Rezumatul zilei 29.10.2026

Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul primei rectificări bugetare din 2026, pe care Guvernul urmează să-l aprobe vineri, la o zi după ce PNL ceruse adoptarea ei urgentă. Deficitul crește cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde, dar rămâne la 6,2% din PIB, pentru că PIB-ul estimat a fost actualizat în sus; veniturile scad cu 4,7 miliarde de lei, mai ales din cauza încasărilor slabe la accize și a banilor europeni. Fondul de sănătate primește în plus 3,22 miliarde de lei, aproape toți pentru medicamente și servicii medicale, transferurile către pensii cresc cu 3,47 miliarde, dobânzile la datoria publică primesc 3,5 miliarde, iar bugetele locale circa 2,8 miliarde; pierd bani ministerele Dezvoltării, Energiei, Transporturilor și Educației, iar proiectul nu prevede indexarea pensiilor de anul viitor. Premierul Luca Niculescu spune că banii acoperă urgențele, mai ales din sănătate, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că o a doua rectificare vine în noiembrie, după ce ministerele au cerut în total 60 de miliarde de lei, sumă pe care o consideră exagerată.

Numărul morților din ciocnirea celor două trenuri de mare viteză de lângă Urda, în provincia Toledo, a ajuns la 69, cu cinci mai mulți decât se știa ieri, iar răniții sunt peste 100, dintre care 15 în stare foarte gravă. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că un cetățean român a fost rănit; a primit îngrijiri, nu e internat și urmează investigații suplimentare. Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a confirmat că sistemul de control LZB a pierdut transmisia din cauza unei erori informatice și a numit „inexplicabil” ordinul de reluare a mersului normal dat de centrul de control al Adif; înregistrările arată că trenul AVE a primit acest ordin, a accelerat peste 200 km/h și a lovit din spate trenul Iryo oprit pe linie. Spania a decretat trei zile de doliu național, un judecător din Toledo a deschis ancheta, iar Renfe a suspendat vânzarea biletelor pe coridorul Madrid–Andaluzia până la sfârșitul lui decembrie.

Christine Lagarde a anunțat joi că va părăsi conducerea Băncii Centrale Europene pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de încheierea mandatului de opt ani. Comunicatul BCE nu dă un motiv; potrivit Agerpres și Politico, Lagarde a explicat că vrea să poată vorbi mai liber despre subiecte din afara politicii monetare. Succesorul va fi numit de Consiliul European, cu votul a cel puțin 16 din cele 21 de state din zona euro, iar președintele Consiliului, António Costa, a anunțat că procedura începe chiar joi. Printre favoriți sunt Klaas Knot, fost guvernator al băncii centrale olandeze, susținut de Țările de Jos, și Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei, susținut de Madrid.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit cu 30 de zile starea de alertă privind centrala nucleară de la Cernavodă, a treia prelungire de la oprirea completă din 13 august. Motivul este nivelul scăzut al Dunării: prognoza debitului pentru noiembrie e prea nesigură pentru repornirea măcar a unuia dintre cele două reactoare, deși ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, estimase zilele trecute o repornire „în jurul datei de 15 noiembrie”. Debitul la Baziaș ar urma să urce la 1.550 m³/s până la 4 noiembrie, față de o medie multianuală de 4.700 m³/s pentru această lună. Hotărârea reține și riscul unei crize de alimentare cu electricitate la orele de vârf, iar Transelectrica trebuie să crească producția din toate sursele, să asigure importurile și, la nevoie, să reducă consumul; centrala asigura 20% din electricitatea României.

Portcontainerul Contship Jet, lovit miercuri de trei drone maritime în largul Bulgariei pe drumul de la Haifa spre Constanța, s-a scufundat, au anunțat joi autoritățile bulgare; cei 18 marinari fuseseră evacuați nevătămați. Peste 20 dintre cele 421 de containere au căzut în mare și plutesc la sud-est de Capul Kaliakra, la circa 60 de kilometri de granița cu România, cu gaze și lichide inflamabile, baterii litiu-ion și acizi; avertismentul pentru navigatori rămâne în vigoare, iar Ministerul bulgar al Mediului prelevează probe de apă, fără să fi găsit deocamdată urme de poluare. Parchetul Militar din Sofia a deschis o anchetă penală pentru folosirea unor metode de război interzise; autorii atacului nu au fost identificați. Este a cincea navă comercială atacată cu drone în largul Bulgariei din octombrie, iar 21 de marinari de pe navele lovite anterior sunt încă dați dispăruți.

