Rezumatul zilei — 5 august 2026

Camera Deputaților a adoptat miercuri, ca for decizional, legea privind decarbonizarea sectorului energetic, cu 180 de voturi pentru, nouă împotrivă, 27 de abțineri și 80 de deputați care nu au votat. În forma trimisă la promulgare, legea — cu amendamentul susținut de PSD și AUR, adoptat marți și de Senat cu 73 de voturi pentru — permite scoaterea din funcțiune a capacităților pe lignit și huilă doar după punerea în funcțiune comercială a unor centrale noi pe gaze sau regenerabile, cu excepții pentru rezervele de mobilizare și război sau starea de urgență. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că Guvernul a cerut înainte de vot un punct de vedere Comisiei Europene, iar răspunsul arată că amendamentul încalcă jalonul 114 din Cererea de plată nr. 2 (deja încasată) și afectează jalonul 119 privind reforma pieței de energie; consecințele ar fi redeschiderea cererii nr. 2, blocarea cererii nr. 5 (2 miliarde de euro, de depus până la 30 septembrie) și a cererii finale, cu un risc estimat de la circa 600 de milioane de euro până la miliarde. Premierul Ilie Bolojan a susținut că modificarea nu rezolvă nimic, pentru că nicio centrală pe cărbune nu poate fi închisă acum, dar pune în pericol un jalon deja raportat ca îndeplinit. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va analiza legea „cu maximă responsabilitate” și va folosi toate prerogativele constituționale, inclusiv cererea de reexaminare, pe care o poate face o singură dată.

Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 a intrat miercuri în dezbatere la Comisia pentru mediu a Camerei Deputaților, care a transmis un raport preliminar de respingere; la proiect au fost depuse 64 de amendamente din partea tuturor partidelor, iar textul urma să treacă și prin Comisia juridică înainte de votul din plen, după care se întoarce la Senat, convocat joi de la ora 10:00. Strategia prevede creșterea ariilor protejate de la 25% la 30% din teritoriu până în 2030, cu 10% sub protecție strictă, și includerea tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine validate în zone de protecție strictă. Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, acuză PSD că a depus în ultimul moment sute de amendamente, printre care unul care ar suspenda planurile de management pentru siturile Natura 2000, și avertizează că modificările pot costa România jalonul PNRR de 972 de milioane de euro și pot bloca alte fonduri europene; PSD anunță că nu va vota strategia și susține că amendamentele sale protejează exploatarea gazelor, hidrocentralele, mineritul și coridoarele energetice. În paralel, organizațiile Agent Green, Greenpeace România, Declic și Platforma pentru Adaptare Climatică acuză ministerul că proiectul de ordin privind zonele prioritare pentru biodiversitate, aflat în consultare, acoperă doar 2,54% din suprafața terestră, cu numai circa 59.800 de hectare noi, departe de ținta de 10%.

Operațiunea de scufundare controlată a patru barje încărcate cu rocă la gura Brațului Bala, prin care autoritățile vor să formeze un prag artificial care să împingă mai multă apă pe Dunărea Veche, spre priza de apă a centralei nucleare de la Cernavodă, a fost amânată de miercuri după-amiază pe joi dimineață la ora 8:00, din cauza curenților puternici și a încărcării incomplete a ultimei barje; secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat că ora exactă va fi stabilită după o ședință operativă. Intervenția ar putea ridica nivelul cu 10-12 centimetri, după ce detonarea stâncii Pârjoaia de luni, pentru care Guvernul a alocat 7 milioane de lei, a adus deja un câștig de 4 centimetri față de nivelul de minus 218 centimetri și două-trei zile suplimentare de funcționare. Situația rămâne critică: debitul la intrarea în țară, la Baziaș, coboară joi la 1.400 m³/s, sub 40% din media multianuală a lunii august, Unitatea 1 a centralei este oprită — cu o scădere de circa 10% a producției interne de energie —, iar Unitatea 2 funcționează la capacitate nominală sub monitorizare permanentă, cu rezerve estimate la aproximativ șapte zile. România este în stare de alertă energetică pe toată luna august, iar seceta hidrologică lovește și nordul țării: în bazinul Someș-Tisa, 34 din 103 puncte de monitorizare au atins sau depășit recordul minim pentru această dată, 12 stații raportează debit zero, iar lacul Vârșolț din Sălaj are cel mai mic stoc de apă din ultimii zece ani. Comitetul Național Român al Marilor Baraje avertizează că sunt necesare soluții pe termen lung, nu doar intervenții de urgență, amintind că o variantă cu prag mobil și pompare suplimentară, analizată în 2007, ar fi ridicat gradul de asigurare cu apă de răcire de la 89% la 97%.

Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că a decis, împreună cu partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, publicarea declarațiilor ei de avere și de interese pe site-ul Administrației Prezidențiale, „în spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații”. Documentul, completat la 4 august 2026, arată opt terenuri (patru intravilane, trei extravilane și o vie), cote-părți din două case moștenite în 2025 în județul Vaslui, două autoturisme — un Renault Clio din 2016 și un Opel Vectra din 1992 —, acțiuni Renault de circa 4.000 de euro, două credite la ING Bank scadente în 2026 și un împrumut de 116.563,42 lei acordat Asociației S.O.S. Orașului din Cluj-Napoca, unde este președintă. Grădinaru are o funcție managerială la Automobile Dacia S.A. și venituri salariale de 158.360 de lei pentru 2025, mai mari decât indemnizația anuală a președintelui, de 93.567 de lei. Publicarea vine în contextul amendamentului AUR la legea integrității, care obligă soții și partenerii demnitarilor să depună astfel de declarații.

Senatul a adoptat miercuri, în calitate de cameră decizională, legea integrității, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri; legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan. Textul păstrează două amendamente controversate: cel al PSD, potrivit căruia funcția sau mandatul încetează de drept, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru cei constatați definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese — prevedere care îl vizează pe primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz, condamnat definitiv pentru conflict de interese — și cel al AUR, care extinde obligația declarațiilor de avere și de interese la soți și la partenerii demnitarilor. Legea obligă 47 de categorii de demnitari să depună declarații, iar Agenția Națională de Integritate trebuie să publice în 60 de zile declarațiile de interese financiare; reprezentanții ANI au avertizat în comisie că instituția nu are mecanisme prin care să verifice existența relațiilor „asemănătoare celor dintre soți”. USR, ai cărui senatori au votat împărțit (11 parlamentari pentru, 6 senatori contra) pentru a nu rata jalonul din PNRR, anunță că strânge semnături pentru a contesta legea la Curtea Constituțională, iar PNL, care a votat legea, s-a oferit să dea semnăturile necesare. Fritz a reacționat după vot printr-o postare pe Facebook: „Nu mor caii când vor câinii”.

Iranul și Omanul au anunțat miercuri că au convenit coordonatele geografice ale unei rute de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, urmând o declarație comună, a spus purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei. Mecanismul discutat, interimar pentru 60 de zile și fără taxe de tranzit, prevede intrarea navelor în Golful Persic pe o rută nordică prin apele teritoriale iraniene și ieșirea pe o rută sudică prin apele omaneze, în coordonare cu Teheranul, care ar căpăta astfel control asupra traficului; în primele 30 de zile ar urma deminarea coridorului central. Chestiunea taxelor rămâne deschisă — Iranul cere 5-7% din valoarea încărcăturii, Omanul discută circa 3%, iar Washingtonul nu vrea nicio taxă —, iar Teheranul a avertizat că acordul în sine nu garantează securitatea rutei atât timp cât persistă blocada navală americană a porturilor iraniene, începută pe 14 iulie; radiodifuzorul de stat a precizat că înțelegerea nu înseamnă redeschiderea totală a strâmtorii. Președintele Donald Trump a spus că negocierile merg bine și că strâmtoarea „va fi redeschisă foarte curând”, amenințând Iranul cu lovituri dure dacă se răzgândește, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio vorbește despre progrese fără acord final. Pe piețe, Brentul a stagnat sub 80 de dolari pe baril, cel mai redus nivel din trei săptămâni, iar atacurile pe mare continuă: houthiții au lovit un petrolier sub pavilion saudit în Marea Roșie, iar marți o navă sub pavilion indian s-a scufundat, cei 14 membri ai echipajului fiind salvați.

Un atac masiv rusesc cu 115 drone și 28 de rachete, în special balistice, asupra Kievului și a regiunii înconjurătoare, în noaptea de marți spre miercuri, a ucis cel puțin 17 persoane și a rănit 44, potrivit bilanțului revizuit de președintele Volodimir Zelenski; forțele aeriene ucrainene au doborât 98 de drone, dar nicio rachetă. A fost al treilea atac masiv asupra capitalei în aceeași săptămână, cu pagube în cel puțin șapte locuri din oraș, inclusiv un bloc de 20 de etaje incendiat, și cu depozite și unități de producție arse în localități din regiune. Zelenski a declarat că Ucraina și-a epuizat stocul de interceptoare Patriot și că în 2026 a primit de la aliați doar o treime din rachetele de apărare aeriană livrate anul precedent; în paralel, Statele Unite continuă negocierile pentru a permite Kievului să participe la producția de interceptoare PAC-3 — varianta cea mai fezabilă fiind fabricarea de componente în Ucraina și asamblarea finală în Germania —, deși Trump a dat înapoi față de promisiunea făcută la Ankara, invocând că tehnologia este prea avansată pentru a fi cedată; chiar cu un acord, primele livrări nu ar veni mai devreme de un an. Separat, Comisia Europeană a anunțat că a transferat Ucrainei 1,4 miliarde de euro din profiturile activelor imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei, al cincilea transfer de acest tip, din care 95% merg pentru rambursarea împrumuturilor de asistență macrofinanciară și 5% pentru nevoi militare urgente; Ursula von der Leyen a condamnat atacul asupra regiunii Kiev, spunând că Rusia trebuie să plătească pentru distrugerile provocate.

