România are cea mai scăzută intermediere financiară din UE, iar băncile finanțează tot mai mult statul în loc de economie
Sumar
- România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, cu credit neguvernamental de 40% din PIB, sub media europeană de 106%, deși firmele românești sunt printre cele mai îndatorate din regiune.
- Companiile românești se finanțează mai mult din surse nebancare — împrumuturi intra-grup și credit comercial — decât din credite bancare, iar peste 80% din IMM-uri nu au solicitat credit în ultimul an.
- Dobânzile la credite rămân ridicate (8,6% în medie în ultimii trei ani), dar piața de credit a crescut cu circa 10% anual post-pandemie, cu mai multe finanțări pentru investiții în echipamente.
- Băncile au triplat deținerile de titluri de stat în 10 ani (230 de miliarde de lei), ajungând la 28% din activele bancare — cel mai ridicat nivel din UE — ceea ce a redus raportul credite/depozite de la 86% la 67%.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, avertizează că intermedierea financiară din România se situează la 40% din PIB, cea mai scăzută din Uniunea Europeană și de peste două ori mai redusă decât media europeană de 106%. Paradoxul este că, în timp ce economia are nevoie de finanțare, băncile și-au triplat deținerile de titluri de stat în ultimii zece ani, ajungând la circa 230 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, iar expunerea guvernamentală a crescut la 28% din activele bancare — cel mai ridicat nivel din UE.
Firmele românești se confruntă cu o finanțare fragmentată: împrumuturile intra-grup și creditul comercial reprezintă o treime din sursele de finanțare, creditele de la bănci și instituții financiare nebancare autohtone totalizează mai puțin de o zecime, iar peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an. Dintre cele care au cerut finanțare, mai puțin de 20% dintre IMM-uri și sub 50% dintre corporații au primit integral suma solicitată.
Dobânda medie la creditele noi acordate companiilor nefinanciare a fost de 8,6% în ultimii trei ani, fără a depăși 9,3%. Raportul credite-depozite a scăzut de la 86% la finele anului 2015 la 67% în martie 2026, semnalând o reorientare a resurselor bancare către titlurile de stat.
Marinescu subliniază că dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare necesită o ofertă de finanțare adaptată nevoilor economiei, firme eligibile cu capitalizare și proiecte viabile, o guvernanță corporativă solidă și disciplină financiară. Revenirea la o creștere economică robustă în 2027 depinde de consolidarea capitalului companiilor, de finanțarea investițiilor de către bănci și de reducerea dezechilibrelor bugetare.
Toate articolele (4)
- 8 sept., 10:02 PROFIT.ro | Economie Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: România are cea mai scăzută intermediere financiară din UE, cu un credit neguvernamental de 40% din PIB față de o medie europeană de 106%, dar firmele românești sunt printre cele mai îndatorate / Băncile dețin titluri de stat de circa 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât acum 10 ani / Peste 80% dintre IMM-uri nu au cerut credit în ultimul an (se deschide în filă nouă) „Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: România are cea mai scăzută intermediere financiară din UE, cu un credit neguvernamental de 40% din PIB față de o medie europeană de 106%, dar firmele românești sunt printre cele mai îndatorate / Băncile dețin titluri de stat de circa 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât acum 10 ani / Peste 80% dintre IMM-uri nu au cerut credit în ultimul an”
- 8 sept., 10:27 caleaeuropeana.ro România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din UE, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu - caleaeuropeana.ro (se deschide în filă nouă)
- 8 sept., 10:44 Jurnalul Paradoxul intermedierii financiare – cum finanțăm economia? (se deschide în filă nouă)
- 8 sept., 10:50 Digi24 Paradoxul creditării în România. Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: „Mai mulți bani pentru stat, mai puțini pentru economie” (se deschide în filă nouă)