Curtea de Apel București a admis miercuri seară contestația DIICOT și a prelungit definitiv cu 30 de zile arestul preventiv al lui Călin Georgescu, până pe 27 noiembrie, desființând hotărârea prin care Tribunalul București îl lăsase, pe 26 octombrie, să fie cercetat sub control judiciar. Coinculpatul Ionel Rusen rămâne și el în arest. Dosarul vizează înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat: omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost păgubit cu 1,1 milioane de euro pentru o finanțare promisă și neacordată, iar procurorii au invocat și un nou dosar deschis pe numele lui Georgescu. Câteva sute de susținători s-au adunat la instanță, iar președintele AUR, George Simion, a anunțat pe Facebook proteste de stradă în zilele următoare, fără să precizeze data și locul.

Un incendiu a izbucnit în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 01:15, pe culoarul de legătură dintre terminalele „Sosiri” și „Plecări” ale Aeroportului „Henri Coandă” din Otopeni și a fost stins de pompierii aeroportului. Poliția cercetează o femeie, cetățean român, bănuită că a aprins intenționat hârtii din coșurile de gunoi dintr-o toaletă; verificările arată că are mai multe internări în spitale de psihiatrie, iar după consulturi a rămas internată și urmează să fie audiată. Cercetările vizează distrugere și vătămare corporală; nu au existat alte victime sau pagube, iar traficul aerian nu a fost afectat.

Ministerul Mediului a anunțat joi că programul Rabla Auto 2026 pentru persoane fizice se redeschide marți, 3 noiembrie, la ora 10:00, cu un buget de 35,389 milioane de lei, bani rămași din cereri ale căror proceduri de finanțare nu au fost duse la capăt. Din această sumă, 25,6 milioane de lei merg la mașinile pe benzină, motorină, GPL, GNC și hibride (circa 2.550 de ecotichete), 9,239 milioane la cele electrice, plug-in hibride și cu hidrogen (circa 600) și 550.000 de lei la motociclete. Ecotichetul valorează 18.500 de lei pentru o mașină electrică sau cu hidrogen, 15.000 de lei pentru un plug-in hibrid, 12.000 de lei pentru o hibridă și 10.000 de lei pentru una cu motor termic, iar solicitantul trebuie să caseze un autoturism mai vechi de opt ani. Înscrierile se fac prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu și rămân deschise până la 31 decembrie sau până se termină banii.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus joi că speră ca demersurile pentru un centru destinat adulților cu arsuri grave să înceapă în București în 2027; a vorbit cu o zi înainte să se împlinească 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv și i-a spus premierului Luca Niculescu că „Bucureștiul are o restanță de suflet”. România are trei centre pentru arși gravi, la Timișoara, la Târgu Mureș și unul pentru copii în București, dar Capitala nu are niciunul pentru adulți. Declarația a fost făcută la inaugurarea noii clădiri a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, construită cu 120 de milioane de euro din PNRR, cu 115 paturi, dintre care 19 de terapie intensivă, și trei săli de operație; personalul și pacienții urmează să fie mutați din vechea clădire în perioada imediat următoare. Potrivit ministrului, constructorul a ridicat la început jumătate din spital cu bani proprii, fiindcă facturile i-au fost plătite cu întârziere din cauza măsurilor de reducere a deficitului.

Alegerile parlamentare de marți din Israel au rămas fără o majoritate: după numărarea a aproape 99% din voturi, blocul premierului Benjamin Netanyahu are 53 din cele 120 de mandate, alianța lui Gadi Eisenkot 48, iar partidele arabe un record de 19, fără ca vreo tabără să ajungă la pragul de 61. Joi, președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a cerut serviciului de informații interne Shin Bet să investigheze „serioase suspiciuni” de ingerință externă, în principal o presupusă implicare a Qatarului, pe care Doha o respinge categoric; separat sunt anchetate cazuri de mituire a unor alegători, cu șapte persoane arestate, dintre care trei eliberate. Cererea vine după ce Likud a acuzat partidele arabe că au „furat alegerile”, acuzație pe care poliția și comisia au respins-o în lipsa dovezilor. Netanyahu cere un guvern de dreapta fără partidele arabe, Eisenkot refuză să servească sub el, iar președintele Isaac Herzog va primi rezultatele oficiale săptămâna viitoare și va începe consultările pentru desemnarea premierului.

