Rezumatul zilei — 4 septembrie 2026

Guvernul condus de Giorgia Meloni a ajuns vineri la 1.413 zile de mandat neîntrerupt și a depășit recordul de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Berlusconi, devenind cel mai longeviv cabinet din istoria Republicii Italiene, care a avut 68 de guverne din 1946, cu o durată medie de circa 13 luni. Aniversarea a fost marcată printr-un miting la Bari, cu aproximativ 10.000 de susținători ai partidului Frații Italiei, care revendică 1,3 milioane de locuri de muncă noi din 2022 și un deficit ținut sub control, în timp ce studiile arată că mâncarea de bază s-a scumpit cu aproape o treime în ultimii cinci ani. Momentul coincide cu tensiuni pe o reformă electorală promovată de Meloni, care ar trece Italia la reprezentare proporțională cu locuri bonus pentru coaliția care obține 42% din voturi și care ar putea fi votată în Senat săptămâna viitoare. Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat-o pe Meloni și a anunțat că România și Italia vor coprezida grupul „Prietenii Coeziunii” în negocierile pentru bugetul UE 2028-2034, amintind că peste un milion de români trăiesc în Italia.

Institutul Național de Statistică a anunțat vineri că vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,7% în primele șapte luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025, cu scăderi la produse nealimentare (7,2%), carburanți (4,5%) și alimente, băuturi și tutun (4,4%). Datele Eurostat publicate în aceeași zi arată că România a avut cea mai puternică scădere anuală din Uniunea Europeană în iulie, în timp ce vânzările au crescut cu 1% la nivelul UE și cu 0,6% în zona euro; față de iunie, însă, vânzările din România au urcat cu 0,8% în serie ajustată, ceea ce economistul Vlad Ioniță de la BCR consideră un început bun de trimestru și un semn că, cel puțin moderat, consumul își poate reveni. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a invocat aceste cifre pentru a cere urgent un guvern cu puteri depline, spunând că oamenii au redus până și cumpărăturile de alimente și că au trecut peste trei luni de interimat. El a anunțat că PSD este pregătit să construiască o majoritate și își continuă consultările cu partenerii sociali, în așteptarea unei desemnări din partea președintelui.

O dronă rusească a lovit vineri sediul central al Serviciului de Securitate al Ucrainei, din centrul Kievului, țintind direct biroul șefului instituției; cel puțin șapte persoane au fost rănite, șase dintre ele spitalizate, iar unda de șoc a avariat și o clădire din secolul al XVIII-lea din complexul Catedralei Sfânta Sofia, sit UNESCO. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat un răspuns „corespunzător și tangibil”, „în oglindă” cu atacul, spunând că „geografia răspunsului nostru a fost stabilită”, fără să precizeze țintele; Kievul a calificat lovitura drept o escaladare gravă, menită să submineze negocierile de pace. Atacul complică deplasarea emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care urmau să ajungă pe 5 septembrie la Moscova și pe 6 septembrie la Kiev — ar fi fost prima lor vizită în capitala ucraineană de la începutul medierii lui Donald Trump. Potrivit unor surse, Witkoff s-a temut pentru siguranța sa, iar Casa Albă a cerut Moscovei să nu bombardeze Kievul pe durata vizitei, fără ca Rusia să se angajeze la asta; Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru discuții și că este important ca Statele Unite să rămână implicate.

Danemarca, Austria, Germania, Țările de Jos și Grecia au căzut de acord vineri, la Copenhaga, asupra principiilor unui model comun de centre de returnare amenajate în state din afara Uniunii Europene, unde ar urma să fie trimiși migranții cu cerere de azil respinsă care nu pot fi returnați în țările de origine. Ministrul danez pentru imigrație și integrare, Morten Bødskov, gazda reuniunii, a spus că primele transferuri ar putea avea loc în 2027 și că Danemarca este „mai aproape ca niciodată” de un acord cu o țară parteneră, subliniind că aceste centre nu trebuie privite ca închisori; omologul austriac Gerhard Karner a vorbit despre reducerea migrației ilegale „cât mai aproape de zero”. Statele care ar găzdui centrele nu au fost anunțate, dar presa vehiculează Uganda și Rwanda, iar cele cinci țări ar suporta integral costurile și ar putea oferi stimulente financiare sau comerciale. Cadrul juridic a fost deschis în iunie de Parlamentul European, adoptarea finală a regulamentului privind returnările este așteptată în toamnă, iar miniștrii se reunesc din nou la sfârșitul lui septembrie, la München.

