Rezumatul zilei — 10 septembrie 2026

AUR conduce detașat în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu 39,7%, potrivit barometrului Informat.ro – INSCOP Research din septembrie 2026. PSD are 18,7%, PNL 16,3% și USR 9%, adică fostele partide de coaliție adună împreună cât obține singur AUR; UDMR este cotat cu 5,5%, SENS cu 4,1% — în creștere puternică față de măsurătoarea din mai, dar sub pragul de 5% —, iar SOS România și POT cu 2,7% fiecare. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, explică scorurile prin prelungirea crizei politice și prin cele patru luni de guvern interimar, care au erodat mai ales capitalul electoral al liberalilor. Sondajul a fost realizat între 1 și 7 septembrie 2026, pe 1.100 de persoane, cu o marjă de eroare de plus/minus 3%.

România este condusă de un guvern interimar de peste patru luni, iar negocierile pentru un cabinet cu puteri depline sunt în continuare blocate: PSD îl vrea premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl propun pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar niciunul nu are cele 233 de voturi necesare în Parlament. Președintele Nicușor Dan analizează și varianta unui premier tehnocrat — este vehiculat numele secretarului de stat Luca Niculescu — și ar vrea să facă desemnarea înainte de vizita pe care o va face în Statele Unite la finalul săptămânii viitoare. PNL a revenit la poziția de a nu susține un guvern care include miniștri PSD, aceeași rezervă având-o și USR, iar liderul UDMR Kelemen Hunor a dezmințit public că formațiunea sa l-ar fi refuzat pe Niculescu sau că blochează formarea guvernului, precizând însă că UDMR nu poate vota alături de S.O.S. România sau de eventuali traseiști din AUR. Discuția din această săptămână dintre Grindeanu și Hunor a fost tensionată, cu reproșuri reciproce privind voturile comune cu AUR, iar Hunor spune că România are nevoie urgent de o rectificare bugetară și de un proiect de buget.

Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda de politică monetară cu un sfert de punct, de la 2,25% la 2,50%, a doua creștere din acest an, aplicabilă de la 16 septembrie 2026. Decizia vine după ce inflația din zona euro a urcat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, pe fondul scumpirii energiei: barilul de Brent a depășit 100 de dolari, ajungând la peste 105 dolari, după atacurile dintre Statele Unite și Iran asupra unor ținte militare și energetice. Rata la operațiunile principale de refinanțare urcă la 2,65%, iar cea la facilitatea de creditare marginală la 2,90%; noile proiecții indică o inflație medie de 3% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028, cu o creștere economică revizuită ușor în sus, la 0,9% pentru acest an. Christine Lagarde a spus că inflația ar trebui să revină în jurul țintei de 2% spre sfârșitul anului 2027 și că banca va decide de la o ședință la alta, în funcție de date, lăsând deschisă opțiunea unor noi majorări.

Serviciul european Copernicus pentru Schimbări Climatice a anunțat că august 2026 a fost, la egalitate cu iulie 2023, cea mai caldă lună măsurată vreodată la nivel global, cu o temperatură medie de 16,96°C — cu 0,85°C peste media perioadei 1991–2020 și cu aproximativ 1,65°C peste nivelul preindustrial. Temperatura oceanelor a egalat și ea recordul lunar din martie 2024. Seceta a cuprins suprafețe mari din Europa, inclusiv România, vara 2026 a fost a treia cea mai caldă pentru continent, iar debitele mai multor fluvii importante, printre care Dunărea, au coborât la niveluri excepțional de scăzute.

În iulie 2026, România a înregistrat un spor natural negativ de 5.280 de persoane, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Au fost eliberate 13.497 de certificate de naștere, cu 4,2% mai puține decât în iulie 2025, dar cu 14,5% mai multe decât în iunie, în timp ce decesele au fost 18.777, în scădere ușoară atât față de luna precedentă (-1,4%), cât și față de iulie 2025 (-0,9%). Numărul deceselor a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al născuților-vii, iar cele mai multe, 7.646, au fost la persoane de peste 80 de ani; s-au înregistrat și 64 de decese de copii sub un an. În aceeași lună au fost 12.756 de căsătorii și 2.058 de divorțuri.

