Rezumatul zilei — 18 august 2026

Curtea Constituțională a decis luni, cu 5 voturi la 3, că este constituțională prevederea din noua Lege a integrității potrivit căreia aleșii cărora s-a constatat definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese își pierd mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii — regulă introdusă printr-un amendament al PSD care îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și care, potrivit datelor ANI, ar putea afecta 47 de aleși locali. Fritz a reacționat marți cu mesajul „Bună dimineața. Tot nu votăm un guvern PSD”, a anunțat că se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului și susține că mandatul său încetează în 30 de zile dacă legea e promulgată în forma actuală; Biroul Național al USR a convocat pentru miercuri, la ora 18:00, un Comitet Politic care să îl reconfirme în funcția de președinte al partidului, iar la Timișoara este anunțat un miting de susținere miercuri seară. Decizia nu produce efecte imediate: Curtea a respins alte prevederi — între care extinderea declarațiilor de avere la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” —, așa că legea trebuie să revină în Parlament pentru punere în acord, apoi să fie promulgată, iar președintele Nicușor Dan speră ca circuitul să se încheie până la 31 august, termenul unui jalon din PNRR de care depind circa 770 de milioane de euro. Nicușor Dan a spus că argumentele din sesizarea sa „erau foarte solide” și că are în continuare dubii, iar premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că decizia încalcă principiul neretroactivității legii și că astfel de „reglări de conturi politice” pot duce la o nouă condamnare a României la CEDO. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că va redacta o opinie separată, considerând prevederea neconstituțională.

Negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a anunțat marți că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă până când Statele Unite își îndeplinesc angajamentele din memorandumul de înțelegere semnat în iunie, între care ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, deblocarea activelor înghețate, ridicarea embargoului petrolier și încetarea operațiunilor militare. În aceeași dimineață, o navă comercială a fost lovită de un proiectil de origine necunoscută la ieșirea din strâmtoare, în apropierea coastei Omanului: un membru al echipajului a fost rănit, sala mașinilor a fost avariată, iar o anchetă este în curs, potrivit organizației britanice UKMTO. Incidentul a împins din nou prețurile în sus — petrolul Brent a trecut de 91 de dolari pe baril, iar cel american WTI a ajuns la 85,28 dolari — iar analiștii ING pun scumpirile pe seama atacurilor asupra navelor și a reluării luptelor din Liban. Pe linia diplomatică, emisarul american Jared Kushner a descris discuțiile de luni dintre Iran și SUA drept „foarte bune și animate”, admițând că „nu există prea multă încredere” între părți, în timp ce Iranul și Omanul negociază separat un acord privind trecerea navelor.

Rezultatele sesiunii de toamnă a bacalaureatului 2026 au fost afișate marți, 18 august, pe bacalaureat.edu.ro și la centrele de examen, cu patru ore mai devreme decât prevedea calendarul oficial. Din 33.455 de candidați înscriși, 28.481 s-au prezentat (85,1%) și 9.623 au promovat, o rată de 33,8% — cea mai ridicată din actualul format de organizare a examenului și cu peste 5 puncte procentuale mai mare decât în aceeași etapă din 2025. Cinci candidați au obținut medii între 9,50 și 9,99, nimeni nu a luat 10 înainte de contestații, iar 56 de candidați au fost eliminați pentru fraudă și nu vor putea participa la următoarele două sesiuni. Cea mai mare rată de promovare este în Brașov (42,2%), iar cea mai mică în Giurgiu (26,5%); contestațiile se depun între 18 și 20 august, lucrările contestate se reevaluează pe 20-21 august, iar rezultatele finale apar luni, 24 august.

Tribunalul București a respins marți cererea prin care Societatea de Transport București cerea deschiderea procedurii de insolvență, motivând că lipsesc documente din dosar; hotărârea poate fi atacată cu apel în șapte zile. Compania are datorii pe care municipalitatea le estimează la circa 3 miliarde de lei, iar cererea fusese depusă pe 6 august, după ce Consiliul General al Capitalei aprobase declanșarea procedurii pe 21 iulie. Instanța a separat cererile de insolvență depuse de creditori — între ei Tinmar Energy, Ramco, Romprest Servicii Integrate sau Electroputere VFU Pașcani — care rămân pe rol, cu termen la 10 noiembrie; dacă acestea vor fi admise, procedura ar ieși din controlul Primăriei. Primarul general Ciprian Ciucu s-a declarat surprins, a spus că managementul STB susține că a verificat actele „de șapte ori” și că nimeni nu a invocat în sală lipsa vreunui document, și speră ca societatea să facă apel, argumentând că insolvența ar opri acumularea de penalități fără să afecteze serviciul de transport sau salariile angajaților.

