Rezumatul zilei — 4 august 2026

România este în stare de alertă energetică din 1 august, după ce Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită din cauza secetei, iar Unitatea 2 riscă aceeași soartă: cele două reactoare, cu 1.400 MW instalați, acoperă în mod normal circa 20% din producția națională de electricitate. După detonarea controlată, luni, a stâncii Pârjoaia de pe Brațul Bala — cu 180 kg de exploziv, peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice — nivelul apei la priza de captare a crescut marți cu 2 centimetri, deși prognozele indicau o scădere, iar autoritățile continuă dragarea non-stop și pregătesc scufundarea unor barje încărcate cu piatră pentru a devia mai multă apă spre Dunărea Veche. Directorul centralei, Romeo Urjan, estimează că barjele ar putea aduce 2-3 zile suplimentare de funcționare, iar Nuclearelectrica avertizează că oprirea Unității 2 rămâne posibilă dacă debitul continuă să scadă; la intrarea în țară debitul era de 1.450 mc/s, față de o medie de august de 3.900 mc/s, cu prognoză de coborâre spre 1.350 mc/s până pe 10 august. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va adopta o hotărâre prin care marii consumatori industriali pot fi notificați cu 24 de ore înainte despre limitarea temporară a consumului, ca mecanism de rezervă dacă reducerile voluntare nu ajung, în timp ce ministrul interimar Radu Miruță a exclus restricții la metrou și la CFR. Ford a contrazis versiunea premierului potrivit căreia oprirea producției sale ar fi o măsură antic riză, spunând că este vacanța de vară planificată de mult; criza e regională, Ungaria fiind la câțiva milimetri de oprirea completă a centralei de la Paks.

Miniștrii de interne ai celor 27 de state membre s-au reunit marți de urgență, prin videoconferință, pe tema afluxului masiv de migranți din Maroc în exclava spaniolă Ceuta, și au convenit asupra unui set de măsuri: combaterea rețelelor de trafic, returnări mai stricte, consolidarea frontierelor externe, monitorizarea rețelelor sociale și parteneriate cu țările terțe, exprimându-și solidaritatea cu Spania. Ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, a anunțat că cel puțin 72.000 de persoane au intrat ilegal în Ceuta săptămâna trecută, mai mult decât bilanțul anterior de până la 50.000, și că aproximativ 70.000 s-au întors deja în Maroc; trecerea în masă s-a soldat cu peste 70 de morți, majoritatea înecați, iar în oraș au rămas sute de minori neînsoțiți. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a anunțat asistență financiară de urgență pentru protecția frontierei la Ceuta și a pus afluxul pe seama rețelelor criminale și a dezinformării din rețelele sociale, în timp ce Bruxellesul negociază un parteneriat cu Marocul. Reuniunea a fost precedată de tensiuni între state — 22 de guverne ceruseră convocarea de urgență, iar Italia a suspendat pentru o lună regulile Schengen în relația cu Spania — iar Danemarca a obținut susținere pentru propunerile sale de întărire a Frontex. România a fost reprezentată de Cătălin Predoiu, care a cerut mai mult sprijin operațional pentru statele din prima linie, returnări rapide și un răspuns ferm atunci când migrația este folosită ca instrument de presiune politică.

Plenul Senatului a adoptat marți, cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 42 de abțineri, modificarea ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, cu amendamentul susținut de PSD și AUR potrivit căruia nicio capacitate pe cărbune nu poate fi închisă până nu sunt puse în funcțiune capacități noi care să o înlocuiască. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că modificarea creează „reversibilitate" pe Jalonul 114 din PNRR, considerat deja îndeplinit de Comisia Europeană, ceea ce ar putea bloca definitiv cererile de plată 5 și 6 și ar aduce penalități mai mari decât cele existente. Premierul Ilie Bolojan a cerut de la tribuna Senatului respingerea amendamentului, argumentând că oricum centralele nu pot fi închise acum — a dat exemplul Craiovei, care ar rămâne fără încălzire — și că intervenția asupra unui jalon închis, pentru care banii au fost deja încasați, adaugă riscuri. Președintele Nicușor Dan a anunțat că, dacă legea trece în această formă, va folosi toate prerogativele constituționale, inclusiv cererea de reexaminare, și a precizat că a promulgat în paralel alte legi necesare pentru jaloanele PNRR și pentru ratificarea Acordului SAFE.