Hadja Lahbib, comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, a fost primită joi de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni și de premierul interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Discuțiile au vizat capacitatea Uniunii Europene de a răspunde la crize în contextul de securitate din regiunea Mării Negre, iar Bolojan a cerut sprijinul Comisiei Europene pentru Platforma de Reziliență pentru Marea Neagră propusă de România; Lahbib a salutat inițiativa și a anunțat că o evaluare a riscurilor din regiune va fi publicată în noiembrie. Președintele a reafirmat angajamentul României de a folosi Mecanismul de Protecție Civilă al UE și programul RescEU, iar comisarul a amintit printre riscurile actuale valurile de căldură, nivelul scăzut al Dunării și incidentul cu o dronă rusească la Galați, din luna mai. Lahbib a mulțumit României pentru echipele de pompieri trimise în Franța, Grecia și Serbia și pentru evacuările medicale — 57 de copii din Fâșia Gaza au fost tratați în România — și i-a înmânat președintelui o scrisoare de apreciere; vineri, comisarul merge la Chișinău.

Avionul care îl transporta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost aproape lovit de o dronă la decolarea de marți din Chișinău, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a descris situația drept „foarte dramatică”, fără să spună de unde are informația sau cât de aproape a trecut drona. Incidentul este legat de survolarea spațiului aerian moldovean și românesc de către o dronă Shahed pe 8 septembrie: aparatul a intrat la 16:37 în spațiul României, la circa 30 km sud-est de Iași, au fost trimise mesaje RO-Alert în cinci județe, au decolat două F-18 spaniole de la Mihail Kogălniceanu, iar drona s-a prăbușit lângă Mihăileni Vechi, în Republica Moldova. O sursă din președinția ucraineană susține însă că pericolul pentru avion a fost exagerat. Zelenski a ajuns în siguranță la Oslo, a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și a discutat despre apărarea antiaeriană, inclusiv despre inițiativa Freyja pentru un sistem antibalistic european, iar apoi a plecat în Canada, pentru o vizită de trei zile în care se întâlnește cu premierul Mark Carney la Calgary; Canada i-a acordat Ucrainei în acest an asistență militară de 2,8 miliarde de dolari. Zelenski folosește de câteva luni aeroportul din Chișinău pentru deplasările externe, după deteriorarea relației cu Polonia, iar spațiul aerian moldovean a fost survolat ilegal de peste 60 de rachete și drone rusești de la începutul invaziei.

Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că războiul dintre Statele Unite și Iran se va încheia imediat după alegerile legislative din 3 noiembrie, susținând că Teheranul „nu mai poate rezista” presiunii economice și că prețurile la benzină vor scădea drastic după scrutin; el a spus că deocamdată nu intenționează să negocieze. Ostilitățile continuă: Iranul a anunțat că a atacat peste zece nave care încercau să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, ca răspuns la scufundarea a cinci petroliere iraniene de către forțele americane, iar petrolul Brent a depășit 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din iulie. În aceeași seară, la convenția republicană de la Dallas, Trump a promis fiecărui cetățean adult american un „Trump Dividend” de 5.000 de dolari, condiționat de păstrarea de către republicani a controlului ambelor camere ale Congresului — o plată care, pentru circa 240 de milioane de adulți, ar costa aproximativ 1.200 de miliarde de dolari. Contextul politic îi este nefavorabil: un sondaj Focaldata pentru Financial Times, realizat pe peste 2.100 de adulți, arată că doar 33% dintre alegătorii înregistrați îi aprobă activitatea, susținerea în rândul republicanilor a coborât la un minim de 72%, iar 57% dintre respondenți spun că situația lor financiară s-a înrăutățit.

