Rezumatul zilei — 6 august 2026

Seceta a împins România într-o criză de energie: debitul Dunării la intrarea în țară a coborât joi la circa 1.400 mc/s, un nou minim istoric apropiat de cel din 1985 și mult sub media lunii august, de aproximativ 3.900 mc/s, iar Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită de pe 28 iulie, țara aflându-se în stare de alertă de la 1 august. Guvernul a aprobat joi Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, care acoperă nouă scenarii — de la atac cibernetic și cutremur până la secetă și conflict militar — și permite ca Transelectrica să notifice cu 24 de ore înainte aproximativ 80 de mari consumatori industriali privind limitarea consumului; vineri, într-o ședință extraordinară, Executivul urmează să aprobe tranșele de consumatori și să autorizeze efectiv aplicarea măsurii. Premierul interimar Ilie Bolojan, care este și ministru interimar al Energiei, a anunțat un centru operativ național cu circa 15 reprezentanți ai producătorilor și furnizorilor, a dat asigurări că populația, spitalele și serviciile esențiale nu vor fi limitate și a cerut din nou reducerea voluntară a consumului între 19:00 și 23:00, avertizând că perioada dificilă poate dura încă o săptămână sau două; seara, România importă peste 2.200 MW. Scufundarea celor patru barje încărcate cu piatră, care ar trebui să devieze apa spre Cernavodă și să prelungească funcționarea Reactorului 2, a fost amânată din nou joi seara pentru vineri, din motive de siguranță, iar directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, estimează că fără intervenții reactorul ar putea fi oprit în 5-6 zile. În aceeași ședință, Guvernul a aprobat programul „Diaspora Investește Acasă”, cu 100 de milioane de euro pentru granturi de până la 200.000 de euro acordate românilor din străinătate care deschid afaceri în țară, și a lansat platforma WorkinRomania.gov.ro pentru angajarea lucrătorilor din state terțe, în timp ce Bolojan s-a declarat optimist înaintea evaluării Moody's de vineri, invocând jaloanele PNRR îndeplinite și reducerea deficitului de la 9,3%.

Curtea Constituțională a înregistrat joi sesizarea depusă de USR și de opt senatori PNL împotriva Legii Integrității, adoptată miercuri de Senat cu 105 voturi pentru, și a stabilit termen de soluționare pe 12 august, judecătorii urmând să fie convocați în plină vacanță judecătorească; de intrarea în vigoare a legii până la 31 august depinde un jalon din PNRR de circa 771 de milioane de euro. Contestate sunt amendamentele PSD și AUR, în special norma care ar duce la încetarea de drept a mandatelor persoanelor cu incompatibilități constatate definitiv — cu efect direct asupra primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz. Tot joi, Senatul a adoptat definitiv, cu 79 de voturi pentru, legea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, alt jalon PNRR de care depind aproape un miliard de euro, iar legea merge la promulgare. Liderul PSD Sorin Grindeanu susține că măsurile votate în ultimele două săptămâni au evitat pierderea a 5,8 miliarde de euro din PNRR și au deblocat împrumutul SAFE de 16,68 miliarde de euro pentru Armată. În paralel, AUR a lansat platforma suspeND.ro pentru urmărirea demersului de suspendare a președintelui Nicușor Dan, spunând că a strâns 112 din cele 155 de semnături necesare, în timp ce PSD a anunțat prin deputatul Alexandru Mihai Ghigiu că nu susține inițiativa.

Societatea de Transport București a depus joi la Tribunalul București cererea de deschidere a procedurii de insolvență, urmând ca judecătorul-sindic să decidă în cel mult 10 zile dacă o admite. Compania a încheiat 2025 cu datorii de circa 1,72 miliarde de lei, din care aproximativ 1,49 miliarde către ANAF și 402 milioane de lei penalități, iar demersul se bazează pe o hotărâre a Consiliului General al Capitalei din 21 iulie. Primarul general Ciprian Ciucu susține că insolvența salvează compania, oprind acumularea de penalități, executările silite și poprirea conturilor, și dă asigurări că transportul, salariile celor 9.504 angajați și plățile către furnizori nu vor fi afectate; planul de eficientizare prevede totuși circa 800 de disponibilizări, iar un program de plecări voluntare vizează maximum 200 de salariați. STB a transmis că vehiculele circulă normal și că programele de transport rămân neschimbate.