După ce agenția Fitch a menținut ratingul României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, Camera de Comerț Americană în România a avertizat că decizia nu este o validare a politicilor economice actuale: Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026, sub prognoza oficială de 6,2%, dar semnalează instabilitatea politică, incertitudinea decizională și riscul încetinirii reformelor. AmCham cere instalarea urgentă a unui guvern cu puteri depline, continuarea reducerii deficitului către 3% din PIB, combaterea evaziunii și accelerarea absorbției fondurilor din PNRR, atrăgând atenția că urmează evaluările Moody's, pe 7 august, și S&P, în octombrie. În aceeași zi, la Palatul Victoria, Confederația Patronală Concordia i-a cerut premierului Ilie Bolojan un plan de țară pentru energie — cu investiții în rețele, stocare și management inteligent al consumului — și o agendă pro-competitivitate până la sfârșitul anului, avertizând că România a coborât 12 poziții, pe locul 61 din 70 de economii, într-un clasament global al competitivității. Bolojan a răspuns că problemele din energie pot fi depășite prin investiții în producție, stocare și modernizarea rețelelor și că dezvoltarea economiei depinde de consolidarea finanțelor publice și de întărirea încrederii investitorilor.

Primăria Capitalei a anunțat că finanțarea și licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare a clădirii Teatrului Municipal „Lucia Sturdza Bulandra”, de pe Schitu Măgureanu nr. 1, au fost finalizate, iar constructorul a fost desemnat. Investiția este de 98,6 milioane de lei, din care 90% vin de la Ministerul Dezvoltării prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, iar 10% din bugetul local. Lucrările, estimate la 36 de luni, vor începe după realizarea proiectului tehnic și obținerea autorizației de construire și includ consolidare structurală, restaurare arhitecturală, modernizarea instalațiilor și măsuri de siguranță la incendiu. Clădirea are 100 de ani, este încadrată în clasa I de risc seismic și găzduiește și spații ale Universității din București.

Administrația Națională de Meteorologie a emis cod roșu de caniculă pentru Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad, Timiș și Caraș-Severin, valabil până vineri dimineață, cu temperaturi maxime de 39-41 de grade Celsius, nopți tropicale cu minime de 25-26 de grade și un indice temperatură-umezeală peste pragul critic de 80 de unități. Cod portocaliu este în vigoare în Moldova, Oltenia și în cea mai mare parte a Transilvaniei. Autoritățile au impus restricții de trafic pentru camioane și stropesc bulevardele principale, iar medicii recomandă evitarea deplasărilor în orele de vârf și consumul constant de lichide.

Traficul aerian pe aeroportul german Leipzig/Halle a fost întrerupt aproximativ două ore, până la 1:55, în noaptea de marți spre miercuri, după ce a fost observat un obiect aerian neidentificat, iar lângă pista sudică a fost descoperită, la ora 23:40, o dronă echipată cu material explozibil și un detonator defect, dezamorsat în siguranță cu un robot pirotehnic. Mai multe aeronave au fost deviate: un avion de pasageri Marabu venit de la Palma de Mallorca a aterizat la Nürnberg, iar un cargo DHL a aterizat neprogramat la Hanovra după ce, potrivit unei surse citate de Reuters și publicației Bild, s-ar fi ciocnit în aer cu un obiect necunoscut la 400 de metri altitudine și șase kilometri de aeroport; traficul de marfă din hubul DHL a fost perturbat cu întârzieri de câteva ore. NATO a confirmat că drona a fost observată în apropierea unei aeronave ucrainene aflate pe aeroport, iar autoritățile germane tratează incidentul ca pe o tentativă de atac, ancheta fiind în desfășurare. Aeroporturile germane sunt în alertă maximă după o serie de survoluri neautorizate cu drone deasupra unor obiective militare, energetice și logistice, despre care poliția federală a avertizat că ar fi putut fi organizate de agenți ruși, ipoteză negată de Moscova.