O tânără de aproximativ 24-25 de ani a fost lovită de metrou joi dimineață, în jurul orei 8:15, în stația Ștefan cel Mare, pe firul 2. Potrivit Poliției Capitalei, ea ar fi coborât în calea de rulare și ar fi fost surprinsă de tren; pompierii au întrerupt alimentarea cu electricitate și au scos-o de sub garnitură, inconștientă și cu multiple traumatisme, iar la intervenție au participat două echipaje SMURD și Detașamentul Special de Salvatori. Metrorex a reorganizat circulația conform procedurilor interne și a reluat traficul normal la ora 8:44. Poliția și Metrorex fac o anchetă pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, iar starea femeii nu a fost comunicată oficial. Alianța Română de Prevenție a Suicidului oferă gratuit numărul 0800 801 200 pentru persoane cu depresie, anxietate sau gânduri suicidale.

Consiliul Superior al Magistraturii a suspendat joi din funcție pe judecătoarea Liliana Cătălina Alexe, de la Curtea de Apel București, până la finalizarea procedurii disciplinare deschisă pe 27 august de Inspecția Judiciară. Motivul îl reprezintă intervențiile ei repetate în ședința Înaltei Curți de Casație și Justiție din 26 august, care au putut pune presiune pe completul de judecată și care au dus la îndepărtarea ei din sală, la care s-au adăugat postările pe Facebook și declarațiile din ședința de 9 septembrie. Judecătoarea, prezentă la ședință, a susținut că a aplicat autoritatea de lucru judecat și că nu putea contrazice hotărârile anterioare, prin care instanțele constataseră fapte discriminatorii repetate. În februarie 2026, Alexe decisese suspendarea pe o lună a serviciilor de trafic aerian ale Romatsa, într-un proces al șapte controlori de trafic respinși la angajare, iar miercuri Înalta Curte a admis recursurile Romatsa și ale Autorității Aeronautice Civile împotriva acelei sentințe. Hotărârea CSM poate fi contestată în cinci zile la Înalta Curte, Completul de 5 judecători.

Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite au descoperit în primăvara aceasta submarine rusești care se antrenau în apropierea arhipelagului Svalbard pentru a testa o tehnologie secretă capabilă să dezactiveze cabluri submarine critice fără a lăsa urme, iar aliații au urmărit și confruntat navele pe mare până când acestea au părăsit zona fără să termine exercițiul. Operațiunea a fost desfășurată de Direcția Principală de Cercetare Subacvatică a Rusiei (GUGI), structură aflată sub sancțiuni americane și britanice; cablurile existente nu au fost avariate. Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a declarat că mesajul transmis Rusiei este că activitățile clandestine nu rămân nedetectate și că orice tentativă de a viza infrastructura critică va avea consecințe. Zona este strategică: două cabluri de fibră optică de circa 1.400 de kilometri leagă Svalbard de Norvegia continentală și transportă date de la stația satelitară SvalSat, iar Norvegia vrea să instaleze până în 2028 un nou cablu.

Unitățile de Primiri Urgențe din București au ajuns la stocuri critice sau chiar zero de medicamente și materiale sanitare din lipsă de bani: la Spitalul Bagdasar-Arseni nu mai există substanța de contrast necesară tomografelor pentru pacienții cu politraumă, iar managerul Andi Nodiț confirmă că unitatea e „pe stoc zero”. Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a avertizat joi că nu a mai văzut în ultimii cinci ani un asemenea risc de colaps și că sistemul ar putea ceda în această toamnă-iarnă dacă bugetul nu e suplimentat rapid; el arată că alocarea inițială a fost cu 10% mai mică decât execuția de anul trecut, la care s-a adăugat scumpirea combustibilului pentru ambulanțe. Rogobete propune o alocare de urgență din Fondul de rezervă al Guvernului și i-a cerut președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, să publice cifrele reale privind finanțarea, defalcate pe programe naționale și pe plăți către farmacii și spitale. Problema de fond, explicată de ministrul Cseke Attila Zoltán, este că o rectificare bugetară poate fi făcută doar de un guvern cu puteri depline, care deocamdată nu există.

