Negocierile pe legea salarizării bugetarilor s-au încheiat marți fără acord; România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR

Legea salarizării bugetarilor rămâne blocată, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR: negocierile de marți de la Palatul Cotroceni, dintre președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR, s-au încheiat fără un acord. Reglementarea trebuie adoptată și promulgată până la 31 august pentru îndeplinirea jalonului, iar cel mai probabil procedura nu va mai putea fi finalizată în termen. Reprezentanții ministerelor urmează să continue discuțiile miercuri, pentru a încerca deblocarea negocierilor.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat înaintea întâlnirii că ziua de marți este decisivă și că, fără un acord politic, nu mai există timp pentru adoptarea și promulgarea legii. Potrivit lui, versiunea aflată pe masa partidelor îndeplinește cerințele jalonului din PNRR, are un cost sub 12 miliarde de lei și poate fi armonizată cu ultimele solicitări ale Comisiei Europene. Pîslaru a spus că două partide susțin proiectul, iar alte două au rezerve sau nu și-au exprimat poziția finală — după întâlnire, el a precizat că USR și PNL ar susține legea, în timp ce UDMR și PSD sunt mai degrabă sceptice ori legate de poziția sindicatelor. Acordul politic dintre cele patru partide prevede că proiectul nu va fi depus în Parlament dacă nu îl susțin toate.

Ministrul a criticat dur confederațiile sindicale, spunând că se opun unei legi care ar aduce creșteri pentru aproape 80% din sectorul public și că refuzul adoptării ar genera o pierdere directă de 770 de milioane de euro. Pîslaru a sugerat că protestul organizat marți, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii — unde federațiile sindicale au cerut creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național — nu poate fi întâmplător, fiind programat chiar în ziua discuțiilor decisive. Tot el a anunțat că o decizie privind nivelul salariului minim va putea fi luată după analizarea rapoartelor Institutului de statistică și ale Comisiei de prognoză, până pe 20 octombrie.

Proiectul a pornit de la o suplimentare de 8 miliarde de lei a cheltuielilor de personal, însă solicitările PSD și ale sindicatelor din Educație și Sănătate ar urca impactul spre 16 miliarde de lei. Comisia Europeană a cerut Guvernului măsuri de compensare a impactului bugetar dacă acesta ajunge la 12 miliarde de lei; între variantele luate în calcul se află prelungirea contribuției CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, care în forma actuală ar expira la 31 decembrie 2027. Draftul legii a fost trimis săptămâna trecută la Bruxelles, care a transmis observații privind impactul bugetar.

Federația Sanitas avertizează că, în forma actuală, legea ar fi o „capcană” pentru personalul medical: liderul Iulian Pope susține că, din 2027, casele de asigurări ar finanța doar nivelul minim al sporurilor, iar din 2028 CNAS nu ar mai finanța nicio creștere salarială, cele mai afectate fiind ambulanțele și spitalele de psihiatrie, boli infecțioase și TBC. Sanitas mai susține că abrogarea articolului 193 din Legea 95/2006 ar elimina posibilitatea autorităților locale de a suplimenta fondurile pentru salarii și că schimbarea ar duce la închiderea spitalelor mici, orășenești.