Cel puțin 141 de persoane au murit, prin înec sau strivire, în timpul afluxului masiv de migranți care au încercat săptămâna trecută să intre în enclava spaniolă Ceuta, potrivit organizației Caminando Fronteras, care a numărat 63 de cadavre pe teritoriul marocan și 78 în Ceuta; autoritățile spaniole au raportat 75 de corpuri recuperate din mare, iar Marocul a confirmat doar 11 decese. Guvernul spaniol spune că cel puțin 72.000 de migranți au intrat ilegal, iar circa 70.000 s-au întors deja în Maroc. Procurorii marocani au pus sub acuzare 25 de persoane pentru treceri ilegale, transport neautorizat de pasageri și agresarea forțelor de securitate, iar Asociația Marocană pentru Drepturile Omului vorbește despre 52 de acuzați din Nador, toți în arest preventiv. Rabatul neagă că ar fi cedat unor presiuni sau că ar fi relaxat controalele la frontieră și acuză liderii europeni că folosesc criza în scopuri politice interne, invocând și rolul dezinformării. Pe rețelele sociale continuă apelurile la o nouă mobilizare spre Ceuta pe 15 august, iar presa spaniolă scrie că printre migranții ajunși la sfârșitul lui iulie ar fi fost identificate cel puțin 12 persoane asociate terorismului jihadist, informație neconfirmată oficial de Ministerul spaniol de Interne.

Cristian Popescu Piedone a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție împotriva prefectului județului Timiș, Paul Finta, pe care îl acuză de abuz în serviciu pentru că a sancționat primarul Timișoarei, Dominic Fritz, doar cu reducerea indemnizației cu 10% pe șase luni, în loc să constate încetarea mandatului. Sancțiunea a venit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut, pe 18 iunie 2026, hotărârea potrivit căreia Fritz a participat la emiterea unui act administrativ favorabil unei persoane de la care primise un împrumut pentru campania din 2020. Fritz a anunțat că acceptă sancțiunea, susține că legea prevede diminuarea indemnizației și nu pierderea mandatului, și acuză PSD că vrea să folosească dosarul pentru a-l înlătura din funcție; social-democrații susțin, în schimb, că prefectul avea obligația legală să ia act de încetarea mandatului. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, l-a apărat public pe Fritz și a criticat coaliția PSD-AUR pentru modificările legislative dedicate acestui caz.

Turiștii au observat miercuri un obiect suspect plutind la 20-30 de metri de plaja unui club din Mamaia, iar zona a fost izolată și evacuată temporar de echipaje ale Gărzii de Coastă, ISU, Poliției și Jandarmeriei. Obiectul recuperat din apă este o dronă, care nu conținea materiale explozive, astfel că pericolul pentru populație a fost exclus și restricțiile pe plajă au fost ridicate. Prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, a confirmat că rămășițele nu au componente periculoase, iar drona a fost preluată de specialiști ai Serviciului Român de Informații pentru expertiză tehnică. Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a deschis o anchetă penală, iar autoritățile nu au precizat deocamdată dacă aparatul este militar sau civil și cum a ajuns în apropierea litoralului.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat miercuri că negocierile cu sindicatele din sănătate privind noua lege a salarizării în sectorul public au înregistrat progrese și că există șanse de deblocare în această săptămână, precizând că nu se poate trece la discuțiile pentru educație până nu apare o soluție acceptabilă pentru sănătate. El susține că proiectul a fost îmbunătățit față de varianta publicată pe 17 iulie, că niciun salariu nu scade, că două treimi din administrație ar avea creșteri, iar fondul de salarii al bugetarilor va crește anul viitor cu 12 miliarde de lei. Legea prevede un calcul pornit de la o valoare de referință, ajustată cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, la care se pot adăuga sporuri și indemnizații. Federația Sanitas a suspendat pe 31 iulie greva generală, după ce Guvernul a ridicat înghețarea angajărilor în sănătate, dar nu a renunțat la protest. Marius Budăi (PSD) a anunțat că partidul nu va vota o lege care „dinamitează societatea” doar pentru a bifa un jalon din PNRR, susținând că peste 60% dintre angajați ar rămâne cu salariile îngheța pe cinci ani.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a anunțat că sistemul e-Terra a trecut printr-o nouă rundă de evaluare independentă, realizată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Cyberint, și că un număr limitat de probleme tehnice trebuie remediate înainte ca aplicația să fie repusă la dispoziția publicului. Fiecare corecție va fi validată prin testare, iar sistemul va fi reactivat doar după finalizarea tuturor verificărilor. Reprezentanții ANCPI și ai Ministerului Dezvoltării s-au întâlnit cu notarii publici și specialiștii în cadastru afectați de întrerupere pentru a stabili procedura de reluare a activității. Aplicația nu funcționează din 15 iulie, după atacul cibernetic asupra instituției, iar agenția promite o actualizare cel târziu vineri, 7 august 2026.