Rezumatul zilei 30.10.2026

Victimele incendiului din clubul Colectiv au fost comemorate vineri, la 11 ani de la tragedia în care au murit 65 de oameni, printr-o slujbă la fostul club de pe strada Tăbăcarilor din București, unde au venit și președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu. România nu are nici acum niciun pat funcțional pentru marii arși: centrele construite la Timișoara și Târgu Mureș așteaptă echipamentele, centrul pentru copii de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” ar urma să fie gata în 2027, iar pentru adulții din București, din sudul și din estul țării nu există nici măcar un proiect. La deschiderea ședinței de Guvern, Niculescu i-a cerut ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, să înceapă în 2027 demersurile pentru un centru de adulți în Capitală și să pregătească, împreună cu ministrul Finanțelor, un „calendar realist” de finanțare, un pas mai departe față de joi, când Rogobete doar spera că demersurile vor începe anul viitor. Rogobete estimează că centrele de la Timișoara și Târgu Mureș ar putea primi primii pacienți la începutul anului viitor și spune că România negociază cu Banca Mondială finanțarea unui centru în București; anul acesta, 22 de pacienți cu arsuri au fost trimiși la tratament în străinătate. Organizatorii comemorării spun că familiile cer în continuare explicații despre felul în care au fost îngrijiți răniții, subiect al unui al doilea dosar penal, aflat încă în cercetare.

Aproximativ 300 de siderurgiști de la combinatul Liberty Galați, fostul SIDEX, au protestat vineri în fața Prefecturii Galați, pentru că nu și-au primit salariile din luna mai; ei cer plata restanțelor pe șase luni, acces la Fondul de Garantare și grăbirea vânzării combinatului. Protestul vine la o zi după ce conducerea executivă și-a pus mandatele la dispoziție și a anunțat că majoritatea celor circa 2.200 de angajați intră în șomaj tehnic de duminică, 1 noiembrie, cu 75% din salariul brut, deși nu se știe dacă firma a plătit contribuțiile din care s-ar achita acești bani. Combinatul, care nu mai produce de peste un an și are datorii de peste jumătate de miliard de euro, riscă să fie deconectat sâmbătă de la curent, pentru că Electrica nu a mai prelungit contractul din cauza unei datorii de circa 30 de milioane de lei; prefectul George Toderașc a cerut Guvernului soluții urgente, iar conducerea avertizează că repunerea sub tensiune ar putea dura până la 50 de zile. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră combinatul strategic și spune că situația va fi analizată de un comitet interministerial, probabil la următoarea ședință de Guvern, pentru că principalii creditori, ANAF și Exim Banca Românească, n-au votat încă planul de reorganizare. Două licitații de vânzare s-au încheiat fără cumpărător, iar prețul de pornire a scăzut de la 709 la 463 de milioane de euro.

Guvernul Niculescu a adoptat vineri, prin ordonanță de urgență, prima rectificare bugetară din 2026, publicată joi de Ministerul Finanțelor: deficitul crește cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde, dar rămâne la 6,2% din PIB, pentru că PIB-ul nominal a fost actualizat. Fondul de sănătate primește 3,22 miliarde de lei pentru medicamente și servicii medicale, bugetul de pensii 3,47 miliarde, dobânzile la datoria publică 3,5 miliarde, iar primăriile 2 miliarde pentru plățile restante; pierd bani ministerele Dezvoltării, Energiei, Transporturilor și Educației, iar restanțele către constructori și furnizorii de energie rămân neplătite. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că rectificarea era necesară pentru a păstra ratingul de țară, aflat pe ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor, și anunță a doua rectificare până pe 30 noiembrie. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, cere ca aceasta să vină la jumătatea lui noiembrie și să scoată la vedere toate facturile neplătite ale statului, de la concedii medicale la rambursări de TVA, cu mesajul către fostul premier Ilie Bolojan că „facturile neplătite nu înseamnă economii”. Bolojan, liderul PNL, răspunde că PSD atacă seara ce aprobă dimineața, invocă deficitul de 3,81% din PIB după nouă luni, față de 5,31% anul trecut, și îl acuză pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, că a ratat 700 de milioane de lei din fonduri europene.