Începând de vineri, 7 august, valul de căldură se retrage, dar este așteptată o instabilitate atmosferică accentuată în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Oltenia și nordul Munteniei. Sunt prognozate vijelii cu rafale de 50–70 km/h, local peste 80 km/h, averse torențiale de 15–20 l/mp și, pe arii restrânse, peste 40–60 l/mp, descărcări electrice și izolat grindină de 1–2 cm. Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Raul Pop, a cerut turiștilor prudență la alegerea locurilor de camping din cauza riscului de viituri, în special în zonele Paltinu–Prahova și Bușteni, și a îndemnat autoritățile locale să transmită rapid avertizările.

O parte a carosabilului s-a surpat joi după-amiază pe bulevardul Eroilor, în apropierea numărului 3, deasupra unui canal de serviciu al Apa Nova, formând un crater de aproximativ trei metri adâncime; Brigada Rutieră a fost sesizată la 112 în jurul orei 16:30. Zona a fost securizată, iar o echipă Apa Nova a început lucrările de remediere, pe care Primăria Capitalei le anunță finalizate până vineri dimineață. Traficul este restricționat pe câte o bandă pe fiecare sens, iar polițiștii le cer șoferilor să respecte semnalizarea temporară și să păstreze distanța.

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,6% în primele șase luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică, și cu 5,7% pe seria ajustată sezonier. Cea mai mare scădere s-a înregistrat la produsele nealimentare, cu 7,3%, urmate de alimente, băuturi și tutun, cu 4,2%, și de carburanți, cu 4%. În iunie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană, iar România, Belgia și Germania au fost singurele state membre cu declin. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, menține scenariul de bază al Guvernului, o creștere economică de 0,1% în acest an, și estimează că dezinflația începe în august-septembrie, în timp ce inflația actuală este de 5-6%, față de 4% prognozat inițial; ING prognozează în schimb o scădere a PIB de 0,5% în 2026.

Drona încărcată cu exploziv de tip Semtex, descoperită în zona cargo a aeroportului Leipzig/Halle în noaptea de 4 august, ar fi vizat o aeronavă Antonov Airlines care transporta muniție militară și sosise din Franța, potrivit unor documente ale poliției ajunse în presa germană. Aparatul nu a fost detectat de senzorii anti-dronă ai aeroportului, iar ministrul de interne Alexander Dobrindt a vorbit despre „un nou nivel de amenințare” și un posibil scenariu de atac hibrid; ancheta a fost preluată de echipa antiteroristă a Parchetului din Dresda, iar 200 de polițiști caută o a doua dronă, a cărei existență nu este confirmată. În aceeași noapte, un avion cargo DHL care transporta mărfuri periculoase s-a ciocnit în aer cu un obiect neidentificat și a aterizat cu avarii minore la Hanovra. În urma incidentului, autoritățile federale au început achiziția și instalarea de echipamente antidrone la opt aeroporturi considerate infrastructură critică — Berlin, Frankfurt, Düsseldorf, Hamburg, Köln-Bonn, Leipzig/Halle, München și Stuttgart — cu detectarea centralizată sub comanda Poliției Federale.

