Rezumatul zilei — 8 septembrie 2026

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a publicat marți rezultatele testelor PISA 2025, care arată că 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, 48% la citire și aproape 46% la științe, toate scorurile fiind în scădere față de 2022 (cu 16 puncte la citire, nouă la matematică și trei la științe) și sub media OCDE. România a obținut 419 puncte la matematică (locul 48 din 91 de țări și economii), 413 la citire (locul 53) și 425 la științe (locul 55), iar 38,5% dintre elevi sunt sub pragul minim simultan la toate cele trei domenii, față de 33,2% în 2022. Diferențele sunt uriașe între oraș și sat — 109 puncte la matematică, 98 la științe și 94 la citire — și între copiii bogați și cei săraci, unde decalajul la științe ajunge la 122 de puncte. Președintele Nicușor Dan a numit rezultatele „semnal de alarmă major", spunând că șansa unui copil de a învăța bine depinde inacceptabil de mult de familia din care provine și de locul unde merge la școală, și a cerut politici de sprijin timpuriu pentru elevii în risc, dar cu alocări bugetare pe măsură. Ministrul educației, Mihai Dimian, a cerut schimbări urgente în modul în care școala îi pregătește pe elevi să aplice ce învață.

Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului au votat marți, 8 septembrie, conducerile interimare ale televiziunii și radioului public: Sorina Matei, propusă de AUR, devine director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune, iar Răzvan Dincă, propus de PSD, preia Radio România ca președinte-director general. Mandatele durează 60 de zile, până la desemnarea unor noi consilii de administrație, iar numirile au trecut cu voturile majorității PSD-AUR-SOS, PNL, USR și UDMR fiind împotrivă sau abținându-se. Decizia vine la câteva zile după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale numirile anterioare, ale Adrianei Săftoiu la TVR și ale lui Robert Schwarz la Radio România. Liderul AUR, Petrișor Peiu, a recunoscut că a existat o înțelegere cu PSD pe aceste numiri, iar Sorina Matei a declarat că vrea ca la televiziunea publică accentul să cadă pe jurnalism „și mai puțin pe pile și relații" și că nu va concedia jurnaliști. PNL a contestat la Curtea Constituțională hotărârea privind conducerea TVR.

Autoritățile române au trimis marți, 8 septembrie, de la ora 16:30, mesaje RO-Alert în județele Iași, Vaslui, Neamț, Suceava și Botoșani, avertizând asupra riscului de căderi de obiecte din spațiul aerian. Radarele Ministerului Apărării au detectat la 16:47 o țintă la 18 kilometri nord de Roman: o dronă de tip Shahed intrată din Republica Moldova, care venise din Ucraina și traversase sectorul transnistrean. Zborurile de pe Aeroportul Internațional Iași au fost suspendate temporar, iar două aeronave F-18 ale forțelor aeriene spaniole au decolat la 16:39 de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu" pentru poliție aeriană. Drona a reintrat apoi în Republica Moldova și s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui lângă satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, provocând patru focare de incendiu, fără victime; traficul aerian de la Iași a fost reluat.

Plenul Senatului a aprobat marți, cu 107 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, extinderea mandatului Comisiei de Constituționalitate pentru a investiga un zbor cu avion privat efectuat pe 8 iulie 2026, pe ruta București-Băneasa – Mykonos, la bordul căruia s-au aflat 13 persoane: judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, președintele Tribunalului Constanța Marius Cătălin Croitoru, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Florin Manole, senatorul UDMR István-Loránt Antal, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României Mihai Daraban și oameni de afaceri, între care Gruia Stoica. În aceeași zi, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu și verifică dacă judecătorul Croitoru a încălcat Codul deontologic al magistraților. Camera de Comerț a confirmat că a plătit zborul din fonduri proprii și susține că a fost o delegație economică de o zi, pentru o întâlnire cu posibili investitori americani; Deliorga spune că deplasarea a fost un „eveniment privat", iar Ponta afirmă că nu își amintește călătoria. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a motivat extinderea anchetei spunând că instituția nu poate aplica „dublă măsură", iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că senatorul Antal „n-avea ce căuta" în acel avion și a cerut din nou o lege a lobby-ului.