Un incendiu a izbucnit miercuri seară la bordul feribotului M/V June Aster, în vestul Filipinelor, la aproximativ 2,2 kilometri de țărm, în apropierea unei zone turistice din provincia Palawan. Paza de Coastă filipineză a anunțat joi dimineață că cinci persoane au murit și 87 sunt date dispărute, iar 42 au fost salvate — 38 de pasageri și patru membri ai echipajului. Pe manifestul navei figurau 134 de persoane, dar autoritățile spun că bilanțul e provizoriu, pentru că anchetatorii nu au reușit încă să discute cu toți supraviețuitorii. Imaginile publicate arată nava cuprinsă în întregime de flăcări, iar operațiunile de stingere și căutare continuă.

Ministerul Afacerilor Externe îi avertizează pe românii care se află în Italia sau vor călători acolo că pe 11 și 13 septembrie 2026, între orele 00:00 și 23:59, sunt organizate greve la nivel național care vor perturba traficul aerian pe tot teritoriul țării. Acțiunile vizează personalul de zbor al companiilor aeriene și serviciile de handling la sol din aeroporturi, astfel că sunt posibile întârzieri și anulări de zboruri. Cetățenii pot cere asistență consulară la Consulatul General al României la Roma, iar liniile de urgență funcționează și la consulatele din Milano, Bologna, Torino, Trieste, Bari și Catania. MAE recomandă verificarea site-ului oficial al grevelor din Italia și a aplicației „Călătorește informat”.

Sindicaliștii de la Oil Terminal Constanța au oprit lucrul două ore, în fața sediului companiei, și amenință cu grevă generală pe termen nelimitat de joi, 17 septembrie, ora 7, dacă revendicările nu sunt rezolvate. Angajații reclamă că salariile nu au fost majorate cu 6,5%, cât este inflația pe 2026, potrivit ordonanței 89 din 2025, și că nu au primit niciun răspuns de la Guvern, spune liderul sindicatului Nicolae Androne. Conflictul s-a înăsprit după ce Tribunalul Constanța a respins cererea conducerii de a declara greva nelegală, decizie care poate fi contestată în 10 zile. Miza e mare, pentru că prin Oil Terminal trece aproximativ 60% din produsele petroliere care intră în România; în timpul grevei trebuie asigurată o treime din activitate.

Prețul gazelor naturale din România a atins un nou maxim: pe 9 septembrie, pe platforma gas forward a Bursei Române de Mărfuri, gazul cu livrare în octombrie s-a tranzacționat la 387 lei/MWh, după maximul de 359,98 lei/MWh din 3 septembrie, iar pe piața spot ultimul preț a fost de circa 360 lei/MWh. Față de finalul lunii februarie, gazul s-a scumpit cu 125% pe bursa românească, iar alte piețe europene au avut creșteri și mai mari — 162,72% în Spania, 148,99% în Italia, 133,87% în Germania. La nivel european, contractele futures TTF au urcat la aproape 75 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023, iar analiștii avertizează că prețurile pentru decembrie 2026 ar putea trece de 100 de euro/MWh, din cauza concurenței cu cererea de gaz lichefiat din Asia și a incertitudinilor privind transportul prin Strâmtoarea Ormuz. Depozitele europene sunt umplute la 67%, sub media ultimilor 15 ani de 72,5%, iar cele din România la 74%; recordul absolut pe piața românească rămâne tranzacția din decembrie 2022, la 410 lei/MWh.

Forțele speciale ucrainene au atacat cu drone două instalații de procesare a gazelor din regiunea arctică rusă Yamalo-Nenets — la Novîi Urengoi și în districtul Purovski — aflate la aproape 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina, cea mai adâncă lovitură din acest război. Au fost folosite drone FP-1, iar producătorul ucrainean Fire Point susține că acestea au parcurs peste 3.200 de kilometri și au atins ținta, o unitate de tratare a gazelor operată de Gazprom Pererabotka; guvernatorul rus Dmitri Artiuhov a confirmat un incendiu la o instalație industrială, dar spune că atacul a fost respins și că focul a fost provocat de resturile unei drone doborâte, fără victime. Președintele Volodimir Zelenski a lăudat operațiunea, spunând că fiecare astfel de lovitură reduce capacitatea Moscovei de a amâna deciziile diplomatice; cu câteva zile înainte, o rafinărie Rosneft din Riazan își oprise activitatea principală după un atac similar. În replică, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, în care au murit cel puțin nouă persoane — patru la Mîkolaiv și cinci în regiunea Sumî — iar apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 128 din cele 149 de drone.