Cargoul german EMIL, sub pavilion liberian, a fost lovit de mai multe drone la circa 21 de mile marine de Odesa, izbucnind un incendiu la bord și rămânând fără posibilitatea de a manevra; cei 11 membri ai echipajului au scăpat nevătămați. Ministerul rus al Apărării a confirmat atacarea a două nave comerciale și a susținut că transportau echipamente militare, versiune neconfirmată independent. Escaladarea atacurilor reciproce dintre Rusia și Ucraina — 35 de atacuri asupra navelor din porturi și 67 de lovituri asupra facilităților portuare doar în iulie, potrivit Kievului — a împins tarifele de transport în sus de până la patru ori, cu suprataxe de 500 până la 1.000 de dolari pe container introduse de la 4 august, în timp ce primele de asigurare pentru riscul de război au ajuns la circa 2% din valoarea unei nave, dublu față de acum două săptămâni. Grupul rus FESCO și-a suspendat complet operațiunile în Marea Neagră, iar rutele alternative ale Ucrainei nu vor atinge decât jumătate din volumul obișnuit până la finalul lunii august, cu efecte asupra piețelor globale de cereale și țiței.

Statele Unite și Iranul au ajuns, potrivit ambelor părți, într-o etapă avansată a negocierilor mediate de Oman pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz: Donald Trump spune că un acord ar putea fi încheiat în această săptămână, în timp ce Teheranul anunță că un proiect de acord a fost elaborat și așteaptă avizul liderului suprem, precizând că mai sunt detalii nerezolvate. Soluția tehnică propusă prevede tranzit diferențiat, prin apele iraniene la intrare și prin cele omaneze la ieșire, fără taxe suplimentare, iar secretarul de stat Marco Rubio insistă că strâmtoarea trebuie să rămână deschisă și necontrolată de Iran. Trump a anunțat sâmbătă că a renunțat la noi atacuri masive după solicitările partenerilor din Orientul Mijlociu, dar a transmis miercuri, la un miting în Las Vegas, că „la un moment dat” SUA vor riposta cu forță. Separat, președintele american a negat că ar fi îngrijorat de epuizarea stocurilor de muniție, după relatările The Washington Post despre o confruntare cu secretarul Apărării Pete Hegseth, și a anunțat că cei care au divulgat informații clasificate sunt căutați și vor fi cerute pedepse lungi cu închisoarea; Casa Albă a numit relatările „știri false 100%”, iar administrația a cerut Congresului cel puțin 67 de miliarde de dolari suplimentari pentru refacerea arsenalelor.

Produsul intern brut al Uniunii Europene a fost de 18.800 de miliarde de euro în 2025, potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică. Germania rămâne cea mai mare economie a blocului, cu 4.500 de miliarde de euro, adică 23,8% din total, urmată de Franța cu 15,8%, Italia cu 12% și Spania cu 9%. Economia României a fost estimată la aproximativ 380 de miliarde de euro, adică 2% din PIB-ul UE, peste Cehia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria, dar sub Polonia, care are o pondere de 4,9%. Cea mai mică economie a Uniunii este Malta, cu 0,1%.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a identificat portalul neautorizat evignet24.eu, deținut de firma maghiară Enternova Kft., care percepe costuri suplimentare pentru rovinietele electronice. Pentru o rovinietă valabilă 12 luni la autoturisme, site-ul cere 76 de euro în loc de tariful legal de 50 de euro, cu 52% mai mult, iar la microbuzele de transport persoane și autorulote ajunge la 143 de euro, cu 186% peste cei 50 de euro prevăzuți de lege. Portalul încasează bani și pentru categorii de vehicule pentru care legislația românească nu prevede un tarif distinct, precum rulotele și remorcile de până la 1,5 tone, taxate cu 79 de euro. CNAIR recomandă cumpărarea rovinietei exclusiv de pe portalul oficial al instituției.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține într-o analiză publicată joi că România a dezafectat capacități pe cărbune, așa cum s-a angajat prin PNRR, fără să construiască la timp centralele pe gaze care trebuiau să le înlocuiască: cele două proiecte de la Turceni (475 MW) și Ișalnița (850 MW) trebuiau puse în funcțiune în 2026, dar licitațiile sunt încă neîncheiate, iar costurile au urcat de la circa 410 la 525 de milioane de euro la Turceni și de la 730 la 755 de milioane la Ișalnița; în cel mai bun caz, centralele nu ar fi gata înainte de 2029. Chisăliță cere prelungirea funcționării centralelor pe