Rezumatul zilei — 24 august 2026

O dronă a intrat luni dimineață în spațiul aerian al României dinspre Republica Moldova și s-a prăbușit într-un nuc, la circa cinci metri de o casă din satul Ciușlea, comuna Garoafa, județul Vrancea. Ministerul Apărării a detectat semnale radar în jurul orei 6:00 în zona Cahul, apoi la Târgu Bujor, a trimis mesaj RO-Alert la 6:12 și a ridicat două avioane F-16 de la Borcea și un elicopter IAR-330 SOCAT; alerta s-a încheiat la 8:52, fără să fie găsite atunci urme de impact. Aparatul a fost observat abia pe la ora 13:00, rupt în două, iar autoritățile au evacuat preventiv locuitorii pe o rază de 300 de metri; în urma verificărilor, MApN a anunțat că drona nu avea încărcătură explozivă. Ministerul a mai anunțat neutralizarea unui fragment de dronă cu exploziv la Gura Portiței și găsirea altuia, fără încărcătură, plutind în Marea Neagră la Costinești.

Guvernul britanic a aprobat ca firma de apărare MBDA să declasifice și să transmită documentația privind componentele britanice ale rachetei de croazieră Scalp, pas care permite Ucrainei să treacă la asamblarea rachetelor pe teritoriul propriu. Franța autorizase deja producția sub licență, cu obiectivul de a începe înainte de sfârșitul lui 2026; rachetele au o rază declarată de peste 250 de kilometri. Anunțul a fost făcut de premierul britanic Andy Burnham, aflat la Kiev în prima sa deplasare externă de la preluarea mandatului, unde a spus că sprijinul britanic nu va slăbi și că securitatea Ucrainei este și securitatea Regatului Unit. Kremlinul a reacționat prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, care a spus că Londra „toarnă metodic și regulat gaz pe foc" și că armata rusă adună deja date pentru a localiza și distruge viitoarele unități de producție.

Legea salarizării personalului bugetar, de care depind circa 770 de milioane de euro din PNRR cu termen 31 august, nu are încă o formă asupra căreia ministerele să fi căzut de acord. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a spus luni că discuțiile dintre Ministerul Muncii, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății s-au încheiat fără concluzie și că e „foarte greu, dacă nu imposibil" ca până marți sau miercuri să existe un text votat de Senat, verificat la Curtea Constituțională și promulgat; o nouă rundă e programată marți la ora 11:00, iar președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii fostei coaliții la Palatul Cotroceni. Noua variantă coboară valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, ceea ce face fiecare coeficient mai mic cu 100 de lei, iar toate cele cinci confederații sindicale reprezentative resping textul; ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că reducerea a fost cerută de Finanțe ca „zonă tampon" împotriva unei retrogradări de rating și că valoarea ar urma să revină la 4.100 de lei la rectificare. Comisia Europeană a transmis Ministerului Muncii că proiectul depășește cu circa 1 miliard de lei calculele trimise la Bruxelles și cere măsuri compensatorii de aproximativ 4 miliarde de lei, între care extinderea CASS pe pensii, plus un calendar de plată a arieratelor către magistrați. Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, avertizează că mai sunt doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate din PNRR și că, dacă Parlamentul cedează presiunilor sindicale, România se va apropia mai repede de criză, în condițiile unei datorii publice de peste 60% din PIB, jumătate în valută.

Comisia Europeană a aprobat luni, de Ziua Independenței Ucrainei, o tranșă de 6,1 miliarde de euro pentru cumpărarea de sisteme antiaeriene și antirachetă, rachete interceptoare, muniție, radare și senzori de detectare a dronelor. Banii vin din mecanismul „Ukraine Support Loan", de 90 de miliarde de euro pentru 2026-2027, iar președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că Europa ajută Ucraina să își protejeze populația și spațiul aerian. Decizia a fost anunțată în ziua în care la Kiev s-a reunit, în format hibrid, Coaliția de Voință, cu peste 30 de state, unde s-a discutat despre numărul tot mai mare de incidente cu drone la granițele NATO, despre acțiunile hibride ale Rusiei și despre securizarea rutelor de navigație din Marea Neagră. Președintele Nicușor Dan a participat prin videoconferință de la București și a spus că România va sprijini Ucraina până la o pace justă și durabilă, condamnând ultimele atacuri rusești asupra civililor. Kremlinul acuză Uniunea Europeană că devine parte direct implicată în război.

