Rezumatul zilei — 9 septembrie 2026

Forțele americane au distrus pe 8 septembrie cinci petroliere care transportau țiței iranian — patru în Golful Oman și una lângă insula Kharg —, iar Comandamentul Central al SUA spune că echipajele fuseseră avertizate să abandoneze navele. Washingtonul prezintă atacul ca represalii, după ce Gardienii Revoluției ar fi încercat de două ori să lovească o navă de război americană cu rachete balistice, fără să o nimerească și fără militari răniți. Iranul a răspuns cu 20 de rachete balistice spre baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania, unde apărarea antiaeriană a interceptat 18, iar două au căzut în zone nelocuite, fără victime; Gardienii Revoluției amenință acum petroliere din apropierea porturilor din Kuweit și Bahrain. Secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Iranul „va pierde petroliere" de fiecare dată când atacă nave americane, iar administrația Trump a impus sancțiuni pentru peste douăzeci de companii aeriene iraniene. Petrolul Brent a urcat cu 2,4%, până la aproximativ 99,3 dolari pe baril, apropiindu-se miercuri de pragul de 100 de dolari.

În conturile Metrorex au mai rămas doar 3.000 de lei, iar salariile angajaților riscă să nu fie plătite de la 12 septembrie, a anunțat miercuri Sindicatul Liber Metrou. Cauza este că bugetul companiei pentru 2026 nu a fost aprobat la termenul legal, așa că Ministerul Transporturilor a returnat documentația pentru deschiderea creditelor de 63,458 milioane de lei, subvenția aferentă lunii septembrie; legea prevede suspendarea fondurilor de la buget până la aprobarea bugetului. Președintele sindicatului, Marian Artimon, a avertizat că, dacă întârzierea depășește trei zile, din 16 septembrie aproximativ 300 din cei 400-500 de mecanici ar putea cere concediu, ceea ce ar bloca circulația trenurilor. Sindicatul mai reclamă și o subfinanțare mai veche: necesarul de compensație pentru 2026 ar fi de circa 1,27 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Finanțelor a indicat aproximativ 750 de milioane.

Comisia Europeană a propus miercuri Actul privind locuințele la prețuri accesibile, prin care autoritățile locale primesc instrumente juridice pentru a limita platformele de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb, și pentru locuințele ținute goale perioade lungi. Un oraș va putea restricționa închirierile turistice dacă demonstrează că, timp de cel puțin trei ani, acestea au avut un efect negativ semnificativ asupra prețurilor sau disponibilității locuințelor și că alte măsuri nu ar funcționa; restricțiile nu vor putea fi retroactive. Propunerea stabilește pentru prima dată o metodologie comună pentru identificarea „zonelor supuse stresului locativ", pe baza raportului dintre prețuri și venituri din ultimii zece ani. Miza este mare: peste 50% dintre locuitorii orașelor europene spun că locuința este o problemă urgentă, iar anunțurile de închiriere scurtă ajung la 40% din stoc în Porto și 56% în unele cartiere din Madrid. Textul trebuie negociat în lunile următoare cu statele membre și cu Parlamentul European.

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 9 septembrie, înregistrarea „Brânzei frământate de Teaca" ca Indicație Geografică Protejată, iar regulamentul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cererea fusese depusă la Ministerul Agriculturii de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud și publicată în luna mai, fără să primească nicio opoziție. Produsul se face din lapte de vacă crud, are formă ovală sau rotundă neregulată și 0,4-2 kg, forma fiind dată de vezica naturală de porc în care se ambalează. Este al 18-lea produs românesc protejat la nivel european, iar România mai are 11 dosare în verificare la Comisie.

Primul termen pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale a avut loc miercuri, 9 septembrie, la Curtea de Apel București, dar instanța a amânat judecata pentru 28 septembrie. Georgescu nu s-a prezentat și a cerut prin avocat amânare ca să mai studieze probele, cerere admisă; Potra, aflat sub control judiciar, a venit la ședință și a spus că va da declarații. Procurorii susțin că, pe 7 decembrie 2024, la câteva zile după anularea alegerilor prezidențiale, cei doi s-au întâlnit în secret la un centru de echitație din Ciolpani pentru a pune la punct un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să transforme protestele din București în acțiuni violente. Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă și de comunicare de informații false, iar Potra și de infracțiuni privind armele, munițiile și materialele explozive, după ce în noaptea de 7 spre 8 decembrie polițiștii au găsit arme și echipamente în șapte mașini, iar la percheziții grenade și muniție.

