Negocierile pe legea salarizării bugetarilor s-au încheiat marți fără acord; România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR

Peste 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență depind de adoptarea noii legi a salarizării în sistemul public, care trebuie votată în Parlament și promulgată până la 31 august. Președintele Nicușor Dan a avut marți o nouă rundă de discuții — în format videoconferință — cu Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, dar negocierile s-au încheiat fără a se ajunge la un acord după aproximativ două ore.

Discuțiile tehnice de luni de la Palatul Cotroceni, coordonate de consilierul prezidențial Radu Burnete, s-au încheiat fără o concluzie. Burnete anunțase joi că liderii au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, obligațiile asumate prin PNRR și constrângerile fiscale, urmând discuții tehnice în weekend și o întâlnire la începutul săptămânii pentru o concluzie finală privind consensul politic. Până acum, doar PNL și USR au anunțat că susțin proiectul; UDMR cere ca veniturile să nu scadă, iar PSD invocă nevoia unei legi echitabile, dezbătute pe larg. Sindicatele resping categoric ultima variantă, iar mai multe federații au protestat marți, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, cerând creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat marți că, în lipsa unui acord politic chiar în această zi, nu mai există timp pentru adoptarea și promulgarea legii înainte de termenul din PNRR, iar România va rata jalonul. Potrivit lui, întâlnirea de la Cotroceni este decisivă, două partide susțin proiectul și două au rezerve sau nu și-au exprimat poziția finală, iar responsabilitatea unui eșec ar reveni direct partidelor care se opun. Pîslaru susține că versiunea actuală îndeplinește cerințele jalonului, are un cost sub 12 miliarde de lei și poate fi armonizată cu ultimele solicitări ale Comisiei Europene, adăugând că adoptarea ar aduce creșteri salariale în aproape 80% din sectorul public. El a mai spus, la B1 TV, că „nu ne spune Bruxelles ce să facem". Potrivit unor surse, Pîslaru și premierul interimar Ilie Bolojan au afirmat că guvernul ar putea acorda o majorare de doar 12 miliarde de lei, cu mari eforturi, dacă sunt adoptate și măsuri compensatorii cerute de Comisia Europeană, care ar trebui să reducă cheltuielile statului cu cel puțin 4 miliarde de lei.

Ultima formă a actului normativ aduce modificări în educație și sănătate față de variantele anterioare, precum și în administrație, diplomație și cultură, unde au fost introduse funcții și grade suplimentare. Acordul politic inițial prevedea că proiectul nu va fi depus în Parlament dacă nu îl susțin toate partidele. Draftul a fost trimis săptămâna trecută la Comisia Europeană, care a transmis observații privind impactul bugetar și a cerut Guvernului măsuri de compensare dacă costurile ajung la 12 miliarde de lei — estimarea inițială fiind de 8 miliarde. Printre variantele luate în calcul se află prelungirea contribuției CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, care în forma actuală ar urma să expire la 31 decembrie 2027.

După eșecul negocierilor de marți, reprezentanții ministerelor vor mai avea o discuție miercuri pentru a debloca negocierile. Sorin Grindeanu, președintele PSD, s-a arătat pesimist cu privire la posibilitatea unui acord politic, iar mai mulți lideri PSD au anunțat că partidul nu va vota o lege care nu este susținută de sindicate.