Camera Deputaților a adoptat luni modificările la Legea integrității, cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, după o ședință de peste trei ore în comisii. Averile demnitarilor rămân parțial la vedere printr-o fișă publică ținută de Agenția Națională de Integritate, completată de la 1 ianuarie 2027: fără individualizarea terenurilor și fără denumirile proprietăților, cu valoarea totală a imobilelor pe praguri și participațiile în firme pe praguri de 5%, 20% și 50%, documentul rămânând pe site-ul ANI cinci ani. Legea elimină obligația soților și partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere, conform deciziei Curții Constituționale din 17 august; un amendament AUR care voia să-i reintroducă pe parteneri a fost respins. Parlamentarii USR au votat împotrivă, iar președintele partidului, Dominic Fritz, a numit textul adoptat amendamentul „anti-Timișoara". Legea este jalon în PNRR, de ea depind circa 770-800 de milioane de euro dacă e promulgată până la 31 august, iar votul decisiv urmează la Senat, miercuri.

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a fost luni la Kiev, la ceremoniile pentru 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei și la Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni, la invitația Olenei Zelenska. A fost întâmpinată de președintele Volodimir Zelenski și de soția lui și s-a alăturat șefilor de stat și de guvern veniți în capitala ucraineană, invitația fiind motivată de interesul comun pentru educație și protecția copiilor. La finalul evenimentului a discutat cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a invitat-o la Chișinău pe 1 septembrie. Nicușor Dan nu a mers la Kiev, ci a participat de la București, prin videoconferință, la reuniunea Coaliției de Voință.

Plenul Senatului a aprobat luni, cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă, înființarea unei comisii de anchetă care va cerceta întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Ancheta a fost cerută de senatorul Ninel Peia, din grupul „PACE - Întâi România", iar comisia, condusă de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, va lămuri scopul întrevederii și motivul pentru care a avut loc în biroul președintelui Senatului, cu puțin timp înainte ca instanța să se pronunțe pe legi controversate, între care legea integrității. Simina Tănăsescu a declarat că discuția a durat aproximativ o jumătate de oră și a fost strict administrativă, legată de nevoia Curții de mai multe spații, precizând că propunerea locului a venit de la Bolojan. Premierul interimar a spus că oricine ocupă o funcție publică are astfel de întâlniri și că se încearcă „să se facă din țânțar armăsar". Concluziile trebuie prezentate Biroului permanent al Senatului în 14 zile.

Administrația Națională de Meteorologie a emis luni o informare de instabilitate atmosferică și averse valabilă până joi, 27 august, la ora 10:00, pentru cea mai mare parte a țării. Luni seara și marți fenomenele vor fi în sud-estul Olteniei, Muntenia și sudul Moldovei, iar miercuri în centrul, sudul și estul țării, cu descărcări electrice, izolat vijelii și grindină de 1-3 centimetri; ploile vor fi torențiale, cu 15-20 litri pe metru pătrat și local peste 35-40. În paralel, vremea rămâne călduroasă, cu perioade de caniculă luni și marți în sud și sud-vest, unde indicele temperatură-umezeală atinge pragul critic de 80 de unități. Prognoza până pe 6 septembrie anunță maxime între 26 și 34 de grade și ploi aproape zilnic.

Grupul Electrica a semnat luni contractul pentru construirea unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență la Craiova, investiție de până la 235 de milioane de euro plus TVA, aprobată de acționari pe 20 august. Centrala va avea o putere electrică de circa 82 MW și o capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h și va alimenta sistemul centralizat de căldură al orașului, care deservește circa 53.000 de locuințe, companii și instituții publice. Potrivit primarului Olguța Vasilescu, noua sursă va înlocui producția pe cărbune, cel mai probabil în prima jumătate a anului viitor, când vor fi montate cazanele de apă fierbinte. Motoarele vor funcționa pe gaz natural, cu posibilitatea folosirii hidrogenului în amestec, iar unitatea va putea porni fără alimentare din exterior, contribuind la repornirea rețelei în caz de pană generală; concesiunea are 12 ani.

Administrația Fondului pentru Mediu redeschide marți, 25 august, la ora 10:00, înscrierile în programul Rabla Auto 2026 pentru persoane fizice, cu 93,737 milioane de lei disponibili — bani rezervați anterior de solicitanți care nu au parcurs toți pașii procedurali. Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026 sau până la epuizarea fondurilor, iar înscrierea se face prin aplicația de pe site-ul AFM; în 10 zile de la primirea numărului de înregistrare, solicitantul trebuie să completeze seria de șasiu a mașinii vechi, să încarce documentele și să aleagă un producător validat. Ecotichetele sunt de 18.500 de lei pentru mașini electrice sau pe hidrogen, 15.000 de lei pentru plug-in hibride și motociclete electrice, 12.000 de lei pentru hibride și 10.000 de lei pentru mașini cu motor termic și motociclete. Președintele AFM, Florin Bănică, spune că redistribuirea sumelor dă o nouă șansă celor care nu au apucat să se înscrie în etapa anterioară.