Ministerul Mediului a pus marți în consultare publică ghidul programului „Casa Verde baterii”, cu un buget de 400 de milioane de lei, prin care persoanele fizice care au deja panouri fotovoltaice pot primi până la 75% din valoarea unui sistem de stocare, dar nu mai mult de 15.000 de lei cu TVA; bateriile trebuie să aibă minimum 12 kWh, costul maxim eligibil este de 1.250 de lei pe kWh, iar dosarele vor fi selectate pe bază de punctaj, nu în ordinea înscrierii. În paralel, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat publicarea în Monitorul Oficial a ghidului pentru o schemă de 150 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, destinată firmelor din energie care construiesc instalații autonome de stocare racordate direct la Sistemul Energetic Național, cu o țintă de cel puțin 2.174 MWh; sprijinul e plafonat la 69.000 de euro pe MWh și la 15 milioane de euro pe companie, înscrierile se fac pe MySMIS între 1 septembrie și 30 octombrie 2026, iar instalațiile trebuie puse în funcțiune în cel mult 48 de luni. Bolojan a explicat că extinderea fotovoltaicelor fără capacități de stocare destabilizează sistemul, cu supraproducție la prânz și deficit seara, care obligă România să importe energie; există în prezent aproximativ 350.000 de prosumatori, o treime cu instalații de stocare.

Ministerul Energiei și Transelectrica au anunțat marți, după reuniunea Comandamentului Energetic, că situația este sub control și că nu sunt așteptate probleme de alimentare cu electricitate cel puțin în această săptămână, deși reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt indisponibile. Dispecerul Energetic Național estimează un consum maxim de până la 7.400 MW la vârful de seară, iar secretarul de stat Cristian Bușoi spune că vineri ar putea fi cea mai grea zi, dar că nu va fi nevoie de restricții de consum sau de limitări pentru marii consumatori industriali nici acum, nici săptămâna viitoare. De luni au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari, cu aproape 300 de megawați, și grupul de rezervă de la Paroșeni, iar producția pe gaze și cea din fotovoltaice se mențin ridicate. Transelectrica apreciază că ploile din sudul Germaniei, Austriei și Slovaciei ar putea crește debitul Dunării la intrarea în România de săptămâna viitoare, ceea ce ar permite reevaluarea repornirii unei unități nucleare de la Cernavodă și creșterea producției la Porțile de Fier; Bușoi a avertizat că, fără revenirea unor capacități până la 31 august, presiunea pe prețuri s-ar putea accentua după 1 septembrie, în condițiile în care prețurile din regiune sunt acum de 160-170 de euro pe megawatt-oră și depășesc 200 de euro la orele de vârf.

Metrorex a anunțat marți că plătește zilnic sume către Hidroelectrica pentru a-și reduce restanțele la energie, care ar fi acum mai mici decât consumul unei singure luni. Datoria restantă este de 11.521.602,22 lei, acumulată după trei luni de facturi neachitate, iar furnizorul trimisese un preaviz de deconectare. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a extins misiunea Corpului de Control la Metrorex, spunând că banii nu sunt folosiți eficient — compania consumă energie de circa un milion de euro pe lună — și a cerut oficial explicații privind cauzele neplății, situația detaliată a sumelor și calendarul de stingere a datoriei. Miruță a precizat că a discutat cu directorul Hidroelectrica și că nu se pune problema deconectării metroului, fiind căutată o soluție de eșalonare; compania de transport a invocat scăderea sezonieră a încasărilor și sume pe care le are de primit de la bugetul de stat.