Premierul Luca Niculescu a anunțat joi, pe X, că a avut o convorbire telefonică „substanțială” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră, amenințările hibride la adresa aliaților de pe flancul estic și riscurile generate de războiul din Ucraina. Premierul a spus că „escaladarea tensiunilor din regiunea noastră necesită o vigilență sporită din partea aliaților și un răspuns ferm și coordonat” și i-a mulțumit lui Rutte pentru capacitățile suplimentare de supraveghere trimise recent de NATO în regiune. Convorbirea vine după o serie de atacuri asupra navelor comerciale: pe 23 octombrie o navă s-a scufundat la circa 13 mile marine de Constanța, după ce ar fi fost lovită de o dronă, iar miercuri o navă care mergea spre Constanța a fost atacată cu trei drone în largul Bulgariei. NATO a anunțat pe 20 octombrie că trimite în Marea Neagră avioane de patrulare maritimă, radare, drone și personal de informații. Sursele nu dau aceeași zi pentru convorbire: unele o plasează miercuri, altele joi.

Cel puțin 13 oameni au murit joi după ce o dronă rusă cu motor cu reacție a lovit un peron al gării principale din Dnipro, în centrul-estul Ucrainei, unde staționau un tren de navetiști și un tren de pasageri care urma să plece spre Zaporojie. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că numărul răniților a crescut la 10. Forțele Aeriene ucrainene spun că atacul a implicat patru drone cu reacție, dintre care trei au fost doborâte, iar compania feroviară Ukrzalîznîțea spune că fusese emisă o alertă aeriană, dar pasagerii au rămas pe peron. Zelenski a numit lovitura un „atac oribil” și cere UE, SUA și G7 sancțiuni mai dure, susținând că Rusia și-a intensificat atacurile după ridicarea unor sancțiuni. Tot joi, două fete de 15 ani au fost ucise într-un alt atac rusesc, la Cernihiv.

Senatorul brazilian Flávio Bolsonaro, care a pierdut duminică turul al doilea al prezidențialelor în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva, a aterizat miercuri la Miami cu un avion privat, împreună cu soția și cele două fiice, după ce a părăsit țara deși Curtea Supremă îi ceruse să-și predea pașapoartele și îi interzisese să plece, într-o anchetă pentru spălare de bani. Autoritățile argentiniene spun că a ieșit din Brazilia pe cale terestră prin Argentina și a făcut escală în Ecuador. După sosire a publicat pe X o scrisoare, modificată de cel puțin trei ori, în care se declară „liderul legitim” al Braziliei, susține fără dovezi că alegerile au fost fraudate și anunță că va conduce opoziția din exil; victoria lui Lula a fost recunoscută de instanța electorală, de observatorii internaționali și de propriul partid al senatorului. Donald Trump a spus că aprobă mutarea familiei Bolsonaro în SUA, dar că nu se va implica în tensiunile postelectorale, iar Lula a numit fuga „rușinoasă” și acuză SUA că ajută familia Bolsonaro să revină la putere.

Premierul Luca Niculescu a acceptat să primească luni, 2 noiembrie, la ora 16:00, la Palatul Victoria, reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative (BNS, Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR și Meridian), după ce acestea au trimis joi solicitări de întâlnire premierului și președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Sindicatele vor să ceară convocarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, consultări despre calendarul măsurilor din programul de guvernare și o creștere a salariului minim brut cu 675 de lei în 2027; patronatele cer, în schimb, amânarea majorării cu un an. Confederațiile au cerut separat o întâlnire cu Grindeanu și cu cei 11 miniștri PSD, la care PSD nu a răspuns încă. Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus după învestitura guvernului că salariul minim rămâne la 4.325 de lei brut la 1 ianuarie 2027, decizia urmând să fie luată în Consiliul Tripartit pe baza datelor INS.

