România ocupă ultimul loc în UE la ponderea cheltuielilor publice pentru educație
Ce confirmă toate sursele
- România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor publice pentru educație în PIB, cu 3% în 2023
- Cheltuielile publice pentru educație în UE au reprezentat 4,7% din PIB în 2023, o pondere neschimbată față de 2022
- Suedia are cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație din UE (6,8% din PIB), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%)
- Salariile de bază ale profesorilor din România au înregistrat cea mai mare scădere dintre cele 33 de sisteme analizate pentru anul școlar 2024-2025, cu minus 6,34% față de anul anterior
Actualizări
- Cheltuielile de capital pentru infrastructura educațională în România au rămas sub 5% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în 2023
- România are un deficit important de profesori, mai ales în mediul rural, în școlile mici și la disciplinele STEM
- Danemarca și Țările de Jos au cheltuit peste 5% din PIB pentru educație
- Franța a investit peste 5% din PIB în educație
- Bulgaria depășește 4% din PIB la cheltuieli publice pentru educație și se află la mijlocul clasamentului
- Ungaria a alocat aproape 4% din PIB pentru educație și rămâne printre ultimii patru în clasament
- Comisia Europeană urmează să prezinte în toamnă un Pachet european pentru educație
- Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru îmbunătățirea sistemelor de educație, deschisă până la 8 septembrie, structurată pe trei teme: competențe de bază și digitale, atractivitatea profesiei de profesor, și pregătirea școlilor pentru educația digitală și inteligența artificială
Eurostat a publicat marți datele statistice privind cheltuielile publice pentru educație în Uniunea Europeană. La nivel de UE, aceste cheltuieli au reprezentat 4,7% din PIB în 2023, o pondere neschimbată față de 2022.
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, cu cheltuieli publice pentru educație de doar 3% din PIB, urmată de Grecia (3,3%) și Malta (3,4%).
La polul opus, Suedia conduce cu 6,8% din PIB alocat educației — mai mult decât dublul României — urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%). Alte țări cu investiții semnificative în educație sunt Danemarca și Țările de Jos (peste 5% din PIB), precum și Franța (peste 5% din PIB). Bulgaria se află la mijlocul clasamentului și depășește 4% din PIB la cheltuieli publice pentru educație, iar Ungaria a alocat în 2023 aproape 4% din PIB pentru educație, rămânând printre ultimii patru în clasament.
Comparativ cu 2020, când cheltuielile publice pentru educație din UE au atins nivelul maxim de 5% din PIB, acestea au scăzut cu 0,3 puncte procentuale în 2023. Anul 2020 a marcat cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație din UE de la începutul colectării datelor statistice, în 2012.
În România și Belgia, cheltuielile de capital pentru infrastructura educațională au rămas sub 5% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în 2023.
Potrivit Eurydice, salariile de bază ale profesorilor din România, ajustate la inflație, au înregistrat cea mai mare scădere dintre cele 33 de sisteme analizate pentru anul școlar 2024-2025, cu minus 6,34% față de anul școlar anterior. Doar șapte dintre cele 33 de sisteme analizate au raportat scăderi ale salariilor reale ale profesorilor în acel interval, iar România a avut cea mai accentuată reducere. Potrivit unui raport separat al Comisiei Europene publicat în 2026, măsurile de reducere a costurilor adoptate în 2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor.
Comisia Europeană notează că România are un deficit important de profesori, mai ales în mediul rural, în școlile mici și la disciplinele STEM. Comisia Europeană urmează să prezinte în toamnă un Pachet european pentru educație. În acest context, a deschis o consultare publică pentru a identifica soluții de îmbunătățire a sistemelor de educație din statele membre, deschisă până la 8 septembrie. Consultarea este structurată în jurul a trei teme principale: consolidarea competențelor de bază ale elevilor și dezvoltarea competențelor digitale și civice; atractivitatea profesiei de profesor, prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și a perspectivelor de carieră; și pregătirea școlilor pentru educația digitală și pentru transformările generate de utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale.
Toate articolele (6)
- 18 august 2026 la 12:51 G4Media România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea în PIB a cheltuielilor publice pentru educaţie (se deschide în filă nouă) „România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea în PIB a cheltuielilor publice pentru educaţie”
- 18 august 2026 la 12:58 Agerpres România ocupă ultimul loc în UE la ponderea în PIB a cheltuielilor publice pentru educație (se deschide în filă nouă)
- 18 august 2026 la 13:37 PS News România ocupă ultimul loc în UE la ponderea în PIB a cheltuielilor publice pentru educație (se deschide în filă nouă)
- 18 august 2026 la 14:27 caleaeuropeana.ro Eurostat: România are cele mai mici cheltuieli publice pentru educație din UE, ca pondere din PIB. La polul opus, Suedia alocă 6,8% pentru educație - caleaeuropeana.ro (se deschide în filă nouă)
- 18 august 2026 la 16:20 Mediafax România, codașă în UE la cheltuieli publice pentru educație. Ce spun cele mai recente date Eurostat (se deschide în filă nouă)
- 18 august 2026 la 22:46 Jurnalul Rușine! România, pe ultimul loc în Europa la educație: bani puțini pentru școli, salarii tăiate profesorilor (se deschide în filă nouă)