Comisia de Mediu a Camerei Deputaților transmite raport preliminar de respingere pentru Strategia Biodiversității; proiectul merge la Comisia Juridică

Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 a intrat miercuri în dezbatere la Comisia pentru mediu din Camera Deputaților, forul decizional, unde au fost depuse 64 de amendamente din partea tuturor partidelor, iar numărul lor ar putea ajunge la 100. După aproximativ o oră și jumătate de discuții, parlamentarii nu ajunseseră încă la primul amendament. Comisia de Mediu a transmis un raport preliminar de respingere pentru proiect.

Ulterior, proiectul urmează să fie dezbătut în Comisia Juridică miercuri, 5 august, de la ora 16:30, înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților. Legea se va întoarce la Senat deoarece au fost adăugate noi amendamente la cele deja existente. Senatorii au fost convocați în ședință extraordinară pe 6 august, de la ora 10:00.

Documentul prevede conservarea și refacerea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate, utilizarea durabilă a resurselor naturale și îmbunătățirea administrării ariilor protejate. Strategia prevede creșterea suprafeței zonelor protejate de la 25% la 30% până în 2030, cu 10% din teritoriul național sub protecție strictă, și includerea tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine validate în zone de protecție strictă. Desemnarea coridoarelor ecologice prioritare va fi realizată prin acte normative.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat PSD că a depus sute de amendamente înainte de ședința comisiei și că a modificat „din pix" obiective asumate de România. Ea a anunțat că un amendament al PSD ar suspenda aplicarea tuturor planurilor de management pentru siturile Natura 2000 și a avertizat că adoptarea lui ar putea duce la blocarea unor fonduri europene de miliarde de euro, folosite pentru autostrăzi, școli, spitale și infrastructură, pe lângă pierderea a circa un miliard de euro din PNRR. Ministerul Mediului susține că modificarea obiectivelor convenite cu Comisia Europeană poate pune sub semnul întrebării îndeplinirea jaloanelor și că un document strategic nu poate fi rescris prin amendamente depuse în ultimul moment; potrivit ministerului, jalonul PNRR aferent valorează 972 de milioane de euro. Buzoianu afirmă că strategia nu modifică legislația în vigoare privind avizarea lucrărilor.

Parlamentarii PSD au anunțat că nu vor vota strategia, deși susțin că România riscă o penalizare de aproape 1 miliard de euro din partea Comisiei Europene. Fostul ministru al energiei, Bogdan Ivan, a declarat că PSD a formulat 20 de amendamente și le-a depus în Senat. Ivan a spus că prin adoptarea amendamentelor vor fi protejate natura și exploatarea gazelor naturale, construcția de hidrocentrale, mineritul și coridoarele strategice de energie electrică și gaze naturale nu vor mai fi blocate de ONG-uri.

În Senat, forma adoptată a strategiei a fost modificată prin mai multe amendamente susținute de PSD și AUR, adoptate în Comisia pentru mediu, iar la vot reprezentanții PSD au susținut raportul alături de senatorii USR, PNL și UDMR. Una dintre modificările aprobate prevede reducerea cu 50% a riscului de poluare, ceea ce nu echivalează cu obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide. Social-democrații au propus ca noile arii protejate să nu fie instituite dacă se suprapun cu investiții industriale, de infrastructură sau proiecte hidroenergetice deja începute, iar o altă modificare controversată vizează eliminarea obligației de audit extern al managementului parcurilor naționale și rezervațiilor.

În comisia din Camera Deputaților, deputatul Alexandru Mihai Ghigiu și alți membri au pus sub semnul întrebării competența celor care au elaborat studiul pe care se bazează strategia, invocând faptul că a fost realizat de un ONG și o firmă privată, care nu ar fi mers în teren, și asumat apoi de Ministerul Mediului. Atribuirea elaborării studiului s-a făcut prin „licitație deschisă accelerată", iar potrivit unui reportaj al emisiunii „România, te iubesc!", documentul s-ar fi bazat pe informații din scriptele Romsilva.

În paralel, mai multe organizații de mediu — Agent Green, Greenpeace România, Comunitatea Declic și Platforma pentru Adaptare Climatică — acuză Ministerul Mediului că proiectul de ordin privind desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate nu respectă angajamentul de protecție strictă a 10% din teritoriu până în 2030. Proiectul, publicat pe 3 august și aflat în consultare publică, desemnează 472 de zone pe aproximativ 609.400 de hectare, adică 2,54% din suprafața terestră, iar peste 90% sunt suprafețe deja protejate; ar adăuga doar circa 59.800 de hectare noi (0,25% din teritoriu). Organizațiile cer revizuirea catalogului, protejarea tuturor pădurilor primare și seculare, publicarea listei propunerilor primite și un calendar obligatoriu pentru atingerea țintei de 10%. România are în prezent o acoperire de aproximativ 24% a ariilor protejate terestre, în timp ce Strategia UE pentru biodiversitate vizează minimum 30%.

Deputata Elena-Laura Toader (S.O.S. România) a criticat pe 5 august procedura de urgență prin care Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan promovează măsuri după demiterea sa prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026. Toader susține că Guvernul demis poate îndeplini numai actele necesare administrării treburilor publice și nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege în perioada de interimat. Ea a arătat că documente pregătite în ministere sunt depuse formal de parlamentari ai puterii ca propuneri legislative, iar miniștrii dictează, parlamentarii copiază și votul este cerut în grabă. Deputata a evidențiat că Senatul a fost convocat la 30 iulie pentru sesiunea extraordinară din 4-6 august cu o singură inițiativă pe ordinea de zi, iar la 4 august agenda a fost completată cu alte patru propuneri legislative, unele înregistrate chiar în zilele de 3 și 4 august. La Camera Deputaților, pe ordinea de zi din 5 august apar rapoarte distribuite chiar în ziua votului, iar proiectul privind biodiversitatea urma să fie dezbătut inclusiv sub rezerva depunerii raportului comun. Toader a cerut publicarea traseului real al fiecărui text, a autorilor, a avizelor, a studiilor de impact și a consultărilor desfășurate, precum și termene reale pentru amendamente, dezbateri autentice în comisii și respectarea separației puterilor.

Alexander Degianski, consilier județean în Timiș și coleg de partid cu Sorin Grindeanu, președintele Clubului Fermierilor Români și antreprenor în agricultură, a declarat la 31 iulie că documentul ar putea „pune cruce agriculturii" dacă va fi adoptat în forma actuală. Degianski a spus că a înțeles din strategie că 30% din suprafața arabilă a României va fi declarată zonă de protecție naturală și 10% zonă de strictă protecție naturală. El a menționat că fermierii incluși în situri Natura 2000 au pierdut mult în privința accesului la irigații, la anumite tehnologii și la lucrul pe timp de noapte.