Moscova și regiunea capitalei au fost ținta unui nou atac masiv cu drone în noaptea de luni spre marți. Primarul Serghei Sobianin a anunțat că cel puțin 620 de drone au fost lansate spre regiune și că apărarea antiaeriană a doborât aproape 200 dintre ele, iar Ministerul rus al Apărării susține că în 24 de ore a interceptat peste 1.600 de aparate, un record absolut. Guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov, a raportat trei răniți, între care o fetiță de 10 ani, iar incendii și pagube au fost semnalate la Pavlovski Posad, unde un bloc a fost evacuat, la Kolomna, Elektrostal, Kotelniki și la o fabrică de aluminiu. Au fost lovite din nou depozite ale gigantului de comerț online Wildberries — compania confirmă avarii minore la un complex logistic —, iar Ministerul ucrainean al Apărării susține că 7 dintre cele 10 mari centre logistice ale firmei au fost scoase din funcțiune, cu pagube estimate de serviciul de informații externe la peste 100 de miliarde de ruble, circa 1,05 miliarde de euro. Autoritatea rusă de aviație civilă a impus restricții temporare pe cele patru aeroporturi mari din zona Moscovei; informațiile nu au putut fi verificate independent.

Ambasada Rusiei la Londra a avertizat luni că acțiunile Regatului Unit vor avea „consecințe inevitabile”, acuzând guvernul britanic că escaladează deliberat conflictul din Ucraina și că este „complice și coautor” al atacurilor asupra teritoriului rus. Avertismentul a venit după relatări din The Times, Sunday Times și BBC potrivit cărora Ucraina folosește de circa șase luni drone produse de două companii britanice pentru lovituri în adâncimea Rusiei, între ele Nyan One Way Effector, dezvoltată de Callen-Lenz, parte a diviziei FalconWorks a BAE Systems; printre ținte ar fi rafinării de lângă Moscova, din Iaroslavl și Volgograd, iar pagubele economice sunt estimate la peste 35 de miliarde de lire sterline. Ministerul britanic al Apărării a respins avertismentele, transmițând că Londra rămâne „umăr la umăr” cu Ucraina și va continua să livreze echipamentele necesare apărării. Potrivit datelor ACLED, atacurile ucrainene cu drone la distanță mare au fost în iulie de aproximativ trei ori mai numeroase decât în ianuarie.

Comisia pentru constituționalitate a Senatului a votat marți, cu 6 voturi pentru (PSD, AUR, PACE – Întâi România) și 3 împotrivă (PNL, USR), inițiativa de anchetare parlamentară a întrevederii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu. Întâlnirea a avut loc vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, nu fusese anunțată public și s-a desfășurat cu trei zile înainte ca judecătorii să se pronunțe pe Legea integrității. Decizia finală privind înființarea comisiei rămâne la Biroul permanent al Senatului, care urmează să se reunească săptămâna viitoare; dacă aprobă, primele audieri ar începe pe 26 august, iar între cei invitați ar fi Bolojan, Tănăsescu și funcționari parlamentari. Tănăsescu susține că discuția a vizat exclusiv nevoia Curții de spații suplimentare și că locul întâlnirii a fost propus de premier, iar Bolojan a respins acuzațiile, spunând că „de multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar”; Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii au cerut clarificarea completă a circumstanțelor.

Motorina standard a revenit marți peste 10 lei pe litru în toată România, la doar două zile după intrarea în vigoare a reducerii temporare cu 20% a accizei. Cel mai mic preț din țară era de 10,02 lei pe litru, la o stație Rompetrol din Clinceni (Ilfov), iar în București, Iași și Constanța litrul pornea de la 10,14 lei. Scumpirile au început luni, când OMV Petrom și OMV au majorat cu aproximativ 15 bani, iar marți au urmat Rompetrol, SOCAR și MOL, cu creșteri de 14-20 de bani — legea de criză permite cel mult o majorare pe zi, operată înainte de ora 12.00. Duminică, prima zi de aplicare a măsurii, prețurile scăzuseră cu până la 74 de bani pe litru, iar reducerea accizei valabilă între 16 și 31 august înseamnă 560,86 lei mai puțin la 1.000 de litri, adică o economie de circa 34 de lei la un rezervor de 50 de litri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că mecanismul permite intervenții rapide ale statului și că situația va fi reevaluată la fiecare două săptămâni, cu ajustări între 5% și 25% în funcție de cotațiile Platts și de prețurile la pompă.

