← Rezumatul zilei
Rezumatul zilei — 7 septembrie 2026
Scris la 20:13, din știrile ultimelor 24 de ore
Titluri, rezumate și narare generate automat din articolele surselor
AfD a câștigat alegerile regionale din Saxonia-Anhalt cu 43,8%, dar a ratat majoritatea cu trei mandate
Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania a câștigat duminică alegerile din landul Saxonia-Anhalt cu 43,8% din voturi, cel mai bun rezultat regional din istoria sa și de peste două ori mai mult decât în 2021. AfD a obținut 39 din cele 83 de mandate și a ratat cu trei locuri majoritatea absolută, după ce partidul Sahrei Wagenknecht, BSW, a intrat la limită în parlament cu 5,3%; CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, s-a prăbușit la 17,2%, iar prezența la vot a fost de circa 78%, un record de la reunificare. Merz s-a declarat luni „profund șocat”, a numit rezultatul „cea mai grea înfrângere electorală din ultimele decenii” pentru partidul său, și-a asumat răspunderea, dar a exclus demisia și a promis reforme explicate mai bine cetățenilor. Candidatul AfD la funcția de premier al landului, Ulrich Siegmund, revendică un „mandat de guvernare” și anunță priorități precum intensificarea deportărilor și restrângerea radiodifuziunii publice, însă toate celelalte partide refuză o alianță cu AfD, iar formarea guvernului regional rămâne incertă. Rezultatul a scos oameni în stradă la Berlin, Frankfurt și Mainz, unii cerând interzicerea partidului, și vine cu trei săptămâni înaintea altor două scrutine regionale, pe 20 septembrie, la Berlin și în Mecklenburg-Pomerania de Vest.
Pe larg:
AfD zdrobește CDU în Saxonia-Anhalt, Merz vorbește despre „cea mai grea înfrângere din decenii" ◆ AfD câștigă detașat alegerile din Saxonia-Anhalt, dar ratează majoritatea; proteste în mai multe orașe germane ◆ AfD câștigă alegerile din Saxonia-Anhalt, dar ratează majoritatea absolută
Emisarii lui Trump au încheiat runda de negocieri de la Moscova și Kiev, iar Kremlinul spune că e prea devreme pentru o dată a discuțiilor trilaterale
După întâlnirea de peste trei ore a lui Steve Witkoff și Jared Kushner cu Vladimir Putin la Kremlin, sâmbătă, și cele trei runde de discuții de duminică de la Kiev cu Volodimir Zelenski, Rusia a anunțat luni că nu se opune revenirii la un format trilateral cu Ucraina și Statele Unite, dar că este prea devreme pentru a stabili data și locul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a exclus nici o convorbire telefonică între Putin și Donald Trump, în care emisarii americani ar prezenta concluziile misiunii. Witkoff a spus că a auzit „idei noi” la Moscova și că ambele părți trebuie să facă compromisuri, iar Kushner a vorbit despre pregătirea unui „pachet cuprinzător de pace”, fără ca vreun rezultat concret să fie anunțat. Zelenski a avertizat însă că războiul va continua probabil și în această iarnă și a cerut un pachet de sprijin pentru lunile reci — în special sisteme antiaeriene Patriot și protecție pentru infrastructura energetică — susținând că problema teritoriilor poate fi rezolvată doar într-o întâlnire directă între șefii de stat. Suspendarea de trei zile a loviturilor asupra celor două capitale expiră la sfârșitul zilei de 7 septembrie, iar atacurile au continuat în restul țării: o rachetă balistică a ucis cinci oameni la Kamianske.
