Rezumatul zilei — 25 august 2026

Liderii celor mai mari două grupuri din Parlamentul European, Manfred Weber (PPE) și Valérie Hayer (Renew Europe), i-au cerut printr-o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să condiționeze plata ultimei tranșe de 770 de milioane de euro din PNRR de eliminarea unei prevederi din Legea integrității în funcțiile publice. Este vorba de amendamentul introdus de o majoritate PSD-AUR, poreclit „amendamentul Fritz", care prevede încetarea de drept a mandatelor aleșilor declarați definitiv în conflict de interese chiar dacă hotărârea a fost dată înainte de intrarea în vigoare a legii; cei doi susțin că textul îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cetățean german ales în România, și încalcă principiul neretroactivității, Constituția și dreptul european. Comisia Europeană a confirmat că a primit scrisoarea și a precizat că legea va fi analizată abia la a șasea și ultima cerere de plată, pe care România nu a depus-o încă, termenul pentru implementarea PNRR fiind 31 august 2026. Legea a trecut luni de Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, cu sprijinul PSD și PNL, iar votul final din Senat era programat pentru miercuri; între timp, USR a depus un proiect alternativ fără acest amendament, iar Comisia juridică a Senatului și-a amânat dezbaterea. Ministrul Dragoș Pîslaru susține că legea îndeplinește condițiile Comisiei chiar și cu amendamentul, iar Dominic Fritz a anunțat că se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, l-a propus marți pe deputatul USR Claudiu Năsui pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar acesta a acceptat, anunțând că renunță la mandatul de deputat din Parlamentul României. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Năsui a primit cetățenia Republicii Moldova. Tofan a invocat pregătirea economică și experiența lui Năsui, care a fost ministru al Economiei în România între 2020 și 2021, și a spus că prioritățile noului ministru vor fi debirocratizarea, problemele companiilor de stat, reducerea cheltuielilor bugetare și eliminarea obstacolelor pentru firmele mici și mijlocii. Locul lui Năsui în Camera Deputaților ar urma să fie luat de Mihai-Alexandru Badea, primul supleant de pe lista USR București, validarea nefiind automată.

Direcția Națională Anticorupție a dispus marți urmărirea penală a Cristinei Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului cu rang de ministru, pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Potrivit procurorilor de la Serviciul Teritorial Iași, care au audiat-o marți ca suspectă, ea l-ar fi sprijinit în 3-4 noiembrie 2025 pe Mihai Barbu, trezorierul PNL, să facă presiuni asupra președintelui ANSVSA pentru înlocuirea directorului Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui cu o persoană agreată de omul de afaceri Fănel Bogos. Miza ar fi fost aprobarea unui dosar de despăgubire de circa 3 milioane de euro și reducerea sau oprirea controalelor sanitar-veterinare la fermele firmei lui Bogos, arestat preventiv anul trecut pentru cumpărare de influență, într-un dosar pornit de la neutralizarea a peste 230.000 de păsări dintr-un focar de salmoneloză. În cazul Cristinei Trăilă, fostă deputată PNL numită în Guvern în aprilie 2025, procurorii nu au dispus nicio măsură preventivă, iar ea nu a făcut declarații după audiere; în aceeași cauză sunt vizate încă cinci persoane.

Federații sindicale din comerț, IT și sectorul financiar-bancar au protestat marți, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, cerând majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național în mediul privat. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a răspuns că decizia nu poate fi luată acum: raportul care trebuie să o fundamenteze are termen 20 octombrie și doar un guvern cu puteri depline poate hotărî, iar pentru contractul colectiv la nivel național lipsește cadrul de reprezentare a patronatelor. Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicale din Asigurări și Bănci, a numit întâlnirea de după protest una „de complezență", fără niciun angajament, și a anunțat proteste mai ample și o pichetare la Bruxelles pe 30 septembrie, estimând că un salariu minim adecvat ar fi de circa 5.000 de lei brut, față de 4.350 de lei cât este acum. Sindicaliștii reclamă că din 2022 practic nu s-au mai semnat contracte colective sectoriale în privat, că rata de sindicalizare este sub 5% și că circa 60% dintre angajații din comerț sunt plătiți la nivelul salariului minim.

