Laura Codruța Kövesi își încheie azi mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European

Laura Codruța Kövesi își încheie vineri, 30 octombrie, mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO). De la 1 noiembrie, instituția va fi condusă de procurorul german Andrés Ritter, adjunctul ei de până acum. Ritter a fost numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. El intrase în procuratura germană în 1995 și pierduse în fața lui Kövesi competiția pentru șefia EPPO din 2019. În decembrie 2025 a câștigat audierile din Parlamentul European în fața altor trei candidați, iar numirea lui a fost aprobată apoi de Comisia pentru libertăți civile, în februarie, de plenul Parlamentului European, în martie, și de Consiliul UE.

Kövesi lasă o instituție ale cărei anchete în curs vizează prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro, potrivit raportului anual al EPPO. Suma reprezintă prejudicii suspectate, nu bani recuperați. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Peste 500 dintre dosare privesc România, adică aproximativ 10% din total. Cel mai mare dosar al mandatului e tot unul cu legături în România: dosarul Admiral, o fraudă cu TVA estimată la aproape 3 miliarde de euro. În schimb, dosarele românești cunoscute, precum microbuzele electrice din PNRR, cele 100 de tramvaie pentru Capitală sau subvențiile pentru stuful din Delta Dunării, rămân anchete in rem, fără politicieni de prim rang acuzați. Condamnații definitivi sunt în general primari de comune sau funcționari locali. Dosarele cu demnitari de rang înalt s-au concentrat în estul și sudul Europei, în țări ca Grecia, Croația, Spania sau Italia. În Germania și Franța, dosarele cu nume importante i-au vizat doar pe europarlamentari.

Într-un interviu acordat publicației POLITICO înainte de plecare, Kövesi a avertizat că independența și eficiența EPPO sunt amenințate de subfinanțare, de obstacole birocratice și de presiuni politice. Potrivit ei, parchetul ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar banii ajung doar pentru 180. Kövesi susține că la Bruxelles ar exista persoane care se consideră deasupra legii și oficiali influenți care nu se prezintă când sunt citați. Tot ea spune că politicienii ar apăra independența justiției doar până când anchetele ajung la ei sau la apropiații lor. A dat drept exemplu Grecia, unde EPPO ar fi suferit una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, în anchetele despre fraudele cu subvenții agricole. Kövesi a refuzat să comenteze ancheta „Pfizergate” și nu a vorbit despre planurile ei de viitor.

Vineri, Kövesi a publicat pe LinkedIn un mesaj de rămas-bun. Recunoaște că a avut parte de decizii dificile, de eșecuri și de bătălii care păreau imposibil de câștigat și că nu a reușit tot ce spera. Spune însă că nu a renunțat niciodată și că ar face din nou aceeași alegere. Le mulțumește colegilor, cărora le atribuie transformarea unei idei europene ambițioase într-o instituție puternică. Mai spune că protejarea independenței EPPO e o responsabilitate permanentă. Kövesi, fostă șefă a DNA, a devenit în octombrie 2019 primul procuror-șef european. Parchetul European are sediul la Luxemburg și funcționează operațional din 1 iunie 2021.