Un incendiu a izbucnit joi seară la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță din Ștei, județul Bihor, într-un salon de la etajul I, unde au ars două saltele, iar fumul s-a răspândit pe tot etajul. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, iar 116 pacienți și angajați de pe două etaje au fost evacuați, 53 dintre ei plecând singuri până la sosirea pompierilor; la fața locului au ajuns trei autospeciale, două autoscări, o ambulanță SMURD și 11 echipaje medicale. Cinci infirmieri care scoteau pacienții de la etajul I s-au intoxicat ușor cu fum, au primit îngrijiri la fața locului și au refuzat transportul la spital. Potrivit ISU Bihor, focul a fost pus intenționat de o pacientă fără discernământ.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, s-a întâlnit joi la Londra cu omologul britanic Ed Miliband, discuțiile acoperind diaspora, economia, securitatea și cooperarea culturală. Schimburile comerciale dintre cele două țări depășesc 10 miliarde de euro pe an, Marea Britanie este al 11-lea investitor străin în România, cu peste 7.000 de firme cu capital britanic, iar Londra sprijină aderarea României la OCDE — Ministerul de Externe anunță că România a finalizat în ultimul an toate criteriile tehnice. Pe partea de securitate s-a vorbit despre siguranța comerțului la Marea Neagră, rolul Portului Constanța și protecția infrastructurii maritime, iar Țoiu a mulțumit pentru misiunea de poliție aeriană a Forțelor Aeriene Regale britanice desfășurată în România între martie și iulie 2026. Alte teme au fost lectoratele de română de la Oxford și Cambridge, posibila revenire a Regatului Unit în programul Erasmus+ și recunoașterea reciprocă a diplomelor.

DIICOT i-a trimis în judecată pe Andrew Tate, de 39 de ani, și pe fratele său Tristan, de 38 de ani, pentru trafic de minori, spălare de bani, acte sexuale cu minori și influențarea martorilor; rechizitoriul a fost întocmit pe 31 august și făcut public vineri, iar dosarul a ajuns la Tribunalul București. Potrivit procurorilor, Andrew Tate a recrutat din 2012 o fată de 15 ani în Marea Britanie prin metoda „loverboy” și a forțat-o, prin amenințări, control și violență, să practice videochat, exploatarea continuând în România, la Voluntari, Tunari și în zona Pipera, până în decembrie 2021, în timp ce Tristan Tate administra conturile și banii; frații ar fi obținut 1.251.833,30 dolari, circa 80% din veniturile victimei. Anchetatorii mai susțin că Andrew Tate a avut raporturi sexuale repetate cu o a doua minoră de 15 ani în județul Ilfov și că amândoi au încercat să cumpere tăcerea unor martori cu bani, telefoane și asistență juridică. Parchetul cere confiscarea a patru mașini de lux evaluate la circa 825.000 de euro și a sumei obținute din exploatare; frații sunt în arest la Miami, unde judecătoarea nu s-a pronunțat încă asupra cererii de eliberare pe cauțiune, iar Marea Britanie are termen până pe 16 septembrie să depună actele pentru extrădare.

Trei persoane au murit și alte două au fost rănite vineri, într-un accident produs pe drumul expres DEx12 Craiova–Pitești, la kilometrul 65, lângă localitatea Priseaca din județul Olt. O autoutilitară a lovit un autotren oprit pe banda de urgență și parțial pe prima bandă, apoi a izbit un autoturism de pe banda a doua; toate cele cinci victime se aflau în autoutilitară, iar șoferul de 54 de ani și un pasager au ajuns la spital. Autotrenul, condus de un cetățean sârb, rămăsese fără o anvelopă în mers și a mai mers aproximativ un kilometru, trecând pe lângă o parcare, înainte să oprească pe acostament; o echipă tehnică fusese trimisă să strângă resturile și să semnalizeze vehiculul, dar accidentul s-a produs înainte ca asta să se întâmple. Niciun șofer nu consumase alcool, iar circulația a fost blocată pe sensul Pitești–Craiova, cu reluare estimată după ora 18:00.

