Rezumatul zilei — 2 septembrie 2026

Guvernul german a stabilit oficial că serviciile ruse sunt responsabile pentru drona încărcată cu explozibil militar găsită în noaptea de 4 spre 5 august pe aeroportul Leipzig/Halle, lângă un avion cargo ucrainean Antonov An-124 care transporta muniție; atacul a eșuat pentru că detonatorul nu a funcționat. Ministrul de interne Alexander Dobrindt și ministrul de externe Johann Wadephul au anunțat măsuri concrete: închiderea, de la 18 septembrie, a consulatului rus de la Bonn, ultimul rămas în Germania, rezilierea contractului pentru centrul cultural „Casa Rusă” din Berlin și controale mai stricte la intrarea cetățenilor ruși. Moscova respinge acuzațiile — Vladimir Putin susține că Berlinul a „plantat dovezi”, iar fostul președinte Dmitri Medvedev a amenințat cu lovituri directe asupra unor fabrici militare germane. Uniunea Europeană și mai multe state, între care Franța, Belgia, Țările de Jos și România, și-au convocat ambasadorii ruși, ministra de externe Oana Țoiu anunțând că țara „nu va tolera acțiunile hibride rusești”; la Bruxelles, Ursula von der Leyen și Mark Rutte au promis miercuri intensificarea presiunii asupra Rusiei și pregătirea de noi sancțiuni.

Zeci de turiști cazați la un hotel din stațiunea Saturn au acuzat marți seară greață și vărsături, iar autoritățile din Constanța au activat Planul Roșu de Intervenție la ora 20:28, dezactivat la 22:40. Ministerul Sănătății a anunțat 55-58 de persoane asistate medical, dintre care 8-11 minori, iar șase oameni — între care doi copii, o femeie însărcinată și o mamă cu doi copii — au ajuns la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Inspectorii sanitar-veterinari au constatat că neregulile găsite cu trei zile înainte persistau — alimente depozitate necorespunzător, frigidere la aproape 16 grade, ustensile neigienizate — și au dispus închiderea imediată a unității, cu o amendă de 17.000 de lei, la care Protecția Consumatorilor a adăugat patru sancțiuni de 100.000 de lei în total și propunerea de suspendare a activității pentru șase luni; peste 500 de kilograme de alimente au fost retrase de la consum. Turiștii internați și rudele lor primesc banii înapoi integral, ceilalți pot cere contravaloarea meselor sau a întregului sejur, iar Direcția de Sănătate Publică a prelevat probe și încearcă să stabilească dacă a fost într-adevăr o toxiinfecție alimentară și care e sursa.

Volodimir Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și operatorii internaționali că spațiul aerian al Rusiei devine periculos, în condițiile în care Ucraina intenționează să lanseze până la 1.000 de drone pe zi asupra teritoriului rus, spunând că „zilele de siguranță în cerul Rusiei s-au terminat” și că Rusia nu emite avertismentele aviatice standard. Efectul a venit imediat: în noaptea de 1 spre 2 septembrie, Pegasus Airlines a întors din drum cel puțin trei avioane plecate din Bodrum, Izmir și Antalya și a anulat zeci de curse, Turkish Airlines a anulat două zboruri, iar pe cele trei aeroporturi principale ale Moscovei au fost anulate sau întârziate circa 77-80 de zboruri. Vladimir Putin a calificat avertismentul drept „terorism de stat” și a promis un răspuns dacă vor apărea tragedii aviatice; el a anunțat totodată că a ordonat armatei pregătirea unor noi lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, ca represalii pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești. Tot la Bișkek, Putin a recunoscut că atacurile ucrainene au produs pagube de aproximativ 1% din PIB și circa 100 de nave avariate, dar a spus că Rusia câștigă războiul și că nu negociază cu actuala conducere de la Kiev.