Zeci de mii de muncitori, elevi, studenți, profesori și pensionari au ieșit vineri în stradă în peste 50 de orașe din Italia, la o grevă generală convocată de sindicatul USB împotriva scumpirilor, a salariilor stagnante, a cheltuielilor militare și a politicilor guvernului Giorgia Meloni; organizatorii vorbesc despre aproape un milion de participanți în toată țara și circa 100.000 la Roma. La Torino, manifestanții au golit două butoaie cu bălegar în fața primăriei și au forțat un cordon al poliției, care a răspuns cu tunuri de apă, iar șapte agenți au fost răniți ușor; la Roma, un grup desprins din marș a aruncat cu pietre, petarde și cocktailuri Molotov în polițiști lângă Colosseum. Transporturile au funcționat aproape normal, pentru că ministrul Matteo Salvini amânase prin ordin greva din acest sector, iar marile companii feroviare și de metrou s-au conformat. Ministerul român de Externe a emis o atenționare de călătorie pentru românii aflați în Italia, iar sindicatele anunță că protestele continuă în noiembrie.

Pentagonul le-a cerut în ultimele săptămâni mai multor aliați NATO, între care Estonia, Letonia și Lituania, să vorbească mai moderat în public despre amenințarea rusă, potrivit unui material Reuters bazat pe trei oficiali europeni și unul american. Mesajul ar fi fost transmis în întâlniri bilaterale, inclusiv de Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici, care ar fi criticat afirmațiile că Rusia ar fi „încolțită ca un șobolan”, după ce premierul Estoniei, Kristen Michal, îl numise astfel pe Vladimir Putin; nu se știe dacă cererea a ajuns și la alte guverne, inclusiv la București. Michal a respins public apelul, a spus că niciun oficial american nu i-a cerut personal să-și schimbe tonul și că Estonia va continua să vorbească deschis despre Rusia, iar Pentagonul și NATO au refuzat să comenteze. Cererea vine în timp ce administrația Trump încearcă să relanseze negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, iar Colby, care coordonează și revizuirea prezenței militare americane în Europa, urmează să viziteze România pe 4 noiembrie.

Binance, cea mai mare platformă de criptomonede din lume, a fost atacată joi seară de hackeri, care au transferat din portofelele companiei active de circa 6,3 miliarde de dolari, mutate prin zece rețele blockchain în aproximativ 20 de minute; este de patru ori mai mult decât recordul anterior, furtul de 1,5 miliarde de la Bybit din februarie 2025. Potrivit anchetei preliminare a companiei, atacatorii au intrat prin laptopul compromis al unui inginer, iar firmele de analiză TRM Labs și Chainalysis atribuie atacul grupării nord-coreene Lazarus, pe care Binance n-a confirmat-o. Aproximativ 3 miliarde de dolari au fost înghețați cu ajutorul partenerilor din industrie, dar Bitcoin și Ether de circa 2,4 miliarde se află în afara posibilităților de blocare. Binance a suspendat retragerile pentru circa două zile și promite să acopere integral pierderile din fonduri proprii, inclusiv din rezerva de urgență de un miliard de dolari. Bitcoin a scăzut vineri cu 2,4-3,5%, în jurul a 76.000-78.500 de dolari, iar acțiunile Coinbase au pierdut 4,8%.

