Autoritățile scufundă patru barje pe Dunăre pentru a crește debitul spre centrala de la Cernavodă

Autoritățile continuă intervențiile de urgență pe Dunăre pentru a dirija o parte din debitul fluviului spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. Miercuri urmează să fie scufundate controlat patru barje încărcate cu rocă — două încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, și două aduse de la Galați —, operațiunea fiind estimată după ora 14.00, potrivit Apelor Române. Scopul este redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala spre Dunărea Veche și creșterea nivelului apei cu până la 10-12 centimetri, pentru menținerea în funcțiune în siguranță a singurului reactor aflat în exploatare.

Debitul la intrarea în țară, la Baziaș, era marți de aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, sub 40% din media multianuală a lunii august (3.900 m³/s). Potrivit Anei Mariei Agiu, pe 7 august debitul va coborî sub minimul istoric din 2003, la 1.400 m³/s, iar nivelul apei a crescut după intervențiile anterioare, dar situația rămâne dificilă. La Cernavodă, Unitatea 1 este oprită — ceea ce a redus producția internă de energie cu circa 10% pe fondul caniculei —, iar Unitatea 2 funcționează normal, cu riscul de a fi oprită dacă Dunărea continuă să scadă. România se află în stare de alertă energetică pe durata lunii august.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că detonarea stâncii Pârjoaia a fost un succes, că nivelul la centrală a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă și că operațiunea a adus un câștig net de cel puțin 4 centimetri, precizând că, potrivit calculelor inițiale, centrala ar fi putut intra joi în procedură de oprire. Miruță a transmis pe Facebook: „Felicitări, ANAR, pentru soluție".

Pe plan diplomatic, ministra de externe Oana Țoiu a discutat marți cu omologul sârb Marko Đurić despre efectele nivelurilor excepțional de scăzute ale apei asupra producției de energie nucleară și asupra proiectelor energetice regionale, inclusiv dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și obiective energetice ale Serbiei. Cele două țări au semnat recent un memorandum privind schimbul de analize tehnice și de date de impact de mediu și au convenit acțiuni coordonate pentru atenuarea consecințelor asupra navigației comerciale, economiei regionale și traficului fluvial, cu informare reciprocă zilnică privind evoluția debitului.

Comitetul Național Român al Marilor Baraje (CROMB) avertizează că criza cere soluții pe termen lung, nu doar măsuri de urgență, și propune constituirea unui grup tehnic interinstituțional care să analizeze variante pe termen scurt, mediu și lung. Specialiștii susțin că orice intervenție în albia Dunării trebuie pregătită pe baza unor studii și monitorizată înainte, în timpul și după execuție, iar eficiența nu se judecă prin amploarea operațiunii, ci prin răspunsul măsurat al albiei. Vulnerabilitatea sistemului la debite mici este cunoscută de peste 20 de ani: în 2003 nivelul scăzut a dus la oprirea reactorului 1, iar o soluție analizată în 2007, cu prag mobil și stație suplimentară de pompare, ar fi crescut siguranța alimentării cu apă de răcire de la 89% la 97%.

Separat, a fost ridicată public problema autorizației de gospodărire a apelor pentru reactoare: autorizația nr. 72 din 2021, care reglementa alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate pentru Unitățile 1 și 2, era valabilă până la 30 iunie 2026, iar în documentele publice consultate până la 3 august 2026 nu a putut fi identificată o autorizație nouă pentru cele două unități. Nuclearelectrica a precizat că CNE Cernavodă deține Autorizația de Gospodărire a Apelor nr. 64 din 1 iulie 2026, valabilă până la 30 iunie 2031, și că își desfășoară activitatea cu respectarea tuturor prevederilor legale. Compania anunțase pe 29 iulie că și Unitatea 2 urma să fie oprită, dar a revenit a doua zi, comunicând că reactorul rămâne conectat la Sistemul Energetic Național, temporar, oprirea putând deveni necesară în orice moment.