Pe larg:
Emisarii lui Trump anunță „progrese substanțiale" spre negocieri tripartite Rusia-Ucraina-SUA ◆ Zelenski, după întâlnirea cu emisarii lui Trump: Războiul va continua și iarna, Ucraina cere pachet de sprijin
Nicușor Dan a spus la deschiderea anului școlar că societatea „nu valorizează cunoașterea” și că părinții cred adesea că știu mai bine decât profesorii
Președintele Nicușor Dan a deschis luni noul an școlar la Școala Gimnazială nr. 1 din comuna Curcani, județul Călărași, unde a spus că educația este subfinanțată de ani de zile, că meseria de profesor a devenit neatractivă și că „o greșeală pe care o facem de ani de zile e că nu valorizăm cunoașterea”. El i-a criticat și pe părinți, care de multe ori au impresia că știu mai bine decât profesorul cum trebuie educat copilul, și le-a cerut să fie mai deschiși la recomandările cadrelor didactice. Șeful statului a susținut că statutul profesorilor trebuie îmbunătățit, inclusiv financiar, și că inechitățile de salarizare ar putea fi rezolvate printr-o lege adoptată anul acesta, de preferat odată cu bugetul pe 2027. Întrebat despre situația politică, a spus că cele patru luni fără guvern cu puteri depline sunt „un eșec pentru toată lumea”, dar a evitat să spună când va nominaliza un nou premier.
Pe larg:
Nicușor Dan, la deschiderea anului școlar: „Nu valorizăm cunoașterea", iar părinții cred că știu mai bine decât profesorii
Circa trei milioane de elevi au început anul școlar, iar clasa a IX-a învață fără manuale noi până cel puțin în octombrie
Aproximativ trei milioane de elevi și preșcolari au început luni, 7 septembrie, anul școlar 2026-2027, care se încheie pe 18 iunie 2027 și este împărțit în cinci module. Generația care intră în clasa a IX-a este prima după circa 20 de ani care învață pe planuri-cadru și programe noi, dar începe cursurile fără manualele aferente: ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a explicat la Ploiești că licitația a fost accelerată de la zece la aproximativ șapte luni și că procedura ar putea fi finalizată la mijlocul lunii septembrie, manualele urmând să apară întâi în format digital și abia după 3-4 săptămâni tipărite. Dimian susține că lipsa lor nu afectează începutul de an, pentru că în primele trei săptămâni elevii de a IX-a fac recapitulare și evaluare. Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că anul începe după încheierea unui program de investiții de peste 2,5 miliarde de euro din PNRR și bugete publice, care a dotat peste 90.000 de săli de clasă, peste 1.000 de licee cu laboratoare inteligente și a construit peste 100 de creșe. Calendarul Bacalaureatului a fost devansat, cu probele de competențe în aprilie și scrisele la mijlocul lui iunie, în principal ca să fie evitată canicula.
Pe larg:
Elevii de a IX-a intră în școală fără manuale: ministrul spune că licitația durează încă 7 luni
Uniunea Europeană a semnat cu Groenlanda și Danemarca o declarație comună și promite 200 de milioane de euro pentru insulă
Uniunea Europeană, Groenlanda și Danemarca au semnat luni, 7 septembrie, o declarație comună care consolidează cooperarea pe termen lung, la o zi după ce Ursula von der Leyen a anunțat la Nuuk un pachet de investiții de 200 de milioane de euro pentru insulă. Banii vor fi investiți anul acesta și anul viitor prin programul Global Gateway, în educație, infrastructură, materii prime, energie curată, comunicații prin satelit, turism și pescuit, iar Comisia Europeană a mai propus 530 de milioane de euro pentru perioada 2028-2034. Gestul este un răspuns la presiunile lui Donald Trump, care a cerut în acest an ca Statele Unite să preia controlul asupra Groenlandei și a susținut că Danemarca nu poate apăra teritoriul. Premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a spus că țara sa vrea să consolideze „prietenia strânsă și bunul parteneriat” cu Uniunea Europeană.