Guvernul a prelungit vineri cu încă trei luni, de la 1 noiembrie până la 1 februarie 2027, situația de criză pe piața țițeiului și măsurile care limitează scumpirea motorinei: acciza redusă cu până la 25%, plafonarea adaosului comercial și monitorizarea exporturilor de produse petroliere. Măsurile au fost introduse în aprilie, după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, și au fost prelungite de atunci din trei în trei luni. Ministerul Finanțelor estimează că, fără prelungire, motorina s-ar fi scumpit cu circa 0,85 lei pe litru, de la aproximativ 10,90 la 11,75 lei, adică în jur de 42 de lei la un plin de 50 de litri. Premierul Luca Niculescu a prezentat decizia drept sprijin pentru români, care suportă „din ce în ce mai greu” prețul carburanților, și le-a cerut miniștrilor să urmărească permanent stocurile de gaze și funcționarea sistemului energetic. În aceeași ședință, Guvernul a avut pe ordinea de zi înființarea Comandamentului energetic de iarnă, pentru perioada 1 noiembrie – 31 martie 2027, în condițiile în care România este în alertă energetică din august, cu ambele reactoare de la Cernavodă oprite din cauza Dunării scăzute, iar operatorul centralei spune că nu sunt încă îndeplinite condițiile de repornire.

Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, și-a încheiat vineri mandatul de șapte ani de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), iar de la 1 noiembrie instituția este condusă de adjunctul ei, procurorul german Andrés Ritter, numit tot pentru șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Kövesi lasă în urmă 3.602 anchete active la sfârșitul lui 2025, față de 515 în 2021, cu prejudicii suspectate de 67,27 miliarde de euro; peste 500 de dosare privesc România, printre ele dosarul Admiral, o fraudă cu TVA de aproape 3 miliarde de euro, deși dosarele românești cunoscute n-au adus acuzații unor politicieni de prim rang. Într-un interviu pentru POLITICO, Kövesi a avertizat că independența EPPO este amenințată de subfinanțare, de birocrație și de presiuni politice, instituția având bani pentru 180 de procurori delegați în loc de cei 230 necesari. În mesajul de rămas-bun publicat pe LinkedIn, ea a recunoscut că nu a reușit tot ce spera, dar a spus că ar face din nou aceeași alegere.

Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență cu măsuri pentru evitarea blocajelor financiare de la sfârșitul anului, pe care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, le-a rezumat la trei urgențe: încălzirea localităților, plățile de la închiderea PNRR și dubla impunere a coletelor. Taxa logistică pe coletele de sub 150 de euro din afara UE, cunoscută drept „taxa Temu”, dispare de la 1 noiembrie, ca să nu se suprapună cu noile taxe europene de 3 euro taxă vamală și 2 euro de procesare pe articol; sumele plătite pentru coletele predate după această dată se restituie în 30 de zile. Pentru iarna 2026-2027, Ministerul Finanțelor poate împrumuta primăriilor până la 300 de milioane de lei în total pentru termoficare, cu cel mult 75 de milioane pe localitate, iar primăriile pot garanta creditele luate de operatorii de termoficare pentru combustibil. Termenul pentru plățile din PNRR se mută la 30 noiembrie, amenzile pentru bonurile fiscale fără cod QR se amână cu un an, iar până la sfârșitul anului instituțiile publice nu mai pot face cheltuieli neesențiale sau investiții noi, cu excepția sănătății, educației, apărării, urgențelor și proiectelor europene. Cardurile pentru prima de carieră didactică vor fi alimentate în noiembrie și decembrie pentru cei 52.260 de profesori validați care n-au primit încă banii.

Vladimir Putin a declarat joi, la conferința de presă de după summitul Rusia-Africa, că Rusia este pregătită pentru un război cu Europa, dar nu și-l dorește, și a avertizat că, dacă se va merge prea departe, „nu vor mai exista câștigători deloc”. Președintele rus a ironizat planurile de înarmare ale UE până în 2030, a spus că o înfrângere strategică a Rusiei până atunci este puțin probabilă și a adăugat că Moscova este deschisă să refacă relațiile cu Europa, fie cu UE, fie cu fiecare țară în parte. Despre Marea Baltică, unde statele europene au început să oprească petrolierele „flotei fantomă” rusești, Putin a spus că vrea să evite o situație ca în Strâmtoarea Ormuz, dar că Rusia va răspunde oricărei provocări; el a discutat subiectul cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre.