Hidroelectrica a semnat contractul pentru cea mai mare instalație de stocare în baterii din portofoliul său, la Porțile de Fier II: 64 MW putere instalată și 434,76 MWh capacitate de stocare, cu aproximativ 70% peste cerința minimă din caietul de sarcini. Contractul valorează 296,8 milioane de lei și are un termen de execuție de cel mult 15 luni, iar licitația — lansată vara trecută, cu nouă companii înscrise — a fost câștigată de Synergy Construct. Proiectul primește o finanțare de 43,4 milioane de lei prin Fondul pentru Modernizare, plus 10 milioane de euro fonduri nerambursabile obținute cu sprijinul Ministerului Energiei. Directorul de investiții Bogdan Badea explică că bateriile vor permite folosirea energiei când sistemul are cea mai mare nevoie și vor reduce uzura hidroagregatelor de la Porțile de Fier.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că radarul a detectat joi, în jurul orei 15:00, un grup de ținte aeriene lângă frontiera României cu Ucraina, în zona Insulei Șerpilor. La ora 15:50 a fost transmis un mesaj RO-Alert, în română și engleză, pentru locuitorii din nordul județului Tulcea, cărora li s-a cerut să se adăpostească timp de 90 de minute din cauza riscului de cădere a unor drone sau fragmente, iar în lipsa unui adăpost să rămână în casă, departe de geamuri. Pentru monitorizare au decolat două avioane F-18 ale forțelor aeriene spaniole de la Baza Mihail Kogălniceanu și un elicopter IAR 330 Puma SOCAT românesc. Ministerul a precizat că nicio dronă nu a intrat în spațiul aerian național, iar alerta a încetat în jurul orei 16:45.

Cel puțin 25 de persoane au murit și cinci sunt date dispărute după ce nava de marfă Ocean Melody, sub pavilion străin, a luat foc joi, în jurul orei 11:15, în timp ce se afla în reparații pe un șantier naval din Qingdao, în estul Chinei. La bord se aflau 42 de persoane; 17 au fost salvate, iar cinci dintre ele au fost duse la spital, în stare stabilă. Incendiul a fost stins în aproximativ trei ore și jumătate, iar până la ora 19:24 toate cele 25 de persoane căutate au fost găsite fără semne vitale. Președintele Xi Jinping a cerut operațiuni urgente de căutare, identificarea rapidă a cauzelor și urmărirea penală a celor responsabili, iar premierul Li Qiang a cerut prevenirea unor dezastre secundare.

Ministerul Sănătății a finalizat ancheta epidemiologică la hotelul din Saturn unde, pe 1 septembrie, zeci de turiști au acuzat stări de rău, șase dintre ei fiind spitalizați, iar Planul Roșu de Intervenție a fost activat. Direcția de Sănătate Publică Constanța a amendat reprezentanții hotelului cu 6.000 de lei pentru nerespectarea regulilor de igienă individuală de către personalul din sectorul alimentar. Analizele au găsit bacterii din familia Enterobacteriaceae peste limitele admise în ciulamaua de pui și piureul de cartofi, iar la un recontrol pe 8 septembrie bacteriile erau din nou prezente; la unul dintre cei 13 angajați testați din blocul alimentar a fost identificat Staphylococcus aureus, iar persoana a fost trimisă la medic. Apa potabilă a fost conformă, iar analizele pacienților nu au indicat agenții patogeni căutați; hotelul a primit măsuri privind triajul zilnic al personalului, igiena și verificarea lanțului frigorific.