Discuțiile de marți dintre președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au încheiat fără o înțelegere asupra legii salarizării bugetarilor, care trebuie adoptată și promulgată până la 31 august pentru a bifa un jalon din PNRR de care depind 770 de milioane de euro. Cel mai probabil termenul nu mai poate fi respectat, iar reprezentanții ministerelor urmează să continue negocierile miercuri. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că varianta de pe masă costă sub 12 miliarde de lei și ar aduce creșteri pentru aproape 80% din sectorul public, și că PNL și USR o susțin, în timp ce PSD și UDMR sunt rezervate; înțelegerea dintre partide prevede că proiectul nu ajunge în Parlament dacă nu îl sprijină toate patru. Comisia Europeană a transmis observații pe impactul bugetar și cere măsuri de compensare, între care prelungirea plății CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, iar cele cinci mari confederații sindicale resping ultima variantă; Federația Sanitas avertizează că din 2028 casele de asigurări nu ar mai finanța creșteri salariale, cu efect asupra ambulanțelor și a spitalelor mici.

Procurorii DIICOT au destructurat o rețea coordonată din România care asigura transportul drogurilor pentru grupări albaneze prin Europa, în operațiunea numită MATRIX. Au fost confiscate peste 1,7 tone de stupefiante — 114 kg de cocaină, canabis și rezină de canabis — evaluate la circa 9,6 milioane de euro en gros și aproximativ 25 de milioane de euro pe piața de desfacere. Gruparea funcționa din septembrie 2023, folosea firme de transport internațional ca paravan și camioane cu compartimente secrete în care ascundea drogurile cumpărate din Spania; șapte persoane au fost reținute luni, iar marți judecătorul de la Tribunalul București a fost sesizat cu propunerea de arestare preventivă, în timp ce pentru a opta s-a emis mandat european de arestare. La perchezițiile din 16 locuri din Timișoara, Satu Mare, Oradea, Câmpulung Moldovenesc și din alte județe au fost găsite monede de aur și argint, un lingou, sume în mai multe valute și o armă, iar autoritățile au pus sechestru pe bunuri de circa 400.000 de euro și pe 27 de conturi bancare. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a prezentat acțiunea drept „un succes important" al structurilor antidrog ale Poliției Române, cărora spune că le-au fost alocați peste 200 de polițiști.

Societatea de Transport București a depus o nouă cerere de intrare în insolvență la Tribunalul București, a anunțat marți primarul Capitalei, Ciprian Ciucu. Dosarul are nouă bibliorafturi, verificate de conducerea companiei, după ce instanța respinsese pe 18 august prima cerere pentru că nu fuseseră depuse toate documentele cerute de lege. La jumătatea anului, STB avea datorii de 1,5 miliarde de lei la ANAF, dintre care 400 de milioane doar penalități, iar Ciucu avertizează că noi penalități ar pune în pericol atât compania, cât și finanțele Primăriei Capitalei. Procedura fusese aprobată de Consiliul General pe 21 iulie, cu 39 de voturi pentru și șapte abțineri, iar primarul spune că STB se află într-un „faliment nedeclarat" din 2020.

Procurorii DIICOT au extins pe 18 august urmărirea penală în dosarul Nordis, vizând administratorii grupului de firme și patru societăți comerciale pentru noi fapte de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Extinderea se bazează pe 50 de plângeri penale depuse de 109 persoane vătămate, iar prejudiciul suplimentar calculat de anchetatori trece de 42 de milioane de lei, la care se adaugă circa 14 milioane de euro și 17.000 de dolari. O a doua extindere a fost dispusă după plângerea unei firme care reclamă un prejudiciu de aproximativ 7 milioane de lei. În dosar se cercetează constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune.