Defecțiunea de marți la sistemul britanic de control al traficului aerian a continuat să provoace haos și miercuri, cu peste 170 de zboruri anulate suplimentar, majoritatea de pe Heathrow, după cele aproximativ 1.300 de anulări de marți; în România sunt afectate 14 zboruri dus-întors. NATS spune că problema tehnică a fost remediată și că siguranța nu a fost pusă în pericol în niciun moment, dar revenirea la program normal se face lent, iar aeroporturile avertizează că perturbările continuă. Ministrul britanic al Transporturilor, Heidi Alexander, l-a chemat la explicații pe directorul executiv al NATS, Martin Rolfe, cerând garanții că se vor trage concluzii din incident; Rolfe a spus că își asumă întreaga responsabilitate, dar a refuzat să spună dacă demisionează, precizând că ancheta privind cauza nu s-a încheiat. Autoritatea britanică de aviație va cere NATS un raport complet. Ryanair, care vorbește de peste 65.000 de pasageri afectați, cere demiterea lui Rolfe, iar Wizz Air cere reformarea sistemului.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a semnat miercuri decretul de dizolvare a parlamentului și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 25 octombrie, deși următorul scrutin era programat abia în decembrie 2027. Partidul Progresist Sârb, aflat la guvernare, l-a desemnat sâmbătă candidat la funcția de prim-ministru, pe care a mai ocupat-o înainte de a deveni președinte, însă nu este clar dacă va demisiona din funcția de șef de stat înainte sau după alegeri. Vučić a spus la televizor că scrutinul anticipat nu ar fi fost necesar fără tensiunile și conflictele politice. Convocarea vine după aproape doi ani de proteste antiguvernamentale declanșate de prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, în care au murit 16 persoane, mișcare alimentată recent și de primirea cu onoruri militare la Belgrad a trupului criminalului de război Ratko Mladić. Studenții care susțin opoziția au anunțat că vor avea propria listă de candidați.

Statele Unite vor interzice de la 29 septembrie importul anumitor produse lactate, băuturi alcoolice și motociclete din Canada, iar pentru alte produse, precum brânzeturile și bărcile cu motor, tarifele cresc; apa cu zero calorii și berea fără alcool au fost interzise complet. Măsura este răspunsul administrației Trump la tarifele de retorsiune canadiene de 15%-50%, intrate în vigoare marți noapte pentru produse americane de 27,6 miliarde de dolari canadieni — un răspuns „dolar pentru dolar" la taxele de 50% impuse de SUA pe 22 august. Trump a amenințat marți și că va scoate companiile canadiene din programul de achiziții publice americane Multiple Award Schedules, care valorează peste 50 de miliarde de dolari pe an, acuzând Ottawa de discriminare față de firmele și fermierii americani. Premierul canadian Mark Carney spune că SUA încearcă să impună Canadei o dependență economică. Negocierile comerciale au eșuat la sfârșitul lui august și nu sunt programate discuții noi.

Administrația Prezidențială a calificat drept manipulare narațiunea răspândită online în ultimele zile, potrivit căreia România ar urma să trimită militari să lupte în Ucraina. Instituția precizează că nu este vorba de trupe de luptă: președintele a cerut Parlamentului aprobarea participării cu cel mult 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, cu rol de stat major — planificare, comandă și control. Comandamentul funcționează prin rotație și își desfășoară activitatea în Franța și în Regatul Unit, la mii de kilometri de linia frontului. Structura a fost activată în 2025 pentru punerea în practică a deciziilor politice în domeniul militar.

Consiliul Concurenței a sancționat Philips România cu 5.181.216,887 lei, aproximativ 1 milion de euro, pentru obstrucționarea unei investigații: după ce compania a fost informată oficial despre începerea controlului, un angajat a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe un telefon folosit în scop profesional, blocând accesul inspectorilor la conversații posibil relevante. Inspecțiile inopinate, autorizate de Curtea de Apel București, au avut loc între 28 și 30 iulie 2026 la sediul Philips România și la alte 10 companii distribuitoare sau revânzătoare. Ancheta principală vizează posibile practici anticoncurențiale pe piața echipamentelor de ultrasonografie și a dispozitivelor de monitorizare a pacienților folosite în spitale și clinici. Obstrucționarea se sancționează cu amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri, iar controalele nu reprezintă o concluzie privind vinovăția firmelor.

