Rezumatul zilei — 3 septembrie 2026

Președintele Consiliului European, António Costa, a fost primit joi dimineață la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, în cadrul unui turneu prin capitalele statelor membre dedicat negocierii viitorului buget european. Nicușor Dan a spus că România cere alocări consistente pentru coeziune și agricultură, acces al firmelor din statele mai puțin dezvoltate la fondurile de competitivitate și reguli mai flexibile, poziție conturată în grupul „Prietenii Coeziunii”, coordonat de București. Costa a avertizat că liderii europeni trebuie să ajungă la un acord până la finalul anului pentru a evita perturbările și a pledat pentru un pachet ambițios, în condițiile în care Germania și statele „frugale” cer reducerea propunerii Comisiei de 2.000 de miliarde de euro. Despre incidentele recente cu drone și încălcările spațiului aerian românesc, el a spus că sunt „profund îngrijorătoare” și că „securitatea României este securitatea Europei în ansamblu”, iar cei doi au discutat și despre continuarea aderării Republicii Moldova.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că va desemna în zilele următoare candidatul pentru funcția de prim-ministru, după ce România a rămas fără un guvern învestit. El a explicat că procesul nu a putut fi finalizat mai devreme pentru că mulți parlamentari erau în vacanță, iar învestirea cere vot fizic în plen, nu electronic, dar acum „societatea așteaptă să existe un guvern”. Anunțul vine după ce propunerea anterioară a președintelui, Adrian Veștea, nu a trecut de votul Parlamentului. Potrivit Digi24, Nicușor Dan ar prefera un candidat independent, iar Alexandru Nazare ar fi singurul nume rămas în calcule, în timp ce UDMR a transmis că nu susține decât un guvern minoritar PNL-USR-UDMR.

Războiul dintre Statele Unite și Iran a reintrat în escaladare după aproximativ o lună de acalmie: SUA au lovit marți seara instalații militare iraniene de lângă Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a ripostat miercuri cu rachete și drone asupra unor baze folosite de armata americană în Iordania, Kuweit, Bahrain, Irak și Emiratele Arabe Unite, armata kuweitiană confirmând atacurile. Donald Trump a spus că lovitura americană a fost „foarte violentă”, că armata este pregătită să atace din nou „în orice moment” și a amenințat Teheranul cu o ripostă „mult mai dură” în caz de contraatac. Autoritățile iraniene susțin că bombardamentele americane au ucis 19 oameni, acuză Washingtonul de „crimă de război” pentru un atac asupra unei nunți soldat cu patru morți și invocă și bombardarea unei școli din Minab, cu 155 de morți, dintre care 120 de copii; armata americană a respins acuzațiile, spunând că nu vizează civili. Israelul se declară pregătit să riposteze, dar spune că nu vrea să intre acum în conflict, prețul petrolului Brent a trecut din nou de 90 de dolari pe baril, iar secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a prelungit până în 2027 prezența celor circa 50.000 de militari americani din Orientul Mijlociu.

Președintele Nicușor Dan a participat joi, pentru prima dată în mandatul său, la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, unde a atras atenția că secția care anchetează magistrații, din cadrul Parchetului General, funcționează cu doar 3 procurori din cei 14 prevăzuți. El a cerut ca la această structură să fie desemnați procurori cu experiență și cu probitate morală incontestabilă, iar anchetele să se facă rapid și echilibrat, precizând că infracțiunile comise de magistrați erodează încrederea în stat, deși majoritatea magistraților sunt oameni corecți. Procurorul general Cristina Chiriac a spus că una dintre prioritățile mandatului său este completarea integrală a schemei și că la CSM sunt deja două propuneri de numire, care ar duce numărul la 5 din 14. Președintele a mai spus că vrea să discute relația parchetelor cu Poliția și resursele parchetelor după instalarea noului guvern, tema fiind și în recentul raport al Comisiei Europene privind statul de drept.

Platforma e-SănătateaMea, lansată la nivel național pe 1 septembrie, s-a blocat la înrolare: aproximativ 25.000 de cereri de validare a identității digitale prin ROeID așteaptă rezolvare, iar zilnic mai intră circa 10.000 de solicitări noi. Problemele au apărut din prima zi — aplicația prin care se creează conturile nu funcționează corect, iar medicii nu au fost instruiți cum să intre în portal. Guvernul suplimentează temporar echipa Autorității pentru Digitalizarea României care validează identitățile, de la 40 la 59 de angajați, și estimează că blocajul se rezolvă într-o săptămână, în ritmul actual. Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că au fost identificate soluții pentru validarea accelerată a cererilor și că soluții alternative de înrolare vor fi introduse în săptămânile următoare.