Parcarea supraetajată de la terminalul Sosiri al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” se închide de miercuri, 19 august, până la începutul anului 2027, pentru consolidarea structurii de rezistență, a doua etapă a unor lucrări începute în aprilie. Se pierd temporar 588 de locuri din cele 2.226 existente, iar șoferii vor fi îndrumați către celelalte parcări ale aeroportului, care au peste 1.600 de locuri. Stația de taxi se mută din fața clădirii Sosiri în fața terminalului Plecări de la 1 septembrie, unde se află deja zona de ride-sharing, iar autobuzele liniilor 100 și 442 vor opri exclusiv în stația comună de la Plecări. Compania Națională Aeroporturi București anunță că va deschide în această toamnă o parcare nouă cu 1.019 locuri lângă clădirea Sosiri și că a început procedurile pentru alte două parcări, cu peste 1.600 de locuri împreună.

Comisia pentru Antreprenoriat și Turism din Camera Deputaților, condusă de deputatul AUR Mohammad Murad, s-a întrunit marți și a constituit o celulă de criză pentru economie, cu acordul a 15 din cei 21 de membri. Murad, om de afaceri în turism și horeca, invocă valul de falimente și dispariția zilnică a circa 180 de locuri de muncă și ceruse public o colaborare cu PSD pe teme economice; social-democrații au răspuns favorabil și îl vor trimite în structură pe fostul ministru Radu Oprea. La ședință nu au participat reprezentanți ai PNL și USR, iar Murad a spus că regretă absența lor și a criticat majoritatea parlamentară pentru lipsa de reacție. Celula de criză ar urma să primească un mandat de maximum 15 zile pentru a prezenta un pachet de măsuri aplicabile imediat, iar liderul AUR, George Simion, a susținut inițiativa, afirmând că mediul de afaceri a fost tratat „ca un adversar”.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală a ANAF a anunțat că a identificat și oprit un mecanism de fraudă cu TVA în comerțul cu autoturisme second-hand, prin care peste 2.000 de mașini aduse din Germania au ajuns pe piața din România. Schema folosea firme de tip „missing trader” înregistrate în Ungaria și Slovacia, iar când unei societăți i se anula codul de TVA, operațiunile erau mutate pe o altă firmă, fără schimbarea circuitului comercial; în unele cazuri, valoarea trecută în actele de înmatriculare era sub 30% din prețul facturat de furnizorul german. Verificările s-au făcut în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, cu schimb de informații cu autorități fiscale din alte state UE, iar persoanele implicate coordonau din România tot lanțul, de la cumpărarea mașinilor până la încasarea banilor. Prejudiciul estimat depășește 26 de milioane de lei, iar inspectorii au instituit măsuri asigurătorii pe conturi și bunuri de 21,34 milioane de lei; verificările continuă.

Parchetul din Paris a anunțat marți deschiderea unei anchete privind campanii de dezinformare și ingerință atribuite Rusiei, îndreptate împotriva foștilor prim-miniștri francezi Édouard Philippe și Gabriel Attal, considerați posibili candidați la alegerile prezidențiale din primăvara lui 2027. Campaniile au apărut la începutul verii și au inclus înregistrări video fabricate, distribuite pe X și TikTok cu elementele grafice ale unor platforme de știri franceze, care susțineau că Philippe are o boală neurodegenerativă, iar Attal boala Parkinson și că ar consuma droguri. Attal a respins public materialele ca false și a depus plângere, după ce fusese informat de Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională și de agenția de securitate cibernetică Viginum, care indică drept posibili responsabili rețelele afiliate Rusiei Storm-1516 și Matriochka. La începutul lunii august fusese deschisă o anchetă separată privind o presupusă campanie similară împotriva unui alt posibil candidat, Raphaël Glucksmann.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat introducerea unei taxe locale de echipare a teritoriului în noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, publicat în Monitorul Oficial pe 10 august și care intră în vigoare la sfârșitul lunii august. Banii strânși vor finanța investiții în comunitățile unde se construiește: rețele de apă și canalizare, drumuri, transport public, creșe, grădinițe, școli, infrastructură sanitară și spații verzi. Ministerul precizează că mecanismul va fi relevant mai ales pentru operațiunile urbanistice mari, cum ar fi trecerea unor terenuri din extravilan în intravilan sau construirea de ansambluri rezidențiale noi. Cseke Attila a spus că taxa nu urmărește limitarea investițiilor imobiliare, ci un cadru mai predictibil, în care dezvoltatorii contribuie alături de administrație la infrastructura din zonă.