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a scris pe Facebook că procese cu ilegalități evidente se pierd din cauza complicității din instituțiile silvice și a dat drept exemplu drumul din Pădurea Băneasa, unde spune că Romsilva doar „mimează" apărarea pădurilor în instanță. Potrivit ei, Direcția Silvică Ilfov, condusă de Cezar Mihail Răduță, a ales varianta ilegală după o modificare a amenajamentului silvic prin care drumul a devenit drum forestier fără respectarea legii, iar directorul a semnat rapid un contract de acces pe un drum despre care știa că nu poate fi folosit legal; direcția a acționat în instanță împotriva intereselor Romsilva și nu a depus întâmpinare, deși fusese citată. Tribunalul București a respins suspendarea rezilierii contractului, dar Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea drumului până la judecarea pe fond, cel târziu în septembrie 2028. Buzoianu spune că un control al ministerului a găsit „ilegalități după ilegalități", îl critică pe directorul general al Romsilva, Jean Vișan, că nu ia măsuri, și anunță că a început reorganizarea companiei.

România nu are guvern cu puteri depline din luna mai, după căderea prin moțiune de cenzură a cabinetului condus de Ilie Bolojan, iar blocajul are acum efecte directe: ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a avertizat că serviciile de ambulanță județene și unitățile de primiri urgențe nu au bani bugetați până la finalul lui 2026, iar rectificarea bugetară, care se face de obicei în iulie-septembrie, nu poate fi adoptată de un executiv interimar. El cere instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline și spune că orice soluție e mai bună decât interimatul. Liderul USR, Dominic Fritz, susține că alegerile anticipate sunt singura soluție legitimă dacă partidele nu ajung la un acord, respinge ideea unui premier „independent" sau tehnocrat și anunță că USR nu va susține nicio majoritate în care intră PSD, acuzând PSD și AUR că au creat criza. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, insistă pe un vot de învestire din partea fostei coaliții, pe baza unui acord minimal privind bugetul, investițiile și deficitul, și avertizează că altfel toate partidele vor juca pe terenul AUR; singurele propuneri de premier rămân Sorin Grindeanu, din partea PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR.

Un sondaj INSCOP Research realizat între 1 și 7 septembrie 2026 pe 1.100 de persoane, cu o marjă de eroare de ±2,95%, arată că 77% dintre respondenți consideră că uniforma școlară obligatorie ar reduce în mare măsură discriminarea dintre elevi. Sprijinul e ridicat și pentru măsuri de control în școli: 83,4% susțin testarea antidrog a elevilor de peste 14 ani, iar 74,5% acceptă monitorizarea audio-video permanentă a sălilor de clasă. În privința pregătirii școlilor pentru noul an, opiniile sunt împărțite aproape egal: 45,3% le consideră bine pregătite, 45,5% slab pregătite. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, spune că datele arată o societate divizată în privința sistemului de educație și o percepție publică în care siguranța copiilor prevalează asupra vieții private.

Vicepreședinta comisiei de anchetă a Senatului, senatoarea PSD Alina Elena Tănăsescu, a anunțat miercuri că se retrage din ancheta privind zborul cu avion privat spre Mykonos în care s-a aflat judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, împreună cu politicieni și oameni de afaceri; decizia va fi formalizată luni, în plen. Anunțul a venit la câteva ore după ce G4Media a scris că numele ei apare pe o listă de pasageri ai firmei Toyo Aviation care au zburat recent cu un avion privat similar — senatoarea nu a vrut să spună unde și cu cine a zburat. Plenul Senatului a extins marți ancheta, deschisă inițial pentru întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, și asupra zborului din 8 iulie, urmând să lămurească scopul deplasării, costurile și cine le-a acoperit; Camera de Comerț și Industrie a României susține că a plătit din fonduri proprii, pentru atragerea de investitori. Audierile au început marți, dar Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan nu s-au prezentat și au fost rechemați pe 15 septembrie, iar PNL și USR anunță sesizări la CCR și la Consiliul Superior al Magistraturii privind prezența lui Deliorga și a judecătorului Marius Cătălin Croitoru. Informațiile despre zboruri provin din documente sustrase de hackeri din calculatoarele companiei Toyo Aviation.

Camera Deputaților a respins miercuri modificarea Legii nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, singura soluție aflată pe masă pentru circa 1.550 de angajați ai CFR Marfă care nu și-au primit salariile de luni de zile. Votul a fost de 129 pentru, 70 împotrivă, 38 de abțineri și 54 de deputați care nu au votat, insuficient pentru adoptare. Federația Națională a Sindicatelor din Transporturi Feroviare a anunțat că va continua demersurile legale, parlamentare și guvernamentale și a cerut Parlamentului, printr-un memoriu, să lase disputele politice deoparte. Sindicatul spune că angajații nu răspund pentru privatizarea eșuată a companiei sau pentru datoriile istorice și cere doar respectarea muncii lor și o minimă protecție din partea statului.