Președintele american Donald Trump a anunțat luni că, de la 1 ianuarie 2027, tarifele vamale pentru toate mașinile, camioanele, piesele auto și oțelul importate din Canada vor crește la 50%, acuzând țara vecină că „jefuiește SUA de mulți ani" și invocând un deficit comercial de 60 de miliarde de dolari. Anunțul vine după eșecul negocierilor de vineri, în urma cărora premierul canadian Mark Carney și-a retras negociatorii de la Washington, iar sâmbătă SUA au impus deja tarife de 50% pe sute de produse canadiene în valoare de circa 20 de miliarde de dolari. Ottawa a răspuns cu represalii „dolar pentru dolar", tarife de 20 de miliarde de dolari pe produse americane care intră în vigoare pe 8 septembrie, Carney afirmând că „dacă ești atacat, ești în război". Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a spus că „totul este pe masă" dacă disputa escaladează, inclusiv oprirea exporturilor de electricitate și a livrărilor de nichel de înaltă puritate și nisip către Statele Unite.

Bulgaria va construi un dig de 250-300 de metri pe Dunăre, în apropierea centralei nucleare de la Kozlodui, pentru ca reactorul să poată funcționa la niveluri extrem de scăzute ale apei. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a spus luni că lucrările vor dura 10-15 zile, iar proiectarea este în curs; sunt analizate și variante alternative, între care transferul de apă din rezervoarele interne. Vineri, centrala redusese producția Unității 5 cu circa 120 MW, aproximativ 9% din capacitate — prima reducere din cauze meteorologice și hidrologice din cei 52 de ani de funcționare —, iar luni, o ușoară creștere a nivelului apei a permis revenirea la 91,4% din capacitate. România a anunțat sâmbătă că va continua dragarea în zona centralei de la Cernavodă și va construi un epiu pentru a devia o parte din apă spre canalul Dunăre–Marea Neagră.

Un avion de vânătoare JAS 39 Gripen al Forțelor Aeriene Maghiare s-a prăbușit luni dimineață lângă orașul Szolnok, din centrul Ungariei. Pilotul s-a catapultat înainte de impact, a supraviețuit și a ajuns cu elicopterul la spital, unde este în stare stabilă, iar incidentul a fost anunțat de premierul Péter Magyar. Aparatul, complet alimentat și înarmat, se întorcea în formație spre baza de la Kecskemét după o alertă, când celălalt pilot l-a avertizat că avionul e cuprins de flăcări; pilotul a rămas în cabină până a îndepărtat aeronava de zonele locuite, iar avionul a căzut într-o zonă militară, fără victime la sol. Ministrul Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi, și șeful Statului Major s-au deplasat la fața locului, unde urmează recuperarea cutiei negre; a fost deschisă o anchetă, iar cauzele rămân necunoscute.