Statele Unite au anunțat luni o extindere majoră a sancțiunilor împotriva Iranului, care vizează aproape 60 de entități, persoane și nave din sectoarele aurului, activelor digitale, tehnologiei, aviației și transportului maritim, inclusiv firme din Emiratele Arabe Unite, Singapore, Europa, China continentală și Hong Kong, dar nu și marile bănci chineze. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a numit măsurile o „ofensivă economică" și a avertizat că firmele care fac afaceri cu Teheranul riscă excluderea din sistemul financiar bazat pe dolar. China a răspuns marți, prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, că sancțiunile unilaterale sunt ilegale și că Beijingul va lua „toate măsurile necesare" dacă acestea se extind semnificativ la companii chineze — China cumpără 80-90% din exporturile de petrol iranian, iar tensiunea apare cu o lună înainte de vizita lui Xi Jinping la Washington. Iranul a promis represalii, ministrul de finanțe Ali Madanizadeh acuzând Statele Unite de „terorism economic" și spunând că Teheranul are un plan pentru următorii doi ani; șeful armatei pakistaneze s-a deplasat la Teheran pentru a media, iar un oficial pakistanez a raportat marți „progrese semnificative".

Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica din 2017, a cerut marți încetarea contractului de mandat, compania urmând să anunțe data efectivă a plecării. Demisia vine în plină criză de producție: ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării — Unitatea 1 din 28 iulie, Unitatea 2 din 13 august — deși împreună acoperă în mod normal circa 20% din electricitatea produsă în România; compania spune că reactoarele sunt menținute în stare sigură și că reconectarea depinde de debitul Dunării. Pe 10 august, Camera de Comerț Constanța a emis avize de forță majoră pentru contractele de livrare de energie, iar furnizorul Getica 95 Com a cerut în instanță suspendarea acestora și reluarea livrărilor. Nuclearelectrica a raportat totuși un profit net de 1,184 miliarde de lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36,6%, iar Ministerul Energiei a cerut ca la adunarea acționarilor din 10 septembrie să se aprobe publicarea raportului Corpului de Control al prim-ministrului, întocmit după un control desfășurat între octombrie 2025 și martie 2026.

Președintele Nicușor Dan a promulgat marți legea care șterge obligațiile de TVA, dobânzile și penalitățile stabilite retroactiv contribuabililor cărora le fusese anulat codul de TVA. Anularea se face din oficiu de administrația fiscală și acoperă atât sumele deja stabilite prin decizii de impunere, cât și cazurile în care decizia nu a fost comunicată sau nu a fost încă emisă, iar cei care au plătit deja pot cere restituirea banilor. Legea nu se aplică însă operațiunilor pentru care TVA a fost trecută distinct în facturi sau a fost încasată efectiv de la clienți, a precizat președintele, subliniind că nu este o iertare generală de datorii. ANAF are 30 de zile de la intrarea în vigoare pentru a aproba procedura de aplicare.

Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit două mesaje RO-Alert la mai puțin de 12 ore distanță. Luni seară, la ora 22:37, radarele Ministerului Apărării au detectat două ținte aeriene la 25 de kilometri nord-vest de Insula Șerpilor, îndreptându-se spre frontiera României; alerta a fost transmisă la 22:55, iar la 22:58 contactele au dispărut de pe radar, pe partea ucraineană fiind raportate explozii. Marți dimineață, o altă țintă a fost detectată la circa 4 kilometri est de Vâlcove, alerta fiind emisă la 07:31 și încetând la 09:04. În ambele cazuri au decolat două avioane F-18 spaniole de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, iar MApN a precizat că nu au existat pătrunderi în spațiul aerian național; ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că numărul dronelor ajunse deasupra României îl nemulțumește și că unele ar aparține Ucrainei. Tot marți, în portul militar Constanța a început instalarea unui sistem de detecție a amenințărilor de la suprafață, din aer și de sub apă — unul din cele patru pe care România le primește prin programul derulat cu Marina SUA — iar Comisia de apărare a Senatului a audiat MApN, MAI, SRI și STS despre cine coordonează reacția la dronele maritime, plecând de la explozia din 5 iunie din Portul Constanța; potrivit relatărilor, niciun reprezentant nu a putut spune cine a condus atunci operațiunea. Forțele Navale au raportat 159 de mine în derivă descoperite și 129 de drone sau fragmente găsite în zona de responsabilitate a României, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a cerut instituțiilor propuneri legislative în zece zile și a ridicat ideea unui centru național de luptă împotriva dronelor.