Comisia Europeană a adoptat miercuri o propunere de regulament care comasează cele trei directive existente privind achizițiile publice într-un singur set de reguli direct aplicabil, reducând procedurile de la cinci la trei și textul de la 900 la 200 de pagini. Autoritățile locale vor putea exclude din start companiile din țări care nu oferă acces reciproc la propriile piețe de achiziții — de exemplu, ar putea prefera autobuzele europene celor chinezești —, iar criteriile de calitate vor trebui să cântărească minimum 30% din evaluarea unei oferte, respectiv 50% la contractele cu multă forță de muncă. Comisia estimează economii de circa 650 de milioane de euro pe an, pe o piață a achizițiilor publice care reprezintă 15% din PIB-ul Uniunii, adică 2 trilioane de euro anual. Reforma prevede și o piață digitală integrată, cu platforme naționale interconectate și principiul „doar o singură dată" la depunerea documentelor. Propunerea urmează să fie negociată de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Ministerul Sănătății a anulat procedura de achiziție pentru 100.000 de doze de vaccin BCG, împotriva tuberculozei, din cauza unor documente privind prețul transmise eronat de furnizor, și anunță că va relansa licitația în perioada imediat următoare. Până atunci, ministerul va redistribui stocurile între direcțiile de sănătate publică județene pentru a nu întrerupe vaccinarea; furnizorul are deja în stoc cantitatea necesară. La începutul lui septembrie existau în țară 36.200 de doze, dintre care 28.500 la vaccinatori și 7.700 în depozitele direcțiilor de sănătate publică. Copiii rămași temporar nevaccinați vor fi recuperați imediat ce vaccinul devine disponibil, iar medicilor li se recomandă să îi programeze de acum.

Două persoane civile au murit și alte trei au fost rănite în noaptea de 8 spre 9 septembrie, când drone rusești au lovit punctul de trecere a frontierei Tudora–Starokazacie, dintre Republica Moldova și Ucraina. Între orele 23:35 și 00:05, o dronă a lovit direct punctul de trecere, iar alte două aparate au căzut în apropiere, avariind clădiri, distrugând autobuze, camioane și autoturisme și provocând un incendiu puternic; activitatea vămii ucrainene a fost complet oprită, iar punctul rămâne închis. Persoanele aflate acolo au fost evacuate, iar echipele de urgență au dus alte 16 oameni cu autobuzul la distanță sigură. Pe teritoriul Republicii Moldova, o patrulă a Poliției de Frontieră a auzit patru explozii, dar nu au fost găsite fragmente de drone; autoritățile le cer locuitorilor din zona de frontieră să se adăpostească dacă aud drone sau explozii și să anunțe la 112 orice resturi descoperite. În aceeași noapte Rusia a atacat și Kievul, unde o dronă a lovit un bloc înalt, iar Ucraina a lovit un terminal petrolier din Novorossiisk și un pod feroviar din Crimeea.

Uniunea Europeană a acordat miercuri Spaniei un ajutor de urgență de 114,7 milioane de euro pentru gestionarea crizei migranților din enclava Ceuta, bani care vor merge către supravegherea frontierei, echipamente de termoviziune, personal suplimentar, returnarea persoanelor aflate ilegal și locuri de primire pentru minori neînsoțiți. Finanțarea vine din Fondul pentru azil, migrație și integrare (82,7 milioane de euro) și din Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (32 de milioane), iar Comisia va plăti până la 80% din sumă în 30 de zile de la semnarea acordului. Decizia a venit după ce președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, a cerut marți la Bruxelles fonduri și o prezență permanentă a Frontex și a Agenției UE pentru Azil, spunând că enclava este în pragul colapsului. Criza a început la sfârșitul lui iulie, când 70.000-80.000 de migranți au intrat ilegal din Maroc, pe jos sau înot, cu zeci de morți și dispăruți; majoritatea au plecat, dar câteva mii au rămas. Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă, iar premierul Pedro Sánchez a declarat că niciun serviciu de informații nu i-a prezentat probe solide că Marocul ar fi orchestrat afluxul.