Ministerul Afacerilor Externe a emis o atenționare pentru transportatorii de marfă români, după ce camionagiii turci au pornit un protest spontan, pe durată nedeterminată, lângă punctele de trecere a frontierei dintre Turcia și Bulgaria. Sunt afectate punctele Hamzabeyli–Lesovo și Kapıkule–Kapitan Andreevo, unde s-au format cozi pe ambele sensuri; frontiera rămâne deschisă, iar autoturismele și autocarele pot trece, cu trafic îngreunat. MAE le recomandă șoferilor de camioane să urmeze instrucțiunile autorităților turce și să aibă rezerve de combustibil, apă și alimente, iar pentru urgențe pune la dispoziție numărul Consulatului General de la Istanbul, +90 533 542 0695.

Un sondaj CURS publicat joi, primul după instalarea Guvernului Niculescu, arată că 77% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită și doar 18% într-una bună. La intenția de vot pentru parlamentare, AUR are 34%, PSD 26%, PNL 16%, USR 8% și UDMR 5%, iar celelalte partide rămân sub pragul de 5%; față de un sondaj Avangarde din septembrie, PSD și-a redus distanța față de AUR. Intrarea PSD la guvernare e considerată corectă de 38% dintre respondenți și greșită de 57%. Ca prioritate a guvernului, respondenții pun pe primul loc scăderea prețurilor și a costului vieții (41%), urmată de creșterea salariilor și pensiilor (39%) și de reducerea taxelor (27%). Sondajul a fost făcut telefonic între 22 și 27 octombrie, pe 1.068 de adulți, cu o marjă de eroare de ±3%.

USR acuză noua conducere PSD a Ministerului Mediului că a anulat demiterea lui Doru-Dragoș Cazan, directorul Administrației Naționale „Apele Române”, care a revenit în funcție după circa patru luni de concediu medical; partidul a numit situația, joi, pe Facebook, o „minune medicală”. Fosta ministră Diana Buzoianu, care semnase ordinul de încetare a mandatului, susține că succesoarea ei, Natalia Intotero, l-a revocat la cinci zile după preluarea ministerului și că diagnosticele din concediile medicale succesive ale lui Cazan s-ar fi schimbat cam o dată la două săptămâni; Casa de Asigurări de Sănătate și Colegiul Medicilor, sesizate de ea, n-au constatat nereguli. Conflictul a început în iunie, după ce controalele din județul Olt au găsit două balastiere ilegale pe circa 100 de hectare, cu un prejudiciu estimat la 20 de milioane de lei, iar Buzoianu i-a reproșat lui Cazan că n-a sancționat conducerea Administrației Bazinale de Apă Olt. Potrivit fostei ministre, Cazan i-ar fi promis atunci o demisie de onoare, dar a doua zi a intrat în concediu medical.

Fondul american Carlyle și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au anunțat joi că au convenit să vândă Black Sea Oil & Gas (BSOG), cel mai mare producător de gaze offshore din România, către compania olandeză Mazarine Energy B.V.; valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Vânzarea are nevoie de avizul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe și al Consiliului Concurenței. BSOG deține și operează 70% din proiectul Midia Gas Development, în care s-au investit peste 400 de milioane de dolari și care acoperă, potrivit companiei, circa 12% din necesarul intern de gaze din iunie 2022. Mazarine Energy, fondată în 2013 de Edward van Kersbergen, operează deja în România 28 de zăcăminte preluate de la OMV Petrom, cu 160 de angajați. După retragerea ExxonMobil din Neptun Deep, Carlyle era ultimul investitor american din perimetrele românești de gaze din Marea Neagră.