Pe larg:
UE promite 200 de milioane de euro pentru Groenlanda, în contracararea presiunilor Trump
Bolojan cere urgent un premier „dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine”, iar Nicușor Dan pregătește a treia desemnare
Președintele Nicușor Dan urmează să organizeze în această săptămână o nouă rundă de consultări cu partidele și să desemneze un prim-ministru — a treia încercare, după eșecurile lui Eugen Tomac și Adrian Veștea. Potrivit surselor, favorit ar fi Luca Niculescu, secretar de stat la Externe și fost ambasador la Paris, dar președintele ar aștepta întâi garanții din partea PNL, USR și UDMR că pot aduna în jur de 250 de voturi, față de minimul de 233; pe masa lui sunt deja două propuneri formale, Sorin Grindeanu din partea PSD și Siegfried Mureșan din partea celorlalte trei partide. Miza calendarului este ca votul din Parlament să aibă loc înainte de 2 octombrie, când Standard & Poor's publică raportul privind ratingul de țară. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat luni că guvernarea interimară nu ar trebui să continue și că România are nevoie rapid de un guvern condus de un premier responsabil, „dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine”; el a arătat că deficitul a scăzut cu 37% în primele șapte luni din 2026, iar investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, dar că viitorul guvern trebuie să coboare deficitul la 5,3% din PIB în 2027 și să facă față anului 2028 fără banii nerambursabili din PNRR.
Pe larg:
Bolojan: România are nevoie urgent de un premier responsabil, dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine ◆ Nicușor Dan pregătește a treia desemnare de premier, cu Luca Niculescu ca variantă favorită
PIB-ul României a scăzut cu 0,7% în primul semestru, iar economia a stagnat în trimestrul al doilea
Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică. În trimestrul al doilea, economia a stagnat față de trimestrul I, iar față de trimestrul II din 2025 a scăzut cu 0,4% pe seria brută. Consumul gospodăriilor s-a redus cu 2,5% și a tras PIB-ul în jos cu 1,5 puncte procentuale, iar comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 3,9%; industria a coborât cu 2,9%. Pe partea pozitivă, construcțiile au crescut cu 12,3%, cu cea mai mare contribuție la creștere, iar investițiile — formarea brută de capital fix — au urcat cu 10,9%.
Pe larg:
PIB-ul României a scăzut cu 0,7% în primul semestru, economia stagnând în trimestrul II
PNL și USR au semnat un acord de colaborare parlamentară și cer eliminarea votului online din Parlament
Liderii grupurilor parlamentare ale PNL și USR au anunțat luni semnarea unui acord de colaborare la Camera Deputaților și Senat, cu priorități comune pentru actuala sesiune: reforma administrației publice, reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea numărului de parlamentari și eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă parțială. Cele două partide, care au împreună circa o treime din parlamentari, au cerut oficial Biroului Permanent al Camerei renunțarea la votul online; deputata Raluca Turcan a spus că metoda, introdusă în pandemie și prelungită pentru proiectele din PNRR, nu mai are justificare acum. PNL și USR au depus și o sesizare la Curtea Constituțională împotriva numirii în conducerea Camerei Deputaților a doi reprezentanți ai unor partide pe care le consideră extremiste, iar Gabriel Andronache a cerut PSD să publice protocoalele încheiate cu AUR și SOS România. Anunțul vine după ce cele două formațiuni au început săptămâna trecută un boicot al lucrărilor plenului.
Pe larg:
PNL și USR semnează acord de colaborare și cer renunțarea la votul online în Parlament
CSAT a aprobat planul de înzestrare a Armatei pentru 2027-2036 și măsuri de consolidare a prezenței militare americane în România
Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocat de președintele Nicușor Dan, s-a reunit luni la Palatul Cotroceni și s-a încheiat după peste trei ore de discuții. CSAT a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru 2027-2036, programul de transformare și dezvoltare a Armatei până în 2044 și documentul de analiză privind implementarea programului european SAFE. Membrii Consiliului au discutat termenii de referință pentru revizuirea posturii forțelor americane și a locațiilor de dislocare în Europa, apreciind că întărirea prezenței SUA pe teritoriul României este o investiție strategică în securitatea țării și în apărarea flancului estic al NATO; autoritățile române analizează ce sprijin logistic și operațional concret pot oferi trupelor americane, iar deciziile urmează în perioada imediat următoare. România s-a angajat ca până în 2035 să aloce 5% din PIB pentru apărare, din care 3,5% pentru cheltuieli de apărare propriu-zise.