Serviciul Român de Informații, DIICOT, poliția și structura de informații a Armatei au anunțat că au împiedicat o acțiune de sabotaj pe teritoriul României, iar un cetățean rus de 40 de ani, stabilit în țară, a fost reținut marți pentru tentativă la acte de diversiune. Potrivit anchetatorilor, între februarie și iulie 2026 bărbatul a fotografiat tehnică militară română și aliată, deplasări de personal, centre de comunicații, baze folosite de aliații NATO și infrastructuri critice din Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și București, inclusiv aeronave cargo ucrainene Antonov, și a transmis materialele unei persoane cu care ținea legătura prin aplicații de mesagerie criptată. SRI spune că tiparul este similar celui folosit de rețele de sabotori coordonate din Rusia în alte state europene și că în România au mai fost dejucate cazuri asemănătoare în 2024 și 2025. DIICOT cere Curții de Apel București arestarea preventivă a bărbatului pentru 30 de zile.

Rusia a bombardat marți dimineață Kievul cu peste 140 de drone și zeci de rachete, la câteva ore după expirarea armistițiului reciproc de trei zile: cel puțin doi oameni au fost uciși și între șapte și zece răniți, iar incendii și distrugeri au fost raportate în cinci raioane ale capitalei și în districtele Borîspil și Fastiv. Pauza coincisese cu turneul emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care s-au văzut sâmbătă cu Vladimir Putin la Moscova și duminică cu Volodimir Zelenski la Kiev; președintele ucrainean spune că americanii au adus „idei pertinente", că vrea să se întâlnească cu Donald Trump după 20 septembrie pentru livrări de rachete interceptoare și că se pregătește o reuniune trilaterală, fără dată stabilită. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov dă o interpretare opusă, susținând că Washingtonul acceptă „realitățile de pe teren" din regiunile ocupate și că Trump ar considera închisă chestiunea aderării Ucrainei la NATO. În aceeași zi, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cu aproape 50 de state participante, Germania a promis rachete Patriot luate direct din stocurile Bundeswehr, iar Marea Britanie un pachet de 100 de milioane de lire sterline cu Patriot, interceptoare, muniție și drone, livrabile înainte de iarnă; ministrul german al apărării, Boris Pistorius, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au cerut celorlalți aliați să-și golească propriile depozite, avertizând că atacurile rusești se vor intensifica odată cu frigul.

Comisia de Constituționalitate a Senatului a continuat marți audierile în ancheta privind întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, care a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Imaginile camerelor de supraveghere arată că cei doi au ajuns aproape în același timp și au stat acolo circa 40 de minute. Bolojan nu a răspuns invitației, iar Tănăsescu a transmis că programul nu îi permite să vină săptămâna aceasta și va fi invitată din nou; primul audiat a fost un subofițer SPP care a refuzat să dea detalii, invocând secretul de stat. Ședința a fost întreruptă și apoi suspendată, iar analiza se reia pe 15 septembrie.

Premierul interimar Ilie Bolojan a primit marți la Palatul Victoria o delegație de investitori de la JP Morgan, companii cu capital străin și instituții financiare internaționale, cu care a discutat despre deficitul bugetar, costurile de finanțare ale statului și absorbția fondurilor europene. Bolojan a reafirmat angajamentul României de a continua reducerea deficitului prin control mai strict al cheltuielilor, eficiență în administrație și prioritizarea investițiilor, și a spus că țara are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline. Investitorii au apreciat măsurile din ultimul an, dar au avertizat că schimbarea configurației guvernamentale ar putea încetini reformele și traiectoria de scădere a deficitului. La discuții au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu.

Ungaria a expulzat marți zece diplomați ruși, a anunțat ministra de externe Anita Orbán, care a spus că aceștia desfășurau activități incompatibile cu statutul diplomatic potrivit Convenției de la Viena și că măsura nu înseamnă ruperea relațiilor cu Moscova. Decizia marchează schimbarea de direcție a guvernului condus de Péter Magyar, instalat în mai 2026, care pe 26 august a stabilit oficial, printr-un document, că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria, Europa și ordinea internațională. Ministerul rus de Externe a promis măsuri de răspuns, inițial descrise de agenția Interfax drept „foarte dure și dureroase", ulterior formulate ca un „răspuns adecvat". Comisia Europeană a luat act de decizie, purtătorul de cuvânt Christian Wigand spunând că reacția era așteptată, dată fiind campania de atacuri hibride a Rusiei împotriva statelor membre.