Novaia Gazeta, cel mai cunoscut ziar independent din Rusia, și-a anunțat vineri închiderea, iar redactorul-șef Serghei Sokolov a spus că autoritățile și serviciile speciale ruse au obligat redacția să-și înceteze activitatea. Redacția a primit o notificare de evacuare din sediul istoric din Moscova, unde a lucrat 30 de ani, cu termen 9 noiembrie, când vor fi oprite și serverele, iar sistemul prin care primea donații de la cititori a fost blocat, băncile invocând reguli interne pe care ziarul le pune pe seama FSB. Publicația, fondată în 1993 și declarată „agent străin”, apărea aproape numai online de la introducerea cenzurii militare, în februarie 2022; șase jurnaliști și colaboratori ai ei, printre care Anna Politkovskaia, au fost asasinați. Sokolov fusese reținut și interogat la mijlocul lui octombrie, iar redacția anunță că va mai publica un ultim număr.

Ministerul Finanțelor pune în vânzare între 6 și 13 noiembrie a XI-a ediție din 2026 a titlurilor de stat FIDELIS, cu dobânzi neimpozabile de 6,60% la 2 ani, 7,15% la 4 ani și 7,75% la 10 ani în lei, respectiv 4,50% la 3 ani și 6,60% la 10 ani în euro. Cei care dovedesc că au donat sânge de la 1 iunie 2026 primesc 7,60% în lei la 2 ani și 5,50% în euro la 3 ani, iar pragul minim de subscriere le scade de la 5.000 la 500 de lei și de la 1.000 la 100 de euro. Subscrierea se face prin Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, Salt Bank, BT Capital Partners și TradeVille, iar titlurile se listează la Bursa de Valori București și pot fi vândute înainte de scadență.

CNAIR susține că devierea traficului de pe autostrada A10 Sebeș–Turda pe DN1 este mai sigură decât circulația în ambele sensuri pe o singură cale a autostrăzii, după ce Asociația Pro Infrastructura a criticat închiderea. Sensul Sebeș–Turda este închis din seara de 28 octombrie între nodurile Unirea și Turda, pentru lucrări urgente la km 66+350, unde apa și alunecările de teren au fisurat drumul; șoferii fac un ocol de 18-20 de kilometri prin Inoc și Unirea, iar pe DN1 s-au format ambuteiaje. Compania spune că, dacă s-ar fi circulat pe autostradă, viteza ar fi trebuit redusă la 30 km/h pe circa 10 kilometri, vibrațiile utilajelor ar fi degradat și calea rămasă deschisă, iar o singură mașină în pană ar fi blocat sectorul; directorul CNAIR, Cristian Pistol, afirmă că lucrările sunt plătite integral de constructor. Pro Infrastructura și fostul secretar de stat Horațiu Cosma susțin în continuare că traficul putea rămâne pe autostradă, așa cum se face pe șantierele din Ungaria, Slovenia sau Italia.

Rata șomajului ajustată sezonier a fost de 6,3% în septembrie, cu 0,1 puncte sub nivelul din august, potrivit Institutului Național de Statistică, iar numărul șomerilor între 15 și 74 de ani este estimat la 517.100. Față de septembrie 2025, când rata era de 6%, sunt cu 26.200 de șomeri mai mulți, iar creșterea a fost mai mare la femei, unde rata a urcat de la 5,8% la 6,5%, decât la bărbați, unde a ajuns la 6,2%. Tinerii între 15 și 24 de ani au cea mai mare rată, de 30,8%, adică aproape unul din trei tineri activi nu are loc de muncă; cifra este pentru trimestrul al doilea, ultimul pentru care INS a publicat date. La persoanele între 25 și 74 de ani, care reprezintă 76,8% din totalul șomerilor, rata a fost de 5,1%, față de 4,7% acum un an.