Coliderul partidului de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, a declarat la postul public german ZDF că formațiunea sa va cere retragerea Germaniei din zona euro și din spațiul Schengen dacă ajunge la guvernare la nivel federal, promițând închiderea granițelor și politici de migrație mult mai dure. Ea a numit euro o monedă „instabilă și slabă" și a cerut mai multe expulzări și mai puține naturalizări, inclusiv repatrierea celor 1,3 milioane de sirieni al căror statut de protecție a încetat. Mai multe dintre afirmațiile ei sunt contrazise de date oficiale: euro se tranzacționa luni la 1,17 dolari, aproape de nivelul din 1999, Ministerul german de Finanțe a raportat o inflație medie de circa 1,9% pe an de la introducerea monedei, iar cifra de 306.000 de șomeri care ar fi primit cetățenia anul trecut reprezintă, potrivit Agenției Federale pentru Muncă, totalul șomerilor din decembrie 2025 care obținuseră cetățenia cândva în trecut. Declarațiile vin înaintea alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt, din 6 septembrie, unde AfD e creditat cu peste 40%, față de 27% la nivel național.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a publicat o analiză din care reiese că sectorul companiilor de stat funcționează cu două viteze: primele 10 firme, mai ales din energie, au rezultate financiare peste media companiilor private, ajutate și de poziții de piață privilegiate, în timp ce restul au dificultăți serioase, mai ales în perioadele de declin economic. Contribuția companiilor de stat la valoarea adăugată din economie s-a înjumătățit în 20 de ani, de la 13% în 2004 la 6% în 2024, iar cheltuielile salariale au ajuns la peste 50% din cifra de afaceri. Rata restanțelor depășește 20%, față de 9% în privat, plățile se fac de trei ori mai lent decât media din economie, iar peste 30% din restanțele tuturor companiilor nefinanciare și circa 40% din arieratele către bugetul de stat vin din acest sector. Marinescu recomandă profesionalizarea conducerii, înlocuirea rapidă a mandatelor provizorii cu mandate permanente, restructurarea activităților neviabile și listarea selectivă a unor pachete de acțiuni.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-au acordat reciproc luni, la Kiev, cele mai înalte distincții ale statelor lor: Ordinul Republicii pentru Zelenski și Ordinul Cneaghinei Olga, gradul I, pentru Sandu. Ceremonia a avut loc la marcarea a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei, iar Sandu a spus că primește distincția „în numele oamenilor din Republica Moldova" și că „este greu de imaginat o Moldovă liberă fără o Ucraină liberă". În cadrul vizitei, ea a cerut consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei înaintea iernii, argumentând că înseamnă și mai multă siguranță pentru cetățenii moldoveni. Chișinăul a redus cu 50% tarifele feroviare pentru tranzitul de cereale ucrainene spre porturile românești; peste trei zile, Republica Moldova își marchează propria Zi a Independenței.

Ministerul Educației a publicat luni rezultatele finale ale sesiunii de august a Bacalaureatului 2026, după rezolvarea contestațiilor. Rata de promovare a crescut cu 3,1 puncte procentuale, de la 33,8% la 36,9%, iar numărul celor promovați a ajuns la 10.510, cu 887 mai mulți decât la prima afișare: 7.273 din promoția curentă și 3.237 din promoțiile anterioare. La sesiune s-au înscris 33.455 de candidați, s-au prezentat 28.500, iar 56 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Notele nu mai pot fi contestate, iar școlile au început să elibereze diplomele, putând emite între timp adeverințe la cerere.

În discursul de Ziua Independenței, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei și a respins ideea că astfel de cedări ar aduce rapid pacea. El a spus că Vladimir Putin a greșit fundamental în toate planurile privind Ucraina și că Moscova pregătește un nou val de mobilizare, nu încheierea războiului. Pe plan militar, Zelenski a afirmat că apărarea antiaeriană ucraineană distruge peste 90% dintre dronele Shahed și că țara a învățat să intercepteze și dronele cu propulsie cu reacție. Liderul de la Kiev a cerut Chinei să-și asume ambiția de a fi lider mondial și politic, nu doar economic, și să reacționeze ferm când cineva amenință planeta cu focoase nucleare.

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a criticat public numirile făcute la vârful organizațiilor PNL din București și schimbările operate de Ilie Bolojan. Biroul Politic Național validase vineri, în unanimitate, propunerile lui Ciprian Ciucu pentru președinți interimari de sector: Dragoș Pîslaru la Sectorul 3, Oana Gheorghiu la Sectorul 4, Sanda Nicola la Sectorul 2 și Andrei Badiu la Sectorul 5. Thuma spune că PNL a devenit „o platformă de reinserție politică" și o „agenție de plasare a forței de muncă, cu perioadă de probă", pentru că trei dintre cei numiți nu aveau, în urmă cu două luni, nicio legătură cu liberalismul — Pîslaru și Gheorghiu sunt miniștri în guvernul interimar și au intrat formal în partid acum aproximativ două luni. El i-a reproșat lui Bolojan că alegerile interne promise de un an nu au fost organizate și că, după 110 zile, nu a reușit să formeze un guvern.

Camera Deputaților a votat luni, în sesiune extraordinară, amânarea cu doi ani a reformei admiterii la liceu, cu 249 de voturi pentru, niciunul împotrivă și 31 de abțineri. Proiectul suspendă introducerea unei probe de admitere organizate de fiecare liceu, pe lângă evaluarea națională, care ar fi urmat să se aplice din anul școlar 2026-2027; noul sistem, împreună cu evaluarea națională modificată, va porni de la generația care a intrat în clasa a V-a în 2025-2026. În dezbatere, Raluca Turcan a acuzat PSD că a copiat proiectul liberalilor și l-a înregistrat după acesta, singura diferență fiind amânarea de doi ani în loc de patru, dar PNL a votat totuși pentru. Senatul este camera decizională și trebuie să aprobe proiectul înainte de promulgare.