Pe larg:
Consiliul Suprem de Apărare s-a încheiat după trei ore de discuții pe înzestrare și prezență militară americană ◆ CSAT aprobă planul de înzestrare a Armatei și consolidarea prezenței SUA în România
Un avion cargo Amazon a luat foc pe aeroportul din Miami, cinci oameni au murit
Un Boeing 767-300 de marfă al Prime Air, compania de transport a Amazon, a ieșit de pe pistă duminică după aterizarea pe Aeroportul Internațional din Miami, a lovit mai multe vehicule și a luat foc. Cinci oameni au murit și alți cinci au fost răniți, trei dintre ei în stare critică; la fața locului au intervenit peste 60 de unități de pompieri. Zborul venea din San Juan, Puerto Rico, iar aeronava era operată de compania 21 Air din Carolina de Nord. Toate pistele au fost închise imediat, peste 160 de curse au fost anulate și circa 325 au întârziat, iar două dintre cele patru piste au fost redeschise duminică seara. Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor a trimis o echipă de anchetatori condusă de Jennifer Homendy, iar Administrația Federală a Aviației investighează și ea accidentul.
Pe larg:
Avion cargo Amazon a luat foc la Miami: cinci morți și sute de zboruri anulate
Ministerul Finanțelor a lansat o nouă ediție TEZAUR, cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an
Ministerul Finanțelor a deschis luni o nouă ediție a Programului TEZAUR, prin care persoanele fizice de peste 18 ani pot cumpăra titluri de stat cu venituri neimpozabile. Subscrierile se fac între 7 septembrie și 2 octombrie 2026, la maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și 7,15%, iar valoarea nominală a unui titlu este de 1 leu. Cumpărarea se poate face prin Ghișeul.ro, unitățile Trezoreriei, Spațiul Privat Virtual și oficiile Poștei Române, cu termene ușor diferite pe fiecare canal. Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență, iar banii atrași vor finanța deficitul bugetar și refinanțarea datoriei publice.
Pe larg:
A început o nouă ediție TEZAUR: titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an
România a prezentat la Bruxelles planul pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, în timp ce focarele de variolă se înmulțesc
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, și președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, s-au întâlnit vineri la Bruxelles cu șeful Unității pentru sănătatea animalelor din Comisia Europeană pentru a discuta planul de acțiune pe termen scurt și mediu prin care România vrea să reia exporturile de ovine și caprine, blocate după apariția focarelor de pestă a micilor rumegătoare și de variolă ovină și caprină. Tánczos Barna a declarat că au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor, ultimele aspecte ale planului fiind clarificate înainte de susținerea lui oficială. Epidemia continuă să se extindă: în ultimele două săptămâni au fost confirmate focare noi în Gorj — unde la Drăgoieni au fost ucise 318 oi —, la Luciu în județul Buzău, cu circa 600 de oi, și în patru localități din Tulcea, unde au fost mobilizați peste 100 de medici veterinari.
Pe larg:
România prezintă la Bruxelles planul pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine
Iranul anunță o nouă „zonă de excludere” în Strâmtoarea Ormuz, după ce SUA au lovit trei petroliere
Oficialul iranian Mohsen Rezaei a anunțat duminică la televiziunea de stat că Iranul va declara în zilele următoare o nouă „zonă de excludere” în Strâmtoarea Ormuz, care va porni de la linia blocadei navale americane și va cuprinde sectoare din Golful Persic; orice navă care intră acolo va fi trecută pe lista de sancțiuni a Teheranului. Anunțul vine după ce sâmbătă Statele Unite au lovit trei petroliere despre care spun că sunt legate de Gărzile Revoluționare, iar duminică Gărzile au susținut că au atacat, ca represalii, trei petroliere și alte trei nave afiliate americanilor — acuzație respinsă de partea americană, care afirmă că nicio navă a sa nu a fost atacată. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că perioada răspunsurilor proporționale s-a încheiat și că orice agresiune va primi o reacție „mai rapidă, mai intensă și mai dureroasă”. Statele Unite mențin o blocadă cu peste 20 de nave de război la porturile iraniene și au redirecționat până duminică 92 de nave comerciale, iar Rezaei susține că Iranul vinde în continuare între un milion și 1,5 milioane de barili de petrol pe zi.