Senatul a adoptat marți, cu 82 de voturi pentru, 33 împotrivă și 9 abțineri, Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, un jalon din PNRR de care depinde alocarea a circa un miliard de euro; proiectul merge acum la Camera Deputaților, forul decizional. Textul a trecut după ce comisia de mediu a introdus observații — între care prevederea că riscul de poluare trebuie redus cu 50%, fără obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide —, iar senatorii PSD, inițial împotrivă, au votat în final alături de USR, PNL și UDMR. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că amendamentele adoptate sunt „absolut aberante", că încalcă țintele asumate de România privind ariile protejate și că pun în pericol miliardul de euro, și a anunțat că USR va depune amendamente la Camera Deputaților. Vicepremierul interimar Tánczos Barna, care este și ministrul Agriculturii, apără modificările ca pe un echilibru între protejarea naturii și dezvoltarea economică. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, le-a cerut senatorilor să adopte în această săptămână și legea integrității, arătând că jaloanele scadente până la finalul lunii valorează circa 3,48 miliarde de euro.

Prefectul județului Timiș, Paul Finta, a semnat marți ordinul prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este sancționat disciplinar cu diminuarea indemnizației cu 10% timp de șase luni, după ce Înalta Curte a validat definitiv în iunie raportul ANI privind un conflict de interese din 2020. Fritz rămâne în funcție — prefectul explică faptul că pierderea mandatului ar fi intervenit doar în caz de incompatibilitate — iar primarul a spus că acceptă sancțiunea, dar o consideră nedreaptă și acuză PSD că duce o campanie pentru înlăturarea lui. PSD cere ANI și Ministerului Afacerilor Interne să conteste ordinul în contencios administrativ, susținând că mandatul trebuia să înceteze de drept, și a solicitat Parchetului urmărire penală împotriva unor reprezentanți USR, pe care îi acuză că au încercat să introducă în legea integrității amendamente care ar fi anulat sancțiunea. Legea integrității, adoptată luni de Camera Deputaților cu 184 de voturi pentru, a primit marți aviz favorabil în Comisia pentru administrație publică a Senatului (8 voturi pentru, 5 abțineri, 3 împotrivă) și intră miercuri în votul plenului; ea conține amendamentele PSD și AUR care prevăd pierderea mandatului în 30 de zile pentru cei declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese, inclusiv în cazurile deja soluționate, și extinderea declarațiilor de avere la soți și parteneri de viață ai demnitarilor. ANI susține amendamentele și precizează că ele privesc zeci de aleși locali, nu doar cazul Fritz, în timp ce PNL și USR le consideră neconstituționale; legea trebuie adoptată până la finalul lui august pentru a nu pierde fonduri din PNRR.

Ministerul Finanțelor pregătește evaluarea agenției Moody's, următorul test de rating al României, după ce Fitch a reconfirmat la finalul săptămânii trecute calificativul de investiții „BBB minus", cu perspectivă negativă. Ministrul Alexandru Nazare a anunțat că obiectivul nu este doar păstrarea ratingului, ci și readucerea perspectivei de la „negativă" la „stabilă", și că discuțiile pentru bugetul pe 2027 au început deja, urmând să fie finalizat încă din această toamnă. Argumentul principal invocat este reducerea deficitului bugetar cu 1,65 puncte procentuale din PIB în prima jumătate a anului; Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026, dar avertizează asupra datoriei în creștere, inflației ridicate și polarizării politice. Toate cele trei mari agenții — S&P, Moody's și Fitch — mențin în prezent perspectivă negativă pentru România, iar o retrogradare sub pragul de investiții ar obliga o parte dintre fondurile străine să vândă titluri românești.

