Sindicatele din privat, după protestul de la Ministerul Muncii: întâlnirea cu Pîslaru a fost „de complezență", urmează noi proteste

Salariul minim din România nu va fi majorat prea curând: ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus marți că o decizie nu poate fi luată acum, pentru că raportul care trebuie să o fundamenteze are termen 20 octombrie, iar o astfel de hotărâre poate fi luată doar de „un guvern cu puteri depline”. Anunțul a venit în ziua în care mai multe federații sindicale din comerț, IT și sectorul financiar-bancar au protestat, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, cerând creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial în mediul privat și la nivel național.\n\nDupă protest, o delegație a sindicaliștilor a fost primită la minister. Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicale din Asigurări și Bănci, a calificat întâlnirea drept una „de complezență”, de curtoazie, spunând că ministrul a ascultat și a notat revendicările, dar nu și-a luat niciun angajament privind salariul minim sau relansarea negocierilor colective. El a anunțat că vor urma proteste de amploare mai mare, iar pe 30 septembrie o pichetare la Bruxelles, și a estimat că un salariu minim adecvat ar însemna circa 5.000 de lei brut, cel puțin jumătate din salariul mediu brut.\n\nPîslaru a explicat că procedura de fundamentare este deja în desfășurare — o consultare pe această temă a avut loc pe 5 iunie, potrivit HG nr. 35/2025 — și că raportul se va baza pe datele Institutului Național de Statistică și ale Comisiei Naționale de Prognoză. Ministrul a mai spus că pentru contractul colectiv la nivel național lipsește cadrul de reprezentare a patronatelor, motiv pentru care astfel de contracte nu pot exista, în timp ce unele contracte sectoriale sunt deja adoptate, iar solicitarea sindicatelor de a avea mai multe va fi discutată la întâlnirea de dialog social pe care a cerut-o secretarului de stat Gal să o organizeze.\n\nSindicaliștii reclamă blocaje structurale. Florentin Iancu, de la Federația Sindicatelor din IT și Comunicații, a afirmat că din 2022, de la intrarea în vigoare a noii legi a dialogului social, nu au mai fost negociate și semnate contracte colective sectoriale în mediul privat, cu mici excepții, și că nu mai există alte mecanisme prin care veniturile angajaților să crească la modul general. În sectorul bancar companiile s-au retras din patronate și nu mai există parteneri de negociere, în comerț negocierile sunt lente sau inexistente, iar în IT au loc restructurări, reinserția pe piața muncii durând între 6 și 10 luni. Vasile Gogescu a arătat că rata de sindicalizare în privat este sub 5%, că aproximativ 60% dintre angajații din comerț sunt plătiți cu salariul minim sau aproape de el și că sporul pentru munca de duminică ajunge, în medie, la 3 lei pe oră.\n\nCartel Alfa susține că un salariu minim adecvat nu poate fi construit doar prin decizii administrative, ci prin contracte colective care ridică salariile peste minimul legal, și avertizează că blocarea negocierilor transformă salariul minim în singurul reper de salarizare pentru sute de mii de oameni, punând în pericol ținta de acoperire cu contracte colective de 80% din angajați, asumată în relația cu Uniunea Europeană. Salariul minim a fost majorat recent la 4.350 de lei, iar o țintă de 50% din salariul mediu — estimat la 9.400–9.500 de lei — ar însemna 4.700–4.800 de lei; sindicaliștii spun că se ia în calcul și o amânare a majorării până în iulie 2027. Autorizația pentru manifestația de marți a fost dată pentru 150 de persoane.