Președintele Nicușor Dan a vorbit joi la telefon cu Mohammed bin Salman, prinț moștenitor și prim-ministru al Arabiei Saudite, și a condamnat ferm atacurile grupării houthi asupra infrastructurii civile saudite, exprimând solidaritatea României. Rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, au revendicat lovituri asupra stațiilor de pompare ale conductei petroliere East-West și asupra aeroportului din Riad, pe fondul conflictului regional legat de războiul cu Iranul; pagubele și bilanțul victimelor nu sunt confirmate independent. Invocând experiența din Marea Neagră, Nicușor Dan a scris pe X că amenințările la adresa libertății de navigație au consecințe globale și că „protejarea rutelor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare reprezintă un interes comun”. Cei doi au discutat și despre aprofundarea relațiilor economice, președintele numind Arabia Saudită unul dintre cei mai importanți parteneri ai României din Golf.

România a avut în primul semestru din 2026 cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană ale prețurilor la electricitate și gaze pentru populație, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat: curentul s-a scumpit cu 51,6% față de aceeași perioadă din 2025, de peste două ori mai mult decât în Irlanda (19,8%), iar gazele cu 9,3%, în timp ce media europeană a electricității a scăzut cu 2,2%, la 0,28 euro/kWh. Raportat la puterea de cumpărare, românii plătesc cel mai scump curent din UE, 46,9 unități PPS la 100 kWh, înaintea Poloniei și Cehiei, deși în euro prețul este apropiat de media europeană. La gaze, cu 0,06 euro/kWh, România rămâne printre țările cu cele mai mici prețuri, după Ungaria și Croația. Scumpirea curentului vine după încheierea plafonării prețurilor pentru consumatorii casnici, la 1 iulie 2025, de când fiecare plătește prețul din contractul cu furnizorul.

Guvernul condus de Luca Niculescu a eliberat vineri din funcție 32 de prefecți și 20 de subprefecți, printre care prefectul Capitalei, Andrei Nistor, și a numit în locul lor 29 de prefecți și 15 subprefecți, astfel că numărul total al acestor funcții a scăzut cu opt. Cei schimbați fuseseră numiți de PNL și USR, pe vremea Guvernului Bolojan, iar mulți își anunțaseră deja demisia după ce partidele lor au decis să rămână în afara noului guvern format în jurul PSD. Noii prefecți au fost propuși în cea mai mare parte de PSD, iar în câteva județe din Ținutul Secuiesc rămân reprezentanți ai UDMR; la Prahova a fost numită Nicoleta-Cătălina Bozianu, președinta interimară a PMP, partid trecut la PSD. Printre noii prefecți sunt Decebal Făgădău la Constanța, Alexandru Cordoș la Cluj, Emilian Pavel la Bihor, Radu-Adrian Pau la Timiș și Traian Andronachi la Suceava, iar Valeriu-Nicolae Șuhan a devenit subprefect al Capitalei.

Administrația Națională de Meteorologie a emis un cod galben de ploi pentru zonele de deal și de munte din județele Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova, valabil de sâmbătă, ora 5:00, până duminică, ora 10:00, cu cantități de apă de 25-40 l/mp și, izolat, peste 45-50 l/mp. În Carpații Meridionali, la peste 1.500 de metri, va ninge, iar stratul de zăpadă poate ajunge la 15-25 cm. În restul țării este în vigoare o informare de ploi, vânt și ninsori la munte până duminică dimineață, cu rafale de 40-50 km/h în Moldova, Dobrogea și Bărăgan; în sud și sud-vest va ploua însemnat până la mijlocul săptămânii viitoare.