Guvernul a aprobat joi acordarea de stimulente financiare elevilor care au obținut media 10 la examenele naționale din 2026: 5.000 de lei pentru cei 92 de absolvenți de liceu cu media 10 la Bacalaureat și 2.000 de lei pentru cei 7 absolvenți de clasa a VIII-a cu media 10 la Evaluarea Națională. Suma totală este de 474.000 de lei, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, fără impact suplimentar asupra bugetului general consolidat. Lista beneficiarilor și modul de plată urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului educației.

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, a participat joi la Chișinău la o conferință internațională despre siguranța online și sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, de ambasadoarea UE Iwona Piorko și de reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății, UNFPA și UNICEF. În discursul său, Grădinaru a spus că nu este realist ca fiecare familie să țină singură pasul cu riscurile din mediul digital și a propus ca, pe lângă alfabetizarea digitală, copiii să învețe și despre sănătatea mintală, ca să recunoască conținutul dăunător. Maia Sandu a anunțat că siguranța copiilor în mediul digital a fost declarată la începutul anului temă prioritară pentru autoritățile de la Chișinău, iar reprezentanta OMS Natasha Azzopardi Muscat a arătat că unul din șapte copii și unul din cinci adolescenți trăiesc cu o problemă de sănătate mintală.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat miercuri seara un plan etapizat prin care să asigure apa necesară funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pentru că debitul Dunării este prognozat să scadă din nou de la 10 septembrie. Planul se declanșează dacă apa coboară la cota de 1,58 metri în bazinul prizei centralei: mai întâi vor fi amplasate nave și barje încărcate pe circa 600 de metri, ca să direcționeze apa spre Canalul Dunăre-Marea Neagră, apoi se va face o închidere cu pontoane și hidrobaraje pe circa 170 de metri, iar dacă nici asta nu ajunge, Apele Române și Nuclearelectrica vor porni pompe de mare capacitate. Lucrările vor fi finanțate din Fondul de rezervă al Guvernului, prin bugetul Ministerului Mediului, iar starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile de la 30 august. În luna august, din cauza debitului mic, centrala a funcționat doar 13 zile cu o singură unitate și a fost oprită complet în rest, într-o perioadă în care prețul energiei pe piața spot de la București a fost cu 26% mai mare decât în iulie și dublu față de august 2025.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis joi contestația lui Horațiu Potra și a înlocuit arestul la domiciliu cu controlul judiciar, printr-o decizie definitivă. Timp de 60 de zile, Potra poate ieși din locuință, dar nu are voie să părăsească țara fără acordul unui judecător, trebuie să se prezinte săptămânal la Poliție și nu poate lua legătura cu părțile și martorii din dosar. El este judecat, alături de alți 20 de mercenari din gruparea sa și de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale și infracțiuni legate de arme, muniții și materii explozive. Procurorii susțin că grupul urmărea să se infiltreze în protestele de după anularea alegerilor din decembrie 2024 pentru a crea haos, pe baza unui plan pus la punct la o fermă din Ciolpani.

Guvernul a aprobat joi modificarea schemei prin care transportatorii primesc înapoi o parte din acciza la motorină: restituirea nu mai rămâne fixă la 85 de bani pe litru, ci scade odată cu reducerea accizei la nivel național. Sunt trei trepte — 71 de bani pe litru dacă acciza scade cu 15%, 57 de bani la o reducere de 20% și 43 de bani la 25% —, fiecare corespunzând unui nivel anume al accizei reduse. Ajustarea se face potrivit Legii nr. 162/2026 privind situația de criză pe piața țițeiului, care a introdus un mecanism de recalculare o dată la două săptămâni, în funcție de cotațiile Platts și de prețul mediu la pompă. Guvernul spune că schema păstrează sprijinul maxim posibil pentru transportatori și respectă pragul minim de impozitare cerut de Uniunea Europeană; efectele reducerii accizei s-au văzut de marți, 1 septembrie, când motorina a coborât sub 10 lei pe litru.