Ancheta privind tentativa de atac asupra aeroportului Leipzig/Halle, o bază logistică importantă a NATO, s-a extins după descoperirea unei a treia drone, găsită pe 14 august pe un teren din apropiere, împreună cu circa 50 de grame dintr-o substanță suspectată a fi hexogen, un explozibil militar. Totul a pornit în noaptea de 4 spre 5 august, când o dronă încărcată cu exploziv a fost găsită lângă un avion cargo ucrainean Antonov, atacul nereușind pentru că detonatorul ar fi fost defect; anchetatorii verifică și dacă o altă dronă a lovit un avion cargo DHL care a fost avariat la coadă și redirecționat spre Hanovra. Ancheta este condusă de procurorul general federal, iar surse din securitate suspectează implicarea serviciilor ruse, acuzații respinse de Moscova. Cancelarul Friedrich Merz a declarat marți că Germania „se află sub amenințare" și că este tot mai vizată de atacuri hibride, promițând că guvernul va prezenta în curând concluzii și că vinovații vor fi făcuți publici.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a invitat pe președintele României, Nicușor Dan, și pe cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, la manifestările de joi, 27 august, de la Chișinău, dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței. Programul începe la ora 08:30 cu depuneri de flori la Complexul Memorial „Eternitate" și la monumentul lui Ștefan cel Mare, continuă la 16:30 cu o paradă militară în Piața Marii Adunări Naționale, la care participă peste 2.000 de militari și peste 100 de vehicule și echipamente ale Armatei Naționale și ale Ministerului Afacerilor Interne, și se încheie cu un concert de la ora 18:00. Vizita are loc la o zi după ce Maia Sandu a fost la Kiev, la festivitățile de Ziua Independenței Ucrainei, unde s-a decorat reciproc cu Zelenski.

Un Boeing C-17 Globemaster III al Forțelor Aeriene americane a aterizat marți dimineață pe aeroportul Vnukovo din Moscova, după ce decolase din Riga; aeronava plecase inițial pe 23 august dintr-o bază din Maryland, lângă Washington. Nici Pentagonul, nici autoritățile ruse nu au explicat prezența avionului, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu are informații despre scopul aterizării sau despre ce transporta aeronava. Aterizarea, confirmată de platformele de urmărire a traficului aerian, a alimentat speculații privind pregătirea unei delegații americane la Moscova, negocieri pe războiul din Ucraina sau un schimb de prizonieri, dar nimic nu a fost confirmat oficial. Surse diplomatice spun că Ucraina, împreună cu oficiali americani și europeni, a finalizat o nouă propunere de negociere adresată Moscovei.