Trenul Renfe care a intrat miercuri în spatele unui tren Iryo oprit pe linia de mare viteză Madrid-Sevilla, lângă Urda, circula cu 160-200 km/h în momentul coliziunii, potrivit raportului preliminar publicat vineri de autoritatea spaniolă de anchetă AITAT, care pune accidentul pe seama unui lanț de defecțiuni și decizii greșite, fără barierele de siguranță necesare. Ministrul Transporturilor, Óscar Puente, a spus că trenul a primit permisiunea să plece deși protocolul impunea cel mult 40 km/h, iar înregistrări audio obținute de El País arată că un controlor din Madrid l-a lăsat să pornească înaintea trenului Iryo, în ordine inversă față de regulă. Bilanțul rămâne la 69 de morți, dar Garda Civilă are sesizări pentru 64 de persoane dispărute, doar 13 victime au fost identificate și 39 de răniți sunt încă internați; printre victime sunt cetățeni din cel puțin 23 de țări, iar un român a fost rănit ușor și n-a avut nevoie de internare. Premierul Pedro Sánchez a recunoscut că încrederea în trenul de mare viteză este „distrusă” și a promis măsuri, iar guvernul analizează renunțarea la practica de a ține liniile deschise în timpul lucrărilor de întreținere.

Două femei, de 50 și 72 de ani, din județul Vâlcea, au murit în noaptea de joi spre vineri într-un accident pe DN7, pe Valea Oltului, lângă localitatea Lazaret din județul Sibiu. Potrivit primelor cercetări ale poliției, femeia de 50 de ani conducea dinspre Sibiu spre Râmnicu Vâlcea și a trecut pe contrasens din cauze încă neștiute, s-a ciocnit cu un TIR și a fost proiectată într-o altă mașină. Un tânăr de 21 de ani, pasager în mașina femeilor, a fost dus conștient la spital, cu contuzii, iar celelalte cinci persoane implicate n-au avut nevoie de spitalizare. ISU Sibiu a activat Planul Roșu de intervenție, dar medicii n-au reușit să le resusciteze pe cele două femei.

Comisia Electorală Centrală din Israel a publicat vineri rezultatele finale ale alegerilor de marți: blocul premierului Benjamin Netanyahu are 53 din cele 120 de mandate din Knesset, opoziția condusă de centristul Gadi Eisenkot are 48, iar partidele arabe, Lista Comună și Ra'am, au obținut împreună 19, cel mai bun rezultat al lor, la o prezență record de 77,9%. Pentru un guvern sunt necesare 61 de voturi, iar partidele arabe s-au arătat dispuse să-l sprijine pe Eisenkot, dar Avigdor Liberman, al cărui partid are 7 mandate, refuză o coaliție cu ele, ceea ce ar lăsa opoziția la 60; potrivit presei israeliene, președintele Isaac Herzog ar încerca un guvern de unitate între marile partide evreiești. Netanyahu susține că alegerile au fost „furate” și că partidele arabe ar fi primit bani din Qatar, acuzații respinse de Doha și fără dovezi potrivit poliției; comisia a cerut totuși Shin Bet să ancheteze în termen de o săptămână o posibilă ingerință, precizând că rezultatul nu se va schimba. Rezultatele vor fi prezentate oficial lui Herzog pe 4 noiembrie, Knessetul se întrunește pe 10 noiembrie, iar formarea guvernului ar putea dura peste două luni; în caz de blocaj, Netanyahu rămâne premier până la noi alegeri.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat la Digi24 că primarii comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori, 429 în toată țara, au timp până în martie 2027 să înceapă comasarea voluntară cu localitățile vecine, prin hotărâri ale consiliilor locale și referendumuri. Localitățile care acceptă ar primi scutiri de taxe și impozite locale pe 3-5 ani și bani pentru investiții din programul „START Reforma Administrativă”, de patru miliarde de lei împărțiți egal între 2027 și 2028, iar efectele s-ar vedea la alegerile locale din 2028. Potrivit lui Stoica, comunele care nu se unesc de bunăvoie ar fi comasate obligatoriu, iar în martie Guvernul și-ar putea angaja răspunderea în Parlament pentru o reformă fără referendum, variantă propusă de liderul PSD, Sorin Grindeanu, pe care ministrul spune că o susține „100%”; pragul pentru comasarea obligatorie ar putea urca la 3.000 de locuitori, după concluziile unui grup de lucru. Ministrul n-a anunțat disponibilizări și spune că posturile s-ar reduce prin pensionări.