Procurorii DIICOT Covasna au reținut luni cinci persoane — o femeie și patru bărbați din aceeași familie — acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, supunere la muncă forțată și trafic de persoane, iar Tribunalul Covasna a dispus arestarea lor preventivă pentru 30 de zile. Potrivit anchetatorilor, gruparea a acționat între martie 2025 și mijlocul lui august 2026 în județul Covasna și în Germania, racolând prin înșelăciune și constrângere oameni vulnerabili, între ei persoane fără locuință sau cu datorii, care erau apoi ținute în comunele Brateș și Zăbala și în orașul Covasna. Victimele au fost deposedate de actele de identitate, obligate să muncească fără plată între 14 și 16 ore pe zi la construcții, îngrijirea animalelor, tăiat lemne sau cosit, și ținute în spații fără utilități, fiind amenințate și agresate fizic pentru a nu cere ajutor. Procurorii susțin că inculpații intenționau să vândă victimele pentru sume între 2.000 și 3.000 de euro, iar într-un caz i-au luat unei victime cardul pe care primea pensia; la percheziții au fost indisponibilizate patru autoturisme de lux.

Datele publicate marți de Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor publice pentru educație, cu 3% din PIB în 2023, urmată de Grecia (3,3%) și Malta (3,4%). Media europeană a fost de 4,7% din PIB, neschimbată față de 2022, iar în frunte se află Suedia cu 6,8% — mai mult decât dublul României —, Finlanda cu 6,3% și Belgia cu 6,2%. Față de 2020, când s-a atins maximul de 5% din PIB de la începutul colectării datelor în 2012, cheltuielile din UE au scăzut cu 0,3 puncte procentuale. Comisia Europeană pregătește pentru toamnă un Pachet european pentru educație și a deschis până la 8 septembrie o consultare publică pe trei teme: competențele de bază, digitale și civice ale elevilor, atractivitatea profesiei de profesor și pregătirea școlilor pentru educația digitală și inteligența artificială.

La licitația organizată de Primăria Cluj-Napoca împreună cu cinci comune învecinate pentru achiziția ramelor electrice ale Trenului Metropolitan Cluj a fost depusă o singură ofertă, de la producătorul polonez PESA. Procedura fusese relansată în martie, după ce prima licitație, din vara anului trecut, a fost anulată în ianuarie din lipsă de oferte admisibile. Valoarea estimată este între 334,25 și 622,3 milioane de lei fără TVA și acoperă 5 rame electrice, cu opțiune pentru încă două, 224 de milioane de lei fiind pentru achiziția propriu-zisă și câte 110 milioane pentru mentenanța în primii 15 ani și pentru următorii 15 ani, plus instruirea personalului, transportul și asistența tehnică. Trenul va circula pe ruta Gârbău-Bonțida, 48,8 kilometri cu 23 de stații, parcurși în aproximativ 65 de minute, cu două trenuri pe oră, iar contractul de finanțare al proiectului este de 284 de milioane de euro. Urmează evaluarea ofertei și anunțarea rezultatului.

România a intrat în ultimele două săptămâni înainte de 31 august, termenul-limită pentru finalizarea investițiilor și reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Din bugetul actualizat de 20,1 miliarde de euro, țara a încasat deja circa 13 miliarde și mai poate primi aproximativ 7,57 miliarde, dar are de recepționat în jur de 4.500 de investiții din peste 15.000 de proiecte active; pe 14 august a fost depusă Cererea de Plată nr. 5, de 2,84 miliarde de euro, care acoperă 75 de ținte și jaloane. Pentru a limita pierderile, autoritățile au introdus prin Legea nr. 141/2026 recepția parțială excepțională, care permite preluarea unei investiții dacă lucrările rămase reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului și sunt terminate în 120 de zile, iar jalonul privind eliminarea a 710 MW de capacități pe cărbune a fost renegociat, penalitatea scăzând de zece ori de la 770 de milioane de euro. Printre proiectele în curs de finalizare sunt lucrări feroviare pe peste 1.500 de kilometri, autostrăzile A7 Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani (95,9 kilometri), trei spitale, 200 de ambulanțe, 110 creșe și 950 MW de capacități eoliene și solare.