Google a anunțat miercuri că va investi cel puțin 13 miliarde de euro (15,1 miliarde de dolari) în Finlanda, în 2027-2028, în centre de date pentru inteligența artificială, modernizarea rețelei electrice, energie curată și baterii — cel mai mare acord de investiții al companiei în Europa. Investiția vine la pachet cu un contract pe 22 de ani semnat cu grupul energetic finlandez Fortum, pentru achiziția a până la 50% din producția unei centrale nucleare, primul contract nuclear al Alphabet din afara Statelor Unite; acordul sprijină prelungirea duratei de viață și modernizarea centralei Loviisa până în 2050. Directoarea financiară a Google, Ruth Porat, a spus la Helsinki că proiectul va fi însoțit de capacități energetice noi și de măsuri pentru menținerea unor costuri rezonabile la energie. Compania estimează o contribuție de circa 3,6 miliarde de dolari la PIB-ul Finlandei în faza de construcție și aproximativ 7.000 de locuri de muncă susținute anual după punerea în funcțiune.

Comisia pentru Apărare a Senatului a amânat miercuri cu două săptămâni dezbaterea proiectului care limitează la două mandate conducerea SRI, SIE, SPP și a altor servicii de securitate, raportul decisiv urmând să fie depus pe 15 septembrie 2026. Senatoarea Nicoleta Pauliuc a anunțat nouă amendamente: păstrează limita de două mandate, dar le lungește la cinci ani fiecare, în loc de patru — adică maximum zece ani de conducere, nu opt —, și adaugă evaluarea anuală în Parlament a șefilor serviciilor, reguli mai clare de numire și revocare și obligația candidaților de a prezenta un proiect de management cu obiective și termene. Ea a cerut amânarea pentru a primi punctele de vedere ale comisiilor de control ale SRI și SIE, ale Guvernului și ale CSAT, și susține că textul are avize negative, inclusiv de la Consiliul Legislativ, care îl consideră lipsit de coerență și vulnerabil la o sesizare la Curtea Constituțională. Inițiatorul proiectului, deputatul USR Emanuel Ungureanu, a cerut să vorbească înaintea reprezentanților serviciilor prezenți în sală, iar după votul de amânare a ieșit din ședință și a acuzat-o pe Pauliuc că blochează legea.

Bazele de date ale autorităților moldovene au devenit nefuncționale miercuri de la ora 06:30, iar controlul de frontieră se face manual pe toată lungimea graniței de est a României, cu întârzieri mari. Mașinile care ies din România așteaptă pe teritoriul Republicii Moldova, mai ales la Albița și Galați, unde traficul greu e mai intens, iar problemele au fost confirmate în toate vămile de pe Prut, din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați. Serviciul Vamal al Republicii Moldova spune că defecțiunea este tehnică, la un sistem informatic folosit în procesul de control, și că au fost introduse proceduri alternative de înregistrare pentru a evita blocarea completă a traficului. Specialiștii moldoveni lucrează la repunerea în funcțiune a sistemului, au fost suplimentate punctele de trecere pentru camioane, iar șoferilor li se recomandă să verifice aplicațiile de monitorizare a traficului la frontieră.

AfD a câștigat alegerile din landul german Saxonia-Anhalt cu 43,8% din voturi și 39 din cele 83 de mandate, sub majoritatea absolută, lăsând mult în urmă CDU-ul lui Friedrich Merz, cu 17,2%, SPD cu 9,3%, Verzii cu 8,9%, Die Linke cu 8,6% și BSW cu 5,3%. Donald Trump a salutat marți rezultatul pe Truth Social, numindu-l „o seară cu adevărat extraordinară" pentru „Partidul Populist", a spus că germanii s-au săturat de reguli „absolut oribile" în materie de imigrație și că extrema dreaptă este „în plină ascensiune" și „nu se vor mai lăsa călcați în picioare", încheind cu acronimul MGGA; Elon Musk i-a transmis un „Bravo!" liderei AfD, Alice Weidel. Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a avertizat că rezultatul nu e doar unul regional, ci un semnal critic pentru Uniunea Europeană, legând ascensiunea AfD de decalajele economice ale landului — pensii de 1.750 de euro și salarii medii de 2.750 de euro, cu circa 100 de euro sub restul Germaniei — și de dezindustrializarea de după 1990.

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări cod galben de caniculă pentru miercuri și joi în Banat, Crișana, Maramureș, vestul Transilvaniei și sud-vestul Olteniei. Miercuri temperaturile urcă până la 35 de grade, între prânz și ora 18:00, iar joi până la 34 de grade, cu cea mai mare căldură în Câmpia de Vest. Medicii recomandă evitarea expunerii la soare la amiază și consumul suficient de lichide, pentru a preveni deshidratarea.