Carburanții s-au scumpit din nou marți: OMV Petrom, Rompetrol și MOL au majorat prețurile cu 20 de bani pe litru, iar Lukoil cu 15 bani, ajungând la 10,98 lei pe litru la motorină, cel mai mare preț înregistrat în România. Ministerul Energiei a convocat o ședință de urgență cu marile companii petroliere și cu transportatorii feroviari și a constituit un comandament de lucru condus de secretarul de stat Cristian Bușoi, care spune că nu există riscul ca benzinăriile să rămână fără carburant: rafinăria Petromidia a urcat de la sub 50% la 85% din capacitate, iar Petrobrazi lucrează la maximum. Problema principală este transportul din zona Constanța spre restul țării, iar ministrul interimar Radu Miruță a anunțat că CFR a găsit un interval orar pentru un tren suplimentar cu motorină. Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care declară stare de criză pe piața produselor petroliere și reduce temporar acciza la motorină, până la 31 octombrie, iar șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că instituția analizează scumpirile din ultima săptămână și nu exclude ca unii operatori să fi profitat de perioada rămasă până la plafonarea adaosului comercial.

Iranul și Omanul negociază un acord care ar redeschide navigația comercială prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de luni de zile: navele care intră în Golful Persic ar folosi un canal apropiat de coasta iraniană, iar cele care ies o rută de-a lungul coastei omaneze, cu o „taxă de serviciu" împărțită între cele două state — versiune contestată de oficiali americani, care neagă că Teheranul ar avea autoritatea de a percepe taxe. Secretarul american al trezoreriei, Scott Bessent, a declarat marți că o înțelegere ar putea fi încheiată până miercuri, iar Donald Trump spune că negocierile avansează; președintele iranian Massoud Pezeshkian afirmă că Iranul nu caută escaladarea conflictului. Traficul rămâne la o fracțiune din normal — șase nave au tranzitat strâmtoarea luni, față de circa 130 pe zi înainte de război — iar marți o navă de marfă a fost lovită de un proiectil neidentificat în largul Omanului. După cinci luni de operațiuni, armata americană și-a epuizat practic stocul de rachete de precizie cu rază lungă ATACMS și PrSM, rezervele de Tomahawk au scăzut sub jumătate din stocul global, iar interceptoarele Patriot s-au consumat în proporție de 65%; Casa Albă susține că SUA au mai multă muniție decât oricine, iar producția a atins niveluri record. Conflictul a produs până acum 18 morți în rândul militarilor americani, iar centrele de date care susțin inteligența artificială au devenit pentru prima dată ținte directe într-un război, inclusiv o facilitate Amazon din Bahrain.

Poliția Română și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au anunțat restricții pentru autovehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone pe drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile din Arad, Bihor, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș, miercuri și joi, între orele 12:00 și 20:00, în contextul avertizării de Cod Roșu de caniculă, cu maxime de 37-41 de grade și nopți tropicale. Măsura urmărește protejarea îmbrăcăminții bituminoase a drumurilor, iar transporturile de persoane, animale vii, produse perisabile, cele funerare și poștale, precum și utilajele de intervenție sunt exceptate. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat separat că și Bulgaria a impus restricții similare, pentru camioanele de peste 20 de tone, în perioada 4-6 august, între orele 13:00 și 21:00, pe autostrăzile Trakia, Struma, Maritsa și Evropa și pe mai multe drumuri naționale.

Poliția ucraineană a publicat marți o înregistrare în care o dronă rusească de tip FPV urmărește insistent un vânzător de legume într-o piață din Herson și explodează lângă el; bărbatul de 52 de ani a supraviețuit, cu răni de schije, leziuni provocate de suflul exploziei și comoție cerebrală, și este internat în spital. Autoritățile documentează cazul ca posibilă crimă de război, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha l-a calificat drept „crimă de război barbară", susținând că face parte dintr-o strategie rusă sistematică de intimidare a civililor și cerând condamnare internațională. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre un „safari" cu drone împotriva civililor și a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei și garanții de securitate, adresându-se inclusiv României. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului a raportat 1.396 de civili uciși și 7.978 răniți în primele șase luni ale anului 2026, în principal din cauza atacurilor cu rachete și drone; ambele părți continuă să nege că vizează civili.

