Sistem de detecție a dronelor, instalat în portul militar Constanța; audieri în Senat fără răspuns despre cine a coordonat incidentul din 5 iunie

În portul militar Constanța a început marți instalarea unui sistem capabil să detecteze amenințări de la suprafață, din aer și de sub apă, dotat cu senzori de supraveghere și sonare de mare putere. România va primi patru astfel de sisteme în cadrul programului Maritime Domain Awareness derulat împreună cu Marina Statelor Unite: echipamentele pentru portul militar Brăila au ajuns deja în țară, iar cele pentru Mangalia și Tulcea sunt în curs de livrare. Anunțul a fost făcut de șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, în ședința Comisiei de apărare a Senatului.\n\nPotrivit lui Panait, pe cincisprezece nave se montează echipamente electrooptice de supraveghere pentru zi și noapte, au fost înlocuite șapte camere cronooptice și cu infraroșu și au fost suplimentate camerele de observare la Mangalia și Constanța. Au început pregătirile pentru achiziția unor mijloace care să detecteze drone de suprafață cu amprentă radar mică, a fost lansată o consultare de piață pentru un echipament cu inteligență artificială care poate fi amplasat la intrările în porturile militare, iar cerințele tehnice pentru radarele destinate porturilor de la Marea Neagră vor fi modificate. România a cerut aliaților din NATO — Flotei a VI-a americane, flotei franceze din Marea Mediterană și marinei turce — să suplimenteze misiunile cu avioane de cercetare maritimă.\n\nBilanțul prezentat de Forțele Navale arată 159 de mine în derivă descoperite (9 dintre ele distruse de militarii români), 129 de drone sau fragmente de drone găsite în zona de responsabilitate a României, în Delta Dunării sau în Marea Neagră, și 11 drone distruse ori explodate. În Marea Neagră și Marea Azov ar exista 445 de nave militare sau comerciale lovite ori distruse, dintre care 41 scufundate.\n\nAudierile au fost convocate de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru a stabili cine monitorizează, cine intervine și cine conduce operațiunile în cazul dronelor maritime, plecând de la explozia dronei din 5 iunie 2026 din Portul Constanța. Pauliuc a cerut clarificarea lanțului de reacție — depistare, identificare, coordonare, urmărire, distrugere — și a vorbit despre posibilitatea înființării unui centru comun, un Centru Național de Luptă Împotriva Dronelor, în care MApN, MAI, serviciile de informații și Autoritatea Navală să lucreze din primul minut. Ea a afirmat că România cheltuiește câteva sute de mii de euro pentru doborârea unei singure drone și a cerut instituțiilor să transmită, în zece zile, propunerile de modificări legislative necesare. La ședință au participat reprezentanți ai MApN, MAI, SRI, STS și ai altor instituții; potrivit relatărilor, niciunul nu a putut spune cine a coordonat acțiunea din 5 iunie, iar întrebările parlamentarilor au durat circa două ore. Generalul Dragoș Iacob a susținut că, după incidentul de la Constanța, securitatea porturilor maritime a fost întărită și sistemul de avertizare funcționează mai bine decât acum trei luni.\n\nDiscuțiile au avut loc într-o zi în care, dimineața, un mesaj RO-Alert i-a avertizat pe locuitorii din nordul județului Tulcea să se adăpostească din cauza pericolului de cădere a unor obiecte; două avioane F-18 au decolat de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru supravegherea zonei, iar radarele MApN au detectat o țintă la circa 4 kilometri est de Vâlcove, lângă frontiera cu Ucraina. Întâlnirile Comisiei de apărare pe această temă vor continua.