Pe larg:
Iranul anunță o „zonă de excludere" în Strâmtoarea Ormuz; Teheran amenință cu răspuns „mai rapid, mai dur și mai dureros" la atacurile americane
Kaja Kallas a anulat lansarea grupului de experți pentru apărarea europeană, după opoziția Italiei, Franței și Germaniei
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anulat luni în ultimul moment lansarea unui grup consultativ de nivel înalt pentru apărarea europeană, cu doar câteva zile după ce inițiativa fusese anunțată. Evenimentul de la Bruxelles trebuia să adune circa 150 de reprezentanți ai instituțiilor europene, ai unor institute de analiză și ai NATO, iar din grup urmau să facă parte foști lideri politici și militari, între care fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen. Potrivit oficialilor europeni, rețineri au venit din partea Italiei, la care s-au adăugat Franța și Germania, care au considerat că nu aceasta este calea potrivită deocamdată; unii diplomați avertizaseră că grupul s-ar fi suprapus cu activitatea Comisiei Europene și a comisarului pentru apărare, Andrius Kubilius. Anularea este văzută ca o înfrângere politică pentru Kallas, într-un moment în care Serviciul European de Acțiune Externă încearcă o relansare sub o nouă echipă de conducere.
Pe larg:
UE anulează grupul de experți pentru apărarea europeană, după opoziția Italiei, Franței și Germaniei
Tribunalul Constanța a aprobat vânzarea Șantierului Naval Mangalia cu preț care poate scădea până la jumătate
Tribunalul Constanța a aprobat luni propunerea lichidatorului CITR de a schimba procedura de vânzare a Șantierului Naval Damen Mangalia: licitația va porni de la valoarea de piață de 184 de milioane de euro și, dacă nu apar oferte, prețul va putea fi redus la 75% și apoi la 50% din această sumă. Schimbarea vine după ce trei licitații la preț fix au eșuat fără nicio ofertă, iar noile runde vor fi organizate la câteva săptămâni distanță, ceea ce ar putea aduce o soluție până la finalul anului. Decizia este executorie, dar poate fi atacată cu apel în șapte zile, iar următorul termen în dosarul de faliment este pe 28 septembrie. Miza este mare: peste o mie de angajați au de recuperat circa 30 de milioane de lei în salarii restante, iar de vânzare depinde și derularea contractului de 920 de milioane de euro acordat în mai companiei germane Rheinmetall pentru patru nave militare, finanțat prin programul SAFE și cu termen de finalizare în 2030.
Pe larg:
Tribunalul Constanța aprobă modificarea procedurii de vânzare a Șantierului Naval Mangalia cu preț redus
Un șofer de microbuz școlar cu 14 elevi la bord a fost prins băut la volan în Timiș, în prima zi de școală
Șoferul unui microbuz care transporta 14 elevi pe ruta Jamu Mare – Gătaia, în județul Timiș, a fost oprit luni de polițiști și testat cu etilotestul, care a indicat 0,35 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bărbatul a primit o amendă de 4.325 de lei, iar permisul i-a fost reținut pentru 90 de zile. Inspectoratul de Poliție Județean Timiș a anunțat că va continua controalele în trafic asupra microbuzelor școlare.