Consilierul pe securitate națională al președintelui Nicușor Dan, Marius Lazurca, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au fost primiți la Pentagon pe 29 iulie de Elbridge Colby, secretarul adjunct al apărării al Statelor Unite, care le-a prezentat în avans abordarea americană privind revizuirea posturii militare în Europa. Colby a lăudat abordarea proactivă a României în privința preluării unei părți mai mari din responsabilitățile de apărare de către aliații europeni și a insistat asupra transformării cheltuielilor militare în capabilități reale de luptă, mesaj pe care l-a reluat marți public. Vizita, inițiată de președintele Dan, a venit după doborârea a trei drone rusești care intraseră în spațiul aerian românesc și s-a concentrat pe securitatea din zona Mării Negre.

Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie cere Parlamentului adoptarea în regim de urgență a unui pachet fiscal inspirat din modelul german, cu TVA de 0% pentru sistemele fotovoltaice de până la 27 kW, pentru bateriile de stocare și pentru componentele esențiale, aplicabil persoanelor fizice, ONG-urilor, școlilor, spitalelor și IMM-urilor. Baza legală există deja la nivel european, prin Directiva (UE) 2022/542, iar Germania folosește mecanismul din ianuarie 2023. Potrivit calculelor asociației, măsura ar aduce anual circa 96.000 de sisteme noi, 768 MW putere instalată și 614 milioane de euro investiții private, la un cost bugetar de aproximativ 130 de milioane de euro pe an. Președintele APCE, Dan Pîrșan, susține că singura diferență față de Germania este voința politică și că vara acestui an a arătat cât de vulnerabil devine sistemul energetic când depinde de hidrologie și de importuri.

Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au controlat 277 de unități de pe litoral în perioada 27 iulie - 2 august, majoritatea localuri de alimentație publică, și au aplicat 52 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 558.700 de lei. Au fost emise șapte ordonanțe de suspendare și cinci de interzicere a activității, deci 12 unități închise, iar 490.800 de kilograme de produse alimentare care nu îndeplineau cerințele de siguranță au fost reținute oficial și trimise spre neutralizare. Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, a anunțat că verificările continuă pe toată durata sezonului estival în zonele turistice de pe litoral.

Ministerul Educației a publicat marți rezultatele finale ale probei scrise de la concursul național de Titularizare, susținută pe 21 iulie. După contestații, 17.205 candidați au obținut note de cel puțin 7, adică 54,41%, cu 1.065 mai mulți decât înainte de reevaluare și în creștere față de 46,66% în sesiunea din 2025; din cele 7.222 de contestații depuse, notele au fost schimbate în 98,6% dintre cazuri, 4.452 în sus și 2.669 în jos, iar numărul notelor de 10 a rămas 28. Repartizarea candidaților promovați începe miercuri, 5 august, în ședințe publice organizate de inspectorate pe 5 și 6 august, pentru 6.166 de posturi titularizabile — cele mai multe în învățământul antepreșcolar (871), preșcolar (770) și primar (714). Pentru titularizare este nevoie de minimum nota 7 la ambele probe, iar pentru suplinire, de nota 5.

Un incendiu a izbucnit marți într-un apartament de la etajul 10 al unui bloc de pe strada Odobești, în Sectorul 3 al Capitalei, manifestându-se cu flacără deschisă și degajări mari de fum la sosirea primelor echipaje. Pompierii au intervenit cu șase autospeciale de stingere, o autospecială de salvare de la înălțime, una de descarcerare, salvatori din Detașamentul Special și două echipaje SMURD, iar 45 de persoane s-au autoevacuat înainte de sosirea lor. Focul a fost localizat și lichidat, fără victime raportate, iar cauza urmează să fie stabilită.