Comisia pentru Învățământ a Senatului a votat miercuri, în unanimitate, abrogarea examenului suplimentar de admitere la liceu, prevedere intrată în vigoare la 1 septembrie odată cu noul an școlar. Practic, elevii care încep acum clasa a VIII-a nu vor mai da două examene de admitere vara viitoare, dar decizia devine definitivă doar după votul din plenul Senatului. Ministerul Educației urmează să emită o nouă metodologie de admitere, iar comisia a hotărât înființarea unui grup de lucru, împreună cu ministerul și partidele parlamentare, pentru reorganizarea Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. Președintele comisiei, Ștefan Pălărie, a spus că toate partidele au susținut eliminarea definitivă a „sistemului paralel de admitere în licee”, după săptămâni de voturi contradictorii și o retrimitere a proiectului în comisie.

Primăria Capitalei anunță că revizia anuală de vară de la CET Sud afectează furnizarea apei calde pentru 1.395 de blocuri din București, cel mai afectat fiind cartierul Titan din Sectorul 3. Apa caldă vine ocolit, de la CET Progresul, dar cu presiune scăzută în rețea, iar revenirea la parametri normali este estimată pentru 18 septembrie, când e programată repornirea CET Sud. Din 7 septembrie, ELCEN va reporni CET Grivița, ceea ce ar trebui să acopere o parte din necesarul Sectorului 1 și să îmbunătățească situația în Sectoarele 5 și 6. Separat, alte 913 blocuri nu au deloc apă caldă — 572 din cauza unor avarii și 341 din cauza lucrărilor de modernizare — cu termen de remediere estimat pe 4 septembrie.

Conflictul dintre Statele Unite și Iran a escaladat brusc: armata americană a lovit marți situri de apărare aeriană, radare și instalații maritime ale Gardienilor Revoluției, invocând tentativele iraniene de a ataca nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz și militari americani din regiune. Iranul a ripostat cu rachete și drone împotriva unor baze americane din Iordania, Irak și Bahrein — armata iordaniană a doborât zece rachete, alte trei căzând în zone nelocuite, fără victime. În sudul Iranului, loviturile americane au provocat victime civile: Semiluna Roșie iraniană a anunțat patru morți, între care un copil, și circa 50 de răniți într-un atac asupra unei nunți lângă Bandar Abbas, iar CENTCOM a spus că armata SUA „nu vizează niciodată civili”. Președintele Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomație, în timp ce prețurile energiei au urcat, petrolul WTI depășind pentru prima dată din iulie pragul de 90 de dolari pe baril.

Două nave comerciale turcești s-au ciocnit miercuri, în jurul orei 03:00, în Marea Marmara, la 18 mile marine (33 de kilometri) sud de Silivri, în vestul Istanbulului. Cargoul Tuğberk İmamoğlu, care transporta 4.200 de tone de tablă laminată, s-a scufundat la scurt timp după impact, iar cei zece membri ai echipajului nu răspund și sunt dați dispăruți; o barcă de salvare a navei a fost găsită goală pe mare. Petrolierul Alsu, care era gol, a suferit avarii și participă la căutări, alături de 14 nave de salvare și un elicopter.

PSD a semnat un acord cu AUR, S.O.S. România și grupul minorităților naționale pentru o nouă repartizare a funcțiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaților, prin care AUR și S.O.S. primesc două posturi de secretar, iar PNL și USR le pierd; înțelegerea înlocuiește acordul din decembrie 2024 dintre PSD, PNL, USR și UDMR. Deputatul PSD Mihai Ghigiu susține că redistribuirea a fost „cât se poate de regulamentară”, fiind vorba doar de o altă rotație stabilită de majoritatea liderilor de grup, și respinge ideea unei coalizări cu AUR. USR și PNL au refuzat să participe miercuri la lucrările plenului și anunță că vor depune săptămâna viitoare o sesizare la Curtea Constituțională, acuzând abuz de putere; liderul USR Cătălin Drulă reproșează UDMR că a votat cu AUR, deși USR și PNL au 94 de deputați, față de 75 ai AUR și S.O.S. Pe fondul blocajului în formarea guvernului, George Simion a anunțat că AUR nu va vota niciun cabinet din care partidul nu face parte și cere alegeri anticipate, criticându-l pe Nicușor Dan pentru nominalizările de premier; tot miercuri, liderul AUR a spus că partidul va depune la DNA un denunț in rem privind posibile fapte de corupție legate de PNRR și de programul SAFE.

Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA a sesizat Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cerând suspendarea imediată a reorganizării Regiei Naționale a Pădurilor și reevaluarea Hotărârii de Guvern nr. 123/2026, care reduce numărul direcțiilor silvice de la 41 la 19 structuri regionale. Sindicaliștii susțin că Guvernul a impus cifra de 19 fără studiu de impact, în timp ce un audit organizațional independent, care a analizat șapte scenarii după 14 criterii, a indicat 26 de direcții ca soluție optimă, și avertizează că unitățile supradimensionate pot bloca activitatea regiei și pune în pericol pădurile statului. O cerere de suspendare depusă la Curtea de Apel București a fost respinsă pe 29 aprilie, decizia nefiind definitivă. Ministerul Mediului consideră reorganizarea una dintre cele mai importante reforme ale sectorului silvic și un jalon asumat prin PNRR, măsura incluzând conducere pe bază de concurs, evaluări anuale și disciplină financiară.

Președintele Consiliului European, António Costa, va fi primit joi, 3 septembrie, la ora 09:30, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan. Programul include convorbiri între cei doi, discuții oficiale și o conferință de presă comună în jurul orei 11:00. Vizita face parte dintr-un turneu prin capitalele statelor membre, dedicat priorităților Uniunii Europene și negocierii viitorului buget: miercuri Costa a fost la Luxemburg, Zagreb și Budapesta, iar după București merge la Sofia și la Atena.

Rusia furnizează Iranului asistență tehnică secretă pentru un sistem de propulsie cu motor ramjet destinat rachetelor de croazieră supersonice, potrivit unei investigații Financial Times. Programul, numit C430L, a început în 2023, este derulat de Rosoboronexport și NPO Mashinostroienia, iar contractul a fost semnat în noiembrie 2023, după deplasări repetate ale unor oficiali și ingineri ruși în Iran. Scopul ar fi înzestrarea Iranului cu arme capabile să amenințe portavioanele și navele de război americane din Orientul Mijlociu. Iranul a testat deja rachete cu acest tip de propulsie, dar nu există dovezi că ar fi finalizat o rachetă operațională, iar armele nu au fost încă desfășurate.

Plenul Senatului a aprobat miercuri înlocuirea Nicoletei Pauliuc cu liberalul Silviu Coșa la conducerea Comisiei pentru apărare, o schimbare care grăbește lucrul la reforma serviciilor secrete; PSD ceruse amânarea votului cu două săptămâni, potrivit senatorului Daniel Zamfir. Biroul permanent a menținut termenul de 15 septembrie pentru raportul comun asupra proiectului USR care limitează la 8 ani mandatele șefilor SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA, prin mandate de 4 ani reînnoibile o singură dată. Emanuel Ungureanu a depus un amendament care interzice timp de 10 ani activitatea de consultanță, inclusiv prin firme sau ONG-uri, pentru foștii angajați SRI și SIE care au avut acces la informații clasificate. Dacă legea trece, limitarea s-ar aplica inclusiv actualului șef al SPP, Lucian Pahonțu, iar președintele Senatului, Mircea Abrudean, a spus că susține măsura.

DNA Iași i-a adus miercuri o nouă acuzație omului de afaceri vasluian Fănel Bogos — instigare la trafic de influență, pe lângă cumpărarea de influență — în dosarul de corupție care vizează mai mulți lideri PNL; el rămâne sub control judiciar. În aceeași cauză sunt urmăriți Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui și șef al Autorității pentru Reformă Feroviară, și Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, care și-a anunțat demisia. Procurorii susțin că Barbu ar fi încercat să obțină pentru Bogos despăgubiri de circa 3 milioane de euro de la DSVSA Vaslui și demiterea directorului instituției, iar la un moment dat l-ar fi condus personal în biroul premierului Ilie Bolojan. Audiat miercuri, Bogos a spus că nu a discutat „despre niciun bănuț” cu premierul și că întrevederea a fost „scurtă și de principiu”. Dosarul pornește de la un focar de salmonella descoperit în 2024 la fermele lui Bogos, în urma căruia au fost ucise 230.000 de păsări.