Pe larg:
Șofer de microbuz școlar, prins beat la volan în prima zi de școală în Timiș
Ministrul Finanțelor anunță o scădere a deficitului bugetar cu 37% în primele șapte luni din 2026
Deficitul bugetar al României a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026, adică de la 3,99% la 2,34% din PIB, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, care vorbește despre cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din Uniunea Europeană. Veniturile au crescut cu 11,2%, cheltuielile totale cu doar 2,9%, iar cele de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei; investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde mai mult decât anul trecut, peste 71% fiind legate de fonduri europene și PNRR. Presiunea rămâne mare: necesarul brut de finanțare a urcat la 278,5 miliarde de lei în 2026, datoria publică a ajuns la 59,6% din PIB la finalul lui 2025, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% și au depășit 40 de miliarde de lei. Nazare spune că reducerea deficitului trebuie să continue pentru ca finanțele publice să devină sustenabile.
Pe larg:
Deficitul bugetar al României a scăzut cu 37% în primele șapte luni din 2026
Volkswagen transformă uzina din Osnabrück în fabrică de sisteme de apărare aeriană
Volkswagen a anunțat luni că fabrica sa din Osnabrück, care produce acum modelul T-Roc Cabriolet și urma să se închidă în vara lui 2027, va fi reconvertită către industria de apărare, printr-un acord cu landul Saxonia Inferioară și cu fondul israelian Aurelius Capital. Acesta din urmă va deveni acționar majoritar, iar primul parteneriat va fi cu Rafael Advanced Defense Systems, pentru sisteme și componente de apărare aeriană destinate Germaniei și Europei, inclusiv posibile piese pentru sistemul Iron Dome. Reconversia păstrează cel puțin 1.400 din cele 1.800 de locuri de muncă actuale, cu garanție pentru circa 1.200 de posturi până la sfârșitul lui 2029. Decizia vine în plin plan de restructurare al grupului Volkswagen, care vizează patru uzine din Germania și eliminarea a 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030.
Pe larg:
Volkswagen reconvertește uzina din Osnabrück la producția de armament
Rusia și Coreea de Nord au inaugurat primul pod rutier dintre cele două țări
Rusia și Coreea de Nord au deschis luni, 7 septembrie, primul pod rutier care leagă cele două state, construit peste râul Tumen, în apropierea vechiului Pod al Prieteniei, dat în folosință în 1959 și folosit exclusiv de trenuri. Podul are aproximativ un kilometru și două benzi, leagă regiunea rusă Primorie de Coreea de Nord și se conectează la rețeaua rusească de autostrăzi; a fost finalizat și un punct de control cu 10 benzi la Khasan. Lucrările au început în aprilie 2025, în baza unui acord semnat în iunie 2024, în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Phenian, când cele două țări au încheiat și un tratat de parteneriat strategic cuprinzător. La ceremonie au participat premierul rus Mihail Mișustin, care a vorbit despre un nivel fără precedent al relațiilor bilaterale, și omologul său nord-coreean, Pak Thae Song. Până acum, cele două capitale aveau doar legături aeriene și feroviare directe.
Pe larg:
Rusia și Coreea de Nord inaugurează primul pod rutier dintre cele două țări
BNR lansează pe 14 septembrie o bancnotă aniversară de 100 de lei dedicată lui Eugeniu Carada
Banca Națională a României pune în vânzare, din 14 septembrie 2026, o emisiune numismatică dedicată împlinirii a 190 de ani de la nașterea lui Eugeniu Carada, întemeietorul instituției. Emisiunea cuprinde o bancnotă aniversară de 100 de lei din polimer, de culoare albastră, cu portretul și semnătura lui Carada pe avers, și o coală specială cu patru astfel de bancnote. Bancnota costă 240 de lei, iar coala 840 de lei, cu certificat de autenticitate; tirajul aprobat este de 16.000 de bancnote și 1.000 de coli. Rezervările online pe site-ul BNR încep pe 15 septembrie, de la ora 9:00, iar vânzarea directă se face prin sucursalele din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.
Pe larg:
BNR lansează bancnotă aniversară de 100 de lei dedicată lui Eugeniu Carada din 14 septembrie