Gheorghe Ștefănache, senator de Galați, a anunțat că pleacă din USR și va activa ca independent, fără să se afilieze vreunui grup parlamentar. El a motivat decizia prin dezacordul cu direcția conducerii centrale a partidului și prin ceea ce numește inactivitatea asumată a organizației locale, spunând că a ales să plece ca să nu devină „complice la stagnare”. Senatorul a susținut că la Galați trebuie să candideze useriști gălățeni, nu lideri din București, și i-a exclus de pe viitoarele liste locale pe Dominic Fritz, Diana Buzoianu, Oana Țoiu, Irineu Darău și Radu Miruță. Filiala USR Galați a răspuns că demisia era așteptată de peste un an, l-a acuzat de autovictimizare și a sugerat că independența lui ar putea fi temporară, urmată de o trecere în zona suveranistă.

Ministerul rus de Externe a anunțat joi că va închide toate filialele Institutului Goethe din Rusia — la Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg —, ca represalii pentru decizia Germaniei de a expulza Casa Rusă din Berlin. Anunțul a fost făcut de ministrul de externe Serghei Lavrov, la Forumul Economic Oriental de la Vladivostok, iar Moscova a avertizat că ar putea închide și Consulatul General al Germaniei din Sankt Petersburg. Măsurile germane — închiderea consulatului rus de la Bonn și a unui centru cultural rus din Berlin — au fost anunțate de miniștrii Alexander Dobrindt și Johann Wadephul ca răspuns la tentativa de atac cu o dronă încărcată cu explozibil pe aeroportul Leipzig/Halle, din 4 august, de care Berlinul acuză Rusia. Kremlinul respinge acuzațiile, iar Vladimir Putin a susținut marți că Germania ar fi „plantat dovezi”; Institutul Goethe era una dintre ultimele organizații germane care mai funcționau în Rusia.

Direcția Națională Anticorupție a pus în mișcare acțiunea penală și l-a plasat joi sub control judiciar pentru 60 de zile pe Ion-Dacian Crainic, inspector superior la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, acuzat de două infracțiuni de trafic de influență. Potrivit anchetatorilor, în decembrie 2025 el ar fi acceptat promisiunea unui om de afaceri de a primi 1.500.000 de euro pentru a-i determina pe funcționarii ANAF să aprobe o rambursare de TVA de circa 21 de milioane de lei, banii urmând să fie mascați prin contracte de servicii, iar în martie 2026 ar fi acceptat, printr-un intermediar, încă 100.000 de euro pentru redobândirea unui cod de TVA și o rambursare de circa 5 milioane de lei. Omul de afaceri și intermediarul au fost puși și ei sub control judiciar, pentru cumpărare de influență, respectiv complicitate, iar Crainic nu mai are voie să lucreze la ANAF Timișoara. Perchezițiile au avut loc miercuri la Administrația Finanțelor Publice din Timișoara, iar inspectorul a fost ridicat în timp ce făcea parte din comisia de examinare a unui concurs; printre persoanele vizate de anchetă se află și Andrei Varga, fiul omului de afaceri Neluțu Varga.

Premierul Ilie Bolojan și ministra de Externe Oana Țoiu au cerut Comisiei Europene, într-o întâlnire tehnică cu comisarul pentru justiție Michael McGrath, să verifice urgent dacă noua Lege a integrității (legea ANI) respectă dreptul european, în special așa-numitul „amendament Fritz”. Miza este de 770 de milioane de euro, aferente Jalonului 431 din PNRR, iar verificarea se va face după depunerea cererii de plată numărul 6, programată în octombrie; Guvernul vrea să identifice și să corecteze din timp eventualele neconcordanțe și infirmă categoric informațiile din spațiul public despre solicitări de tăiere a fondurilor europene. Comisia a cerut oficial clarificări Bucureștiului, cu termen de răspuns de două săptămâni. Amendamentul prevede că aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii și îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a anunțat că se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului. Europarlamentarul AUR Adrian Axinia acuză PNL și USR că au dus disputa despre mandatul lui Fritz la Bruxelles și că au pus astfel în pericol banii europeni, calificând demersul drept „trădare de țară”.

Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite a intrat în vigoare la 1 septembrie 2026, a anunțat joi ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Prin acord, perioadele lucrate în cele două țări se cumulează pentru deschiderea dreptului la pensie, iar anii de muncă ai românilor în Statele Unite, inclusiv cei de dinainte de 1989, vor fi recunoscuți și în România. Lucrătorii independenți și specialiștii detașați sunt scutiți de plata dublă a contribuțiilor sociale pentru aceeași activitate, iar prevederile se aplică și cetățenilor americani care aleg să se pensioneze în România. Țoiu a spus că finalizarea cadrului de implementare a fost o prioritate asumată de la primele sale vizite la Washington și că acordul ar putea stimula investițiile bilaterale, prin mobilitatea mai ușoară a angajaților firmelor din cele două țări.

Garda Națională de Mediu a concluzionat, după 55 de controale declanșate de peste 1.300 de sesizări ale cetățenilor, că depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina sunt cele mai probabile surse ale mirosului greu resimțit în București și Ilfov pe 17 și 18 august. La Vidra au fost găsite neconformități care pot genera mirosuri puternice, între care captarea incompletă a gazelor din cauza tasării insuficiente a deșeurilor, iar la Glina au fost constatate deficiențe la deshidratarea nămolului și la sistemele de neutralizare a mirosurilor. Operatorii și alți agenți economici au primit amenzi de 795.000 de lei, au fost dispuse trei sistări de activitate, a fost confiscat un utilaj și a fost făcută o sesizare penală, iar pentru cele două obiective au fost stabilite peste 20 de măsuri de conformare care vor fi verificate periodic. Raportul a fost trimis Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului, Garda cerând un ordin comun prin care direcțiile de sănătate publică să fie implicate în controalele la obiectivele industriale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a avut joi termen de pronunțare în procesul pornit împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, de aproximativ 5 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Sumele provin din majorări de 25% stabilite prin hotărâri judecătorești din 2023, aplicate retroactiv din 2018; pe 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, în zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi. Instanța supremă trebuie să decidă și asupra cererilor Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională — pe tema dreptului unei instanțe de a obliga Executivul să aloce fonduri — și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu suspendarea procesului. În bugetul din martie fuseseră prevăzute aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, dar Guvernul a amânat ulterior o parte din plăți și a redirecționat banii către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.

Statele Unite și Ucraina negociază o licență care i-ar permite Kievului să producă rachete interceptoare Patriot, de care are nevoie urgentă împotriva atacurilor rusești. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat miercuri, la Fox News, că soluția nu este imediată: chiar și cu licență, extinderea producției ar dura ani, fiind nevoie de fabrici noi pentru arme foarte sofisticate, iar cererea de interceptoare a devenit prioritatea numărul unu în apărare la nivel mondial. Volodimir Zelenski a spus că Washingtonul a luat decizia politică de a acorda licențele și estimează că Ucraina ar putea porni producția internă în circa 12 luni, dar că finalizarea ar dura câțiva ani. Potrivit unor surse citate de The Atlantic, producătorii Raytheon și Lockheed Martin se opun acordării licenței, iar Donald Trump a spus că SUA ar trebui să fie foarte atente înainte de a autoriza Ucraina să producă rachete pentru sistemele americane.

Garda de Coastă a anunțat joi că trecerea Dunării cu bacul între Isaccea și Orlivka a fost reluată etapizat de miercuri seara, de la ora 19:00, traficul desfășurându-se fluent pentru toate categoriile de vehicule. Punctul de trecere fusese închis pe 1 septembrie, după ce Rusia a atacat în noaptea de marți, cu drone Shahed, punctul internațional al feribotului de la Orlivka; grănicerii ucraineni au anunțat că au fost lovite clădirea și teritoriul punctului de control, iar incendiile au fost stinse. Traficul fusese redirecționat între timp către alte puncte de frontieră. Potrivit operatorului ucrainean, punctul de trecere de pe malul ucrainean al Dunării a fost distrus de patru ori de drone de la începutul escaladării conflictului.

AUR a cerut joi Curții Constituționale să redacteze și să trimită de urgență spre publicare în Monitorul Oficial deciziile pronunțate pe 29 aprilie 2026 privind desemnarea membrilor consiliilor de administrație ale Televiziunii Române și Societății Române de Radiodifuziune. Prin acele decizii, luate cu 6 voturi la 3, Curtea a admis sesizările formulate de AUR și a constatat neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului, stabilind că cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare trebuiau împărțite după configurația politică și ponderea grupurilor. Partidul susține că termenul legal de redactare, de cel mult 30 de zile, a fost depășit cu 97 de zile și că întârzierea menține efectele încălcării dreptului grupurilor de a fi reprezentate în cele două consilii. Potrivit unor surse, motivarea fusese semnată încă din iulie, iar trimiterea la Monitorul Oficial trebuia aprobată de președinta Curții, Elena-Simina Tănăsescu.

Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, și-a anunțat miercuri seara demisia, asumându-și responsabilitatea politică pentru deficiențele din gestiunea financiară a sectorului de apărare, deși a spus că rolul unui ministru „nu este să numere șosete și muniție”. În centrul scandalului stă un contract din 2024 prin care Estonia a plătit în avans 70 de milioane de euro, din Facilitatea Europeană pentru Pace, unor antreprenori indieni care preluaseră mica firmă italiană Datasel, pentru obuze și rachete destinate Ucrainei; livrările au întârziat luni de zile, iar proiectilele sosite în 2025 erau, potrivit presei estoniene, defecte și fără detonatoare, astfel că nici Estonia, nici Ucraina nu au primit muniție utilizabilă. Demisia a venit după un raport al Oficiului național de audit, publicat pe 28 august, care arată că auditorii nu au putut verifica acuratețea unor stocuri de circa 1,2 miliarde de euro, iar parchetul a deschis marți o anchetă penală privind gestiunea Ministerului Apărării, fără acuzații formulate încă. Premierul Kristen Michal a convocat o ședință de guvern pe 3 septembrie pentru a discuta demisia și concluziile auditurilor și urmează să caute un nou ministru, în timp ce Datasel anunță că dă în judecată statul estonian.

Poliția Capitalei a identificat patru persoane — trei bărbați și o femeie — bănuite că au înșelat mai mulți șoferi prin metoda „falsul accident”. Un bărbat urmărea victima în trafic și îi spunea că a lovit un pieton, iar când șoferul se întorcea la locul indicat, o femeie pretindea că a scăpat pe asfalt un telefon scump, peste care ar fi trecut mașina; speriați, unii șoferi au plătit pe loc între 4.000 și 10.000 de lei. Ancheta a pornit după o reclamație din 17 august, iar femeia de 44 de ani a fost prinsă pe 1 septembrie pe un aeroport, existând suspiciunea că voia să plece din țară. Polițiștii au făcut trei percheziții și au ridicat 12.300 de lei, 650 de euro, 300 de dolari și nouă telefoane; trei suspecți au fost reținuți și apoi puși sub control judiciar, iar al patrulea, un bărbat de 32 de ani, este căutat.

Serviciul Danez de Securitate și Informații (PET) a anunțat că a descoperit planuri concrete ale Rusiei de a sabota companii daneze din industria de apărare, în special pe cele care contribuie la ajutorul militar pentru Ucraina. Șeful contrainformațiilor, Emil Græsholm, a spus că amenințarea este suficient de precisă pentru a justifica o avertizare publică și că printre metodele avute în vedere se numără incendierile, motiv pentru care firmelor din sector li s-a cerut să își întărească măsurile de securitate. Potrivit PET, Rusia încearcă să recruteze cetățeni danezi obișnuiți, adesea fără ca aceștia să știe pentru cine lucrează, ca să fotografieze sau să filmeze instalațiile vizate, iar populația a fost îndemnată să fie atentă la astfel de solicitări. Serviciul se așteaptă ca amenințarea să crească în amploare și complexitate.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat joi, într-o sesiune extraordinară a parlamentului, că nu există „dovezi solide că Marocul ar fi planificat sau pus în aplicare” intrarea în masă a migranților în Ceuta și că Spania trebuie să coopereze în continuare cu Rabatul. Poziția lui contrazice un raport al Poliției Naționale, divulgat public, potrivit căruia jandarmi și agenți secreți marocani ar fi coordonat deplasarea migranților spre frontieră pe 30 iulie, cu scopul de a copleși forțele de securitate din enclavă. Cel puțin 72.000 de migranți au intrat în Ceuta pe 30 și 31 iulie, iar după o lună circa 5.000 se aflau încă acolo; Sánchez susține că peste 90% au fost returnați în 72 de ore, într-una dintre cele mai rapide operațiuni de acest fel din Europa. Miercuri, zeci de mii de oameni au protestat în peste 200 de localități — circa 50.000 la Madrid — cerând demisia guvernului, iar la finalul manifestației din capitală poliția a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene, fiind reținuți patru manifestanți și răniți patru polițiști. Ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska, care a negat inițial existența raportului și apoi a recunoscut-o, este și el vizat de cereri de demisie.