Rompetrol a majorat miercuri prețul motorinei standard cu 15 bani pe litru, iar MOL cu 11 bani, la o zi după ieftinirea de 17 bani pe litru produsă de reducerea accizei intrată în vigoare pe 1 septembrie. Benzina s-a scumpit cu 5 bani la Rompetrol, cu 4 bani la OMV Petrom și OMV și cu 2 bani la MOL, în timp ce Lukoil și SOCAR și-au păstrat prețurile. Explicația vine din piața internațională: cotația Platts Med pentru motorină a urcat la 1.442 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Ministerul Finanțelor spune că a redus acciza pentru a limita propagarea costurilor în transport, însă legislația plafonează scăderea la 25% din nivelul standard, așa că aceasta este ultima reducere posibilă pe mecanismul actual. Miercuri după-amiază, în vestul Capitalei, motorina costa între 9,97 lei la Petrom și 10,23 lei la Lukoil.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a înregistrat, în premieră, primele două comunități de energie în Registrul național al comunităților de energie. Este vorba despre Asociația Comunitatea Portului din Galați, prima comunitate de energie din surse regenerabile, și despre Societatea Cooperativă Energetică Micăsasa Coop din județul Sibiu, prima Comunitate de Energie a Cetățenilor. Înregistrarea marchează intrarea efectivă în funcțiune a registrului, un instrument prin care se urmărește creșterea producției locale de energie și participarea directă a consumatorilor, iar ANRE îndeamnă și alte entități eligibile să înființeze astfel de comunități.

Poșta Română a încheiat miercuri un memorandum de înțelegere cu platforma de comerț online Temu, prin care va prelua, sorta și livra coletele comercianților români care vând pe platformă. Livrarea se va face la domiciliu, la puncte de ridicare, prin lockere automate sau la oficiile poștale, iar acordul include și serviciile de retur. Poșta Română spune că rețeaua sa poate procesa peste 500.000 de colete pe zi și că parteneriatul ar trebui să ajute firmele locale să ajungă și la clienți din alte țări europene. Cele două companii vor organiza evenimente comune și se vor întâlni periodic pentru a evalua colaborarea.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a avertizat marți, la finalul reuniunii miniștrilor de finanțe din G20 de la Asheville, că șocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz nu s-a terminat: strâmtoarea rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol și gaze trebuie refăcute, iar apropierea iernii va menține presiunea pe piețe. Ea a mai spus că dezvoltarea inteligenței artificiale crește cererea de energie și a stimulat creșterea economică în SUA, Coreea de Sud și alte țări, dar că efectele asupra productivității și stabilității financiare rămân incerte. Georgieva a atras atenția că datoria publică mondială depășește nivelurile de după Al Doilea Război Mondial și se apropie de 100% din PIB, în timp ce dezinflația a stagnat în multe țări și randamentele obligațiunilor guvernamentale cresc. Creșterea globală s-a stabilizat în jurul valorii de 3%, iar șefa FMI a cerut băncilor centrale să se concentreze pe stabilitatea prețurilor și guvernelor să adopte planuri credibile de consolidare fiscală.

Angela Merkel și-a lansat marți, la Ateneul Român, volumul de memorii „Libertate. Amintiri 1954–2021”, într-un dialog public cu diplomatul Emil Hurezeanu. Fosta cancelară a spus că democrația rămâne forma potrivită pentru a garanta libertatea și siguranța, dar că statele europene vor trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare decât în anii trecuți, și a lăudat curajul lui Volodimir Zelenski, apreciind că Ucraina nu ar mai fi suverană dacă acesta ar fi acceptat oferta de azil venită de la Joe Biden. Întrebată despre criza politică din România, Merkel s-a arătat încrezătoare că se va găsi un compromis pentru formarea unui guvern și a transmis românilor dorința de a avea din nou un premier ales. Ea a respins ideea de a deveni emisar european pentru discuțiile cu Vladimir Putin, spunând că acesta respectă doar oamenii cu putere politică, și a exclus orice revenire în politică.