Majoritatea celor 2.200 de angajați ai combinatului siderurgic Liberty Galați intră în șomaj tehnic de la 1 noiembrie, au aflat joi dimineață salariații printr-o notificare internă; măsura se aplică și la Liberty Tubular Products, iar fiecare departament stabilește cine rămâne pentru pază și întreținerea instalațiilor. În aceeași zi, conducerea executivă și-a anunțat demisia printr-o scrisoare deschisă, în care vorbește despre colapsul platformei industriale: salariile nu mai sunt plătite din mai, mulți angajați demisionează, iar de câteva zile nu mai circulă nici cursele care îi duc la muncă, fiindcă societatea de transport Transurb nu și-a primit banii. Directorii avertizează că deconectarea de la electricitate ar putea prăbuși sistemele în câteva ore, cu risc de acumulare a unor amestecuri explozive în rețeaua internă de gaz, și cer Guvernului să asigure energia combinatului până la vânzare și să accelereze vânzarea. Siderurgiștii protestează vineri, de la ora 10:00, în fața Prefecturii Galați.

Statele Uniunii Europene au scos termenul „membru asociat” din proiectul declarației comune UE–Canada și l-au înlocuit cu formularea „asociere tot mai strânsă”, după ce Germania, Franța și Grecia s-au opus, invocând lipsa unei baze în tratate și riscul unui precedent pentru alte țări din afara Uniunii. Ideea fusese lansată în septembrie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar cancelarul german Friedrich Merz a reproșat Comisiei că n-a consultat statele membre. Noul text prevede ca asocierea să fie definită până la summitul UE–Canada din 2027, fără statut de membru cu drepturi depline, și include reducerea barierelor comerciale, cooperare în securitatea inteligenței artificiale și un studiu de fezabilitate pentru exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada spre Europa. Declarația ar urma să fie publicată vineri, la finalul summitului de la Montreal; premierul canadian Mark Carney a spus că denumirea relației contează mai puțin decât schimbările concrete pentru canadieni.

Primăria Municipiului București a anunțat că principalele bulevarde ale Capitalei vor fi împodobite în această iarnă cu aproximativ șase milioane de luminițe. Compania Municipală Iluminat Public a început montajul luni seară, pe 26 octombrie, cu instalații pe care le are deja în depozite, și lucrează noaptea, ca să nu încurce traficul; primele au fost bulevardul Lascăr Catargiu și șoseaua Kiseleff, urmând șoseaua Aviatorilor, Calea Victoriei, bulevardele Regina Elisabeta, Magheru și I.C. Brătianu, Piața Romană și Piața Constituției. Iluminatul va fi pornit pe 27 noiembrie, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun din Piața Constituției, și rămâne aprins până după Sfântul Ion, pe 7 ianuarie.

Vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a anunțat joi, la prima întâlnire cu liderii sindicatelor și ai organizațiilor profesionale din minister, că plata muncii prestate în zilele de repaus săptămânal rămâne neschimbată. Despre salarii, ministrul a spus că eventualele majorări din 2027 trebuie analizate în funcție de bugetul fiecărei instituții, fără să anunțe vreo creștere concretă. Sindicaliștii au ridicat problema orelor suplimentare, a normei de hrană, a decontării transportului și locuinței, a statutului polițiștilor și a lipsei de personal; Neacșu a spus că păstrarea angajaților cu experiență e esențială, dar n-a anunțat termene sau măsuri pentru reducerea deficitului de personal.

OMV Petrom a raportat joi un profit net de 4,1 miliarde de lei pentru primele nouă luni din 2026, cu 18% peste aceeași perioadă din 2025, după ce în trimestrul al treilea profitul a urcat cu 68%, la circa 2,26 miliarde de lei. Creșterea a venit din rafinare: marja a urcat la 41,7 dolari pe baril, rafinăria Petrobrazi a mers la capacitate maximă, iar veniturile din vânzări au crescut cu 31%, la 35,1 miliarde de lei; contribuția de solidaritate pe profiturile excepționale a costat compania 266 de milioane de lei în trimestrul al treilea. Investițiile au ajuns la un nivel record de 6,6 miliarde de lei, mai ales în Neptun Deep, unde platforma, opt sonde și conducta spre țărm sunt gata, iar prima producție de gaze e așteptată în prima jumătate a anului 2027. Compania intră în iarnă cu 2,9 TWh de gaze în depozite, față de 4,1 TWh acum un an; directorul Transgaz, Ion Sterian, spune că depozitele țării sunt pline în proporție de 88% și că stocurile sunt suficiente.