Tribunalul București a admis pe 8 septembrie cererea de insolvență a Societății de Transport București și a deschis procedura generală, desemnând provizoriu ca administrator judiciar un consorțiu format din Euro Insol SPRL, Turmac Insolvency și Ceres Insolv, remunerat cu 10.000 de lei din averea companiei. Creanțele pot fi înregistrate până la 23 octombrie 2026, tabelul preliminar se publică până pe 12 noiembrie, cel definitiv până pe 7 decembrie, iar prima adunare a creditorilor este programată pe 17 noiembrie. STB este într-un „faliment nedeclarat" din 2020, cu datorii de circa 1,72 miliarde de lei la finalul lui 2025, din care aproape 1,49 miliarde către ANAF, iar Primăria Capitalei estimează că expunerea totală ar putea ajunge la trei miliarde de lei. Primarul general Ciprian Ciucu susține că insolvența este singurul mecanism prin care compania poate fi ferită de executări silite și de poprirea conturilor și că fără ea STB ar intra direct în faliment, cu riscul blocării transportului public și al neplății salariilor.

Ruslan Kravcenko, procurorul general al Ucrainei, și-a anunțat luni demisia, la două zile după ce anchetatorii anticorupție i-au percheziționat biroul într-un dosar de spălare de bani legat de centre de apel frauduloase. El a spus că decizia este „una politică" și că nu vrea ca funcția să fie folosită „ca instrument al confruntării politice", negând orice implicare și susținând că toate cheltuielile sale se justifică prin veniturile declarate. Biroul Național Anticorupție și Procuratura Specială Anticorupție anunțaseră sâmbătă destructurarea unei rețele coordonate de un oficial din Procuratura Generală, care ar fi luat mită pentru a proteja astfel de centre de apel; cinci persoane sunt suspecte, iar adjunctul șefului departamentului de cooperare internațională, Serhii Kropyva, a fost arestat preventiv până pe 2 noiembrie, cu cauțiune de 120 de milioane de grivne. Cazul continuă seria de scandaluri de corupție din jurul echipei lui Volodimir Zelenski, după demiterea Irinei Mudra în august și demisia lui Andrii Iermak în noiembrie 2025.

România este de patru luni fără guvern cu puteri depline, iar președintele Nicușor Dan urmează să convoace în această săptămână o nouă rundă de consultări la Cotroceni și să desemneze un candidat de premier. Potrivit surselor politice, șeful statului l-ar vrea pe diplomatul Luca Niculescu, secretar de stat la Externe și coordonator național al aderării la OCDE, dar caută întâi garanția a circa 250 de voturi în Parlament, peste pragul minim de 233; în discuție mai sunt vehiculate și alte nume, între care Alexandru Nazare, Sorin Grindeanu sau Siegfried Mureșan. PNL, USR și UDMR susțin candidatura europarlamentarului Siegfried Mureșan, iar liberalii resping categoric un guvern PSD monocolor sau „proxi PSD": Robert Sighiartău propune o guvernare minoritară succesivă PNL-USR-UDMR urmată de un guvern minoritar PSD, variantă respinsă de social-democrați, iar purtătorul de cuvânt Ionel Bogdan avertizează că alegerile anticipate rămân singura soluție dacă niciun guvern nu e învestit. Kelemen Hunor a avertizat că, dacă PSD, PNL și UDMR nu fac majoritate, AUR devine jucătorul decisiv și ar putea trece de 40%, și a propus un acord minimal pe buget, investiții, deficit și legea salarizării, plus o discuție directă între el, Grindeanu și Bolojan. Un sondaj INSCOP realizat între 1 și 7 septembrie arată că aproape 64% dintre români vor un acord rapid pentru un guvern cu puteri depline, chiar cu compromisuri.

Premierul Ilie Bolojan a semnat marți ordinele pentru două programe finanțate din Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de 650 de milioane de euro, prin care instituțiile publice își vor putea produce și stoca singure energia. Primul, de 500 de milioane de euro, finanțează panouri fotovoltaice cu baterii de stocare obligatorii, dimensionate pentru 2-4 ore, și eventual pompe de căldură; al doilea, de 150 de milioane, este pentru instituțiile care au deja instalații pe surse regenerabile și vor să adauge baterii. Pot cere bani primăriile, consiliile județene, spitalele publice, universitățile de stat și centrele sociale, finanțarea acoperind până la 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane de euro per beneficiar. Apelurile se deschid vineri, 11 septembrie, cererile se depun până la 6 noiembrie 2026, iar investițiile trebuie puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029.

Președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului aprobarea pentru participarea Armatei României cu până la 20 de militari, personal de stat major, la Comandamentul operațional al Forței Multinaționale în sprijinul Ucrainei, structură care funcționează prin rotație în Franța și Marea Britanie. Militarii ar urma să lucreze la planificare strategică, operații curente și apărare cibernetică, începând din trimestrul al doilea din 2026. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis marți să trimită solicitarea la comisiile de apărare, înainte de votul în plenul comun, pentru a putea cere lămuriri suplimentare. Documentul prezidențial precizează explicit că nu este vorba de trimiterea de trupe combatante în Ucraina și că participarea la planificare nu obligă România să disloce echipamente acolo.

Marea Britanie, Franța și Canada au anunțat marți restricții comerciale asupra bunurilor și unor servicii provenite din așezările israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, ca parte a unei coaliții de 12 țări care include și Danemarca, Finlanda, Islanda, Irlanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia. Ministrul de externe britanic Ed Miliband a prezentat măsura în Camera Comunelor, anunțând și refuzul licențelor pentru arme și alte exporturi care ar sprijini ocupația, iar cele 12 state au cerut Israelului să oprească extinderea așezărilor și să ancheteze violențele coloniștilor. Ca represalii, șeful diplomației israeliene, Gideon Saar, a anunțat închiderea consulatului britanic de la Ierusalim și interzicerea intrării în Israel pentru 12 personalități britanice, între care fostul lider laburist Jeremy Corbyn și 11 parlamentari. Statele Unite au avertizat că vor reacționa economic: ambasadorul american în Israel, Mike Huckabee, a spus pentru BBC că o reacție va exista „fără îndoială", inclusiv prin restricționarea accesului companiilor britanice pe piața americană.

Debitul Dunării la intrarea în țară va rămâne scăzut toată luna septembrie, iar nivelul apei în zona Cernavodă ar putea fi insuficient pentru răcirea și repornirea reactoarelor centralei nucleare, a declarat marți Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, după ședința Comandamentului Energetic. O nouă evaluare se face după 15 septembrie, iar repornirea ar fi posibilă abia spre finalul lunii, fără o dată precisă. Bușoi susține că sistemul energetic funcționează normal și că aprovizionarea nu e în pericol: rezervele de cărbune sunt suficiente, centralele pe gaze merg normal, iar Hidroelectrica acoperă vârfurile de consum. Pentru deficitul de 1.200-1.300 MW din orele de vârf, România importă electricitate, dar în următoarele trei zile importurile vor rămâne mult sub 2.000 MW.

Funcționarea Gondolei Sinaia a fost oprită marți, după ce măsurătorile au confirmat că pilonul 2 s-a deplasat semnificativ și progresiv, ieșind din parametrii de siguranță împreună cu unghiul de frângere al cablului purtător-tractor. Primarul Vlad Oprea a anunțat că deplasarea a fost provocată de alunecări de teren cauzate de săpăturile de pe șantierul unui hotel construit pe Aleea Telegondolei, în vecinătatea pilonului. Beneficiarul investiției a fost somat să oprească imediat lucrările din cauza riscului de accident, iar Primăria a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții, Poliția stațiunii și Prefectura Prahova. Urmează studii geotehnice și expertize, precum și discuții cu producătorul instalației, Doppelmayr, pentru soluția de remediere, iar primarul spune că cei care au produs paguba vor suporta consecințele.

Intermedierea financiară din România a ajuns la 40% din PIB, cea mai mică din Uniunea Europeană și de peste două ori sub media europeană de 106%, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României. În timp ce economia are nevoie de bani, băncile și-au triplat în zece ani deținerile de titluri de stat, până la circa 230 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, iar expunerea pe stat a urcat la 28% din activele bancare, cel mai ridicat nivel din UE; raportul dintre credite și depozite a scăzut de la 86% la finalul lui 2015 la 67% în martie 2026. Peste 80% dintre firmele mici și mijlocii și aproximativ jumătate dintre corporații nu au cerut credit în ultimul an, iar dintre cele care au cerut, sub 20% dintre IMM-uri au primit integral suma solicitată, la o dobândă medie de 8,6%. Marinescu leagă revenirea la o creștere economică robustă, așteptată în 2027, de capitalizarea firmelor, de finanțarea investițiilor de către bănci și de reducerea dezechilibrelor bugetare.