Volodimir Zelenski a declarat marți, la summitul Coaliției Voluntarilor de la Kiev, că Ucraina a primit recent un număr mic de interceptoare Patriot americane, capabile să doboare rachete balistice rusești, și că Statele Unite vor livra rachete pentru aceste sisteme în fiecare lună. Ucraina a mai primit sisteme antiaeriene Crotale franceze suplimentare, cu rachetele aferente, iar Belgia, Germania, Suedia, Estonia și Letonia au anunțat sprijin pentru energie, producția de drone și regiuni ucrainene. Premierul britanic Andy Burnham, care a prezidat reuniunea de la Kiev, intenționează să meargă în septembrie la New York, în marja Adunării Generale a ONU, pentru a-l convinge pe Donald Trump să dea Ucrainei acces la rachete interceptoare Patriot, precizând că Marea Britanie nu deține astfel de rachete. Tot la Kiev, Burnham a oficializat acordul prin care Londra predă Ucrainei planurile tehnice clasificate ale componentelor britanice pentru rachetele de croazieră SCALP, decizie față de care Kremlinul a reacționat dur: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a acuzat Marea Britanie că „pune metodic și regulat gaz pe foc" și a spus că armata rusă adună deja date pentru a localiza locațiile de producție, iar consilierul Andrei Fedorov a avertizat că fabricile britanice de drone ar putea fi atacate din „surse necunoscute".

Războiul comercial dintre Statele Unite și Canada s-a agravat: Donald Trump a anunțat că taxele americane pentru automobilele, piesele auto și oțelul din Canada vor crește la 50% din ianuarie 2027, după ce sâmbătă intraseră deja în vigoare tarife de 50% pentru sute de produse canadiene, de la mobilă la echipamente electrice. Guvernul de la Ottawa, condus de Mark Carney, a răspuns cu tarife pe peste 700 de produse americane, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari, care intră în vigoare la miezul nopții de 8 septembrie, cu cote între 15% și 50% — oțelul, aluminiul, mobilierul și îmbrăcămintea vor fi taxate cu 50%, iar lactatele, peștele și fructele de mare cu 25%; ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a anunțat și un pachet de sprijin de 7,5 miliarde de dolari pentru lucrătorii și companiile afectate. În paralel, Trump și premierul provinciei Ontario, Doug Ford, au schimbat insulte în public, iar președintele american a anunțat marți că Statele Unite iau în calcul redenumirea Lacului Ontario în „Lacul America". Ford a amenințat cu taxe la exportul de electricitate spre SUA și cu oprirea livrărilor de minerale critice.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis marți o avertizare Cod galben de viituri, valabilă până miercuri la miezul nopții, pentru râuri din 15 bazine hidrografice aflate pe teritoriul a 19 județe, din Maramureș și Bihor până în Gorj, Argeș, Suceava și Iași. Hidrologii se așteaptă la scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie și la viituri rapide pe râurile mici, cu inundații locale și posibile depășiri ale cotelor de atenție.

Un cutremur cu magnitudinea 4,4 s-a produs marți dimineață, la ora 04:56, în zona seismică Vrancea-Buzău, la o adâncime de 145,2 kilometri. Epicentrul a fost în județul Buzău, la circa 57 de kilometri sud de Focșani și 65 de kilometri est de Brașov, iar seismul a fost resimțit și în București, cu o intensitate evaluată la gradul III. Este al doilea cutremur cu magnitudinea peste 4 din ultimele două săptămâni în această zonă; de la începutul lunii august au fost înregistrate 20 de cutremure în România, cu magnitudini între 2,4 și 4,4.

Marți, 25 august, a expirat termenul până la care consilierii locali și județeni care sunt și angajați la stat trebuiau să aleagă între mandat și locul de muncă, potrivit Legii nr. 165/2026, intrată în vigoare pe 9 august. Câteva mii de aleși au intrat astfel în incompatibilitate, iar Agenția Națională de Integritate poate cere înlăturarea lor din funcție sau anularea unor hotărâri de consiliu; mulți și-au dat deja demisia. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, susține că informația a fost greșită și că nu există de fapt incompatibilitate pentru personalul contractual, și le-a trimis prefecților o adresă prin care le cere să nu aplice legea. Parlamentari PSD au depus marți un proiect de modificare, deja pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care ar restrânge regula la personalul contractual cu funcții de conducere și ar amâna aplicarea pentru consilieri până după încheierea mandatului actual, iar USR cere ANI să publice de urgență lista celor aflați în incompatibilitate, cu apartenența lor politică.