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a respins ideea că sistemul de învățământ ar fi în haos, spunând că e vorba de dificultățile normale ale unui sistem uriaș, în care interacționează zilnic milioane de oameni. El a arătat că peste 97% dintre școli au organizat simulările pentru Evaluarea Națională în prima etapă, iar încă 1,5% dintre elevi au dat o a doua simulare. Ministrul a precizat că instituția coordonează peste 6.000 de ordonatori de credite, peste 300.000 de angajați și circa 3,5 milioane de copii și tineri, implementând în paralel 7.000 de proiecte din PNRR, și a afirmat că Bacalaureatul s-a încheiat cu cele mai bune rezultate din ultimii zece ani.

Consiliul de supraveghere al Volkswagen a aprobat joi, în unanimitate, planul de restructurare „Future Plan 2030” al directorului general Oliver Blume, care prevede eliminarea a încă circa 50.000 de posturi la nivel mondial până la sfârșitul deceniului. Adăugate celor 50.000 decise anterior în Germania, tăierile ajung la aproximativ 100.000 de locuri de muncă, circa 15% din cei 650.000 de angajați ai grupului. Producția va fi oprită la uzinele din Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm, pentru care compania spune că nu poate garanta capacitate de producție între 2031 și 2034, iar gama de modele va fi înjumătățită până în 2035; grupul anunță investiții de 135 de miliarde de euro între 2027 și 2031 și o marjă operațională țintă de 9% în 2030, față de 3% în 2025. Măsurile vin pe fondul unei supracapacități de circa 500.000 de vehicule în Europa, al scăderii vânzărilor în China, care a dus la un profit după impozitare mai mic cu 30% în prima jumătate a anului, și al presiunii tarifelor americane și a concurenței chineze.

Ucraina și România au extins cooperarea logistică pentru aprovizionarea cu combustibil, cu măsuri concrete pe Dunăre și pe calea ferată. Cele două state au decis, la sfârșitul lui august, crearea unui centru de coordonare care să grăbească circulația navelor pe canalul Sulina, creșterea numărului de echipe românești de inspecție vamală și de frontieră, pentru vămuirea simultană a mai multor nave, și continuarea proiectului „PRIMUS”, care va permite trecerea navelor și noaptea. Prim-ministrul ucrainean Denîs Șmîhal a spus că înțelegerile decurg din întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și Nicușor Dan și se aplică la nivel de guverne, după acordul-cadru energetic semnat în martie. Măsurile răspund atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei — marți a fost avariat punctul de trecere Orlivka, de pe malul ucrainean al Dunării — iar la sfârșitul lui august circa 80 de nave așteptau să intre pe Dunăre spre porturile ucrainene; Kievul afirmă că piața combustibililor rămâne echilibrată.

Poliția germană investighează un obiect suspect găsit joi seară lângă o stație electrică din Dormagen, în vestul țării, semnalat de un trecător; dispozitivul nu a provocat pagube, iar specialiștii verifică dacă putea produce daune. Anchetatorii au primit o scrisoare de revendicare care menționează și alte cazuri din Renania de Nord-Westfalia și Brandenburg, iar un bărbat de 48 de ani din Gevelsberg și-ar fi atribuit atacurile în scrisori trimise presei, cu detalii nepublicate până atunci; poliția îl caută la nivel european, fără să fi confirmat că el este autorul. Descoperirea vine la două zile după atacurile de la Bergheim, unde au fost aruncate cabluri de cupru peste liniile electrice și au fost scoase temporar din funcțiune generatoare ale unei centrale pe lignit de 4.200 MW, și de la Jänschwalde, unde s-au lansat dispozitive pirotehnice artizanale spre liniile de înaltă tensiune și s-a deschis o anchetă antiteroristă. Vineri, poliția a izolat din precauție și o stație de transformare la Ganderkesee; Germania a fost vizată în ultimele luni de mai multe atacuri asupra infrastructurii energetice, unele revendicate de militanți de extremă stângă, altele suspectate a fi sabotaje legate de Moscova.

Guvernul încearcă să recupereze integral cele 770 de milioane de euro legate de jalonul 431 din PNRR, care privește noua legislație de integritate, bani condiționați de adoptarea legii salarizării unitare până la finalul lui octombrie și de verificarea conformității noii legi ANI cu dreptul european. Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe Oana Țoiu au cerut, într-o întâlnire tehnică cu comisarul european pentru justiție Michael McGrath, grăbirea acestei verificări, pentru ca eventualele neconcordanțe să fie corectate la timp în Parlament. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că penalitatea nu poate fi recuperată în întregime, dar că s-ar putea salva „10, poate 100 de milioane de euro”, și că motivul pentru care legea nu a fost adoptată la termenul de 31 august a fost strict politic. Verdictul Bruxelles-ului va veni odată cu cererea de plată numărul 6, în octombrie, iar pentru cererea 5 România trebuie să trimită toate clarificările până pe 9 septembrie; Guvernul a negat orice informație despre solicitări de tăiere a fondurilor europene.

Kremlinul a calificat vineri drept nefondate acuzațiile autorităților germane privind implicarea Rusiei în incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle. În paralel, Ambasada Rusiei la București a publicat un comunicat după convocarea, pe 3 septembrie, a ambasadorului Vladimir Lipaev la Ministerul Afacerilor Externe, respingând protestul României ca exagerat și fără temei. Diplomatul rus a susținut că obiectivele folosite de Ucraina pentru operațiuni militare și tranzit, inclusiv cele mascate drept civile, rămân ținte legitime pentru armata rusă — o referire la punctul de trecere Orlivka, avariat în noaptea de 31 august spre 1 septembrie și închis temporar — și a afirmat că amenințarea la adresa securității României nu vine din Rusia, ci din respectarea directivelor NATO și UE. Ministrul de Externe Oana Țoiu a transmis că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și va acționa împreună cu aliații.

Prețurile la pompă au atins vineri niveluri record: benzina standard a ajuns la 9,70 lei pe litru la OMV și MOL, cu un minim de 9,48 lei la o stație Socar din Zalău, iar motorina a trecut de 10 lei în toate lanțurile mari, de la 10,10 lei la Petrom până la 10,23 lei la Lukoil. Petrom a scumpit vineri dimineață benzina cu 9 bani și motorina cu 13 bani pe litru, iar MOL cu 9 bani, respectiv 2 bani, deși acciza la motorină a fost deja redusă la nivelul maxim permis de lege. Ministerul Finanțelor a corelat, printr-un proiect adoptat joi în ședința de Guvern, schema de ajutor de stat pentru transportatori cu mecanismul dinamic de reducere a accizei introdus prin Legea nr. 162/2026: cu cât reducerea de acciză aplicată tuturor este mai mare, cu atât restituirea specifică transportatorilor scade — 71 de bani pe litru la o reducere de 15%, 57 de bani la 20% și 43 de bani la 25%. Pentru 1-15 septembrie acciza este redusă cu 25%, deci ajutorul este de 43 de bani pe litru, față de 57 de bani în a doua jumătate a lui august; ministrul Alexandru Nazare spune că măsura urmărește să atenueze volatilitatea pieței petroliere pentru transportatori.

Air China a inaugurat vineri, 4 septembrie, ruta regulată Beijing–București–Zagreb, operată cu aeronave Airbus A330-200. Zborul inaugural CA913 a aterizat pe Aeroportul Henri Coandă la ora 06:01 și a fost întâmpinat cu tradiționalul salut cu apă, iar cursele vor fi de trei ori pe săptămână, lunea, miercurea și vinerea. Este prima legătură aeriană regulată de pasageri între China și România din 2003, când TAROM a renunțat la zborurile spre Beijing din motive de profitabilitate. Compania vinde bilete și pentru segmentul București–Zagreb, iar Bogdan Mîndrescu a spus că ruta vine în urma discuțiilor purtate cu oficialii Air China.

Primăria Municipiului București a cerut operatorilor de trotinete electrice Lime, Bolt și Splash să blocheze complet circulația vehiculelor în parcurile din oraș și la evenimentele stradale cu public numeros, prin reducerea vitezei maxime la 0 km/h. Toți operatorii au acceptat măsura, iar Lime spune că o aplica deja în Herăstrău, Cișmigiu, Tineretului și Carol. Interdicția trotinetelor în parcurile administrate de primărie este în vigoare din octombrie 2025, iar nerespectarea ei se sancționează cu amenzi de până la 500 de lei. Primăria a cerut și polițiilor locale de sector să sprijine aplicarea regulii.

Seulul studiază mai multe variante prin care ar putea contribui la securitatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv măsuri militare, fără să fi luat încă o decizie. Un oficial prezidențial a declarat vineri că se discută modalități practice de implicare, de la roluri de luptă până la misiuni necombatante, și a respins afirmațiile că țara nu ar fi oferit niciun sprijin. Presa sud-coreeană scrie că sunt pregătite opțiuni pentru o eventuală misiune până la sfârșitul anului — un avion de patrulare maritimă, o navă de sprijin logistic și o unitate de deminare — iar amploarea contribuției a fost discutată cu Statele Unite, Marea Britanie și Franța. Orice desfășurare în străinătate are nevoie de aprobarea Adunării Naționale, care ar putea fi cerută chiar luna aceasta, iar autoritățile spun că trebuie păstrate destule forțe pentru apărarea împotriva Coreei de Nord; ar fi prima misiune maritimă sud-coreeană în afara Peninsulei Coreene.

Președintele argentinian Javier Milei a anunțat joi înăsprirea sancțiunilor și pedepselor pentru companiile implicate în operațiuni neautorizate în jurul Insulelor Falkland (Malvine), măsuri care vor viza și furnizorii, acționarii și membrii conducerilor acestor firme. Guvernul de la Buenos Aires va finanța o nouă bază navală în provincia Tierra del Fuego și își va consolida capacitățile de comunicații în regiune, iar Milei a spus că orice avans suplimentar în arhipelag va fi considerat o încălcare a securității naționale a Argentinei. Au fost anunțate separat un decret și un proiect de lege împotriva proiectului petrolier Sea Lion, derulat de britanicii de la Rockhopper și israelienii de la Navitas. Anunțul vine după ce Donald Trump a spus luni că nu exclude o revizuire a neutralității americane în privința insulelor, iar vineri a evitat să precizeze dacă Statele Unite ar sprijini Regatul Unit într-un eventual conflict; Londra a reafirmat că nu renunță la Falkland, dispută nerezolvată de la războiul din 1982.

Administrația Națională de Meteorologie a emis vineri o atenționare cod galben de caniculă, valabilă sâmbătă, 5 septembrie, între orele 10:00 și 21:00, pentru Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei, sudul Crișanei și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime vor fi între 30 și 36 de grade, cele mai ridicate în sud-vest, iar în București se anunță 34-35 de grade și disconfort termic ridicat. Duminică, un val de aer rece dinspre Europa Central-Nordică va aduce o scădere semnificativă a temperaturilor, iar săptămâna viitoare începe cu valori apropiate de normal. Din 10 septembrie vremea se va încălzi din nou, cu maxime de peste 30 de grade și posibil 34-35 de grade miercuri și joi în vest și sud-vest.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut vineri dimineață percheziții la Facultatea de Medicină din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, într-o anchetă privind fapte de corupție, între care luarea de mită pentru promovarea examenelor. Potrivit unor surse judiciare, investigația vizează profesori din catedra de Anatomie, iar descinderi ar fi avut loc și la domiciliile unor persoane fizice și la sediile unor persoane juridice. Nici DNA, nici conducerea universității nu au oferit deocamdată detalii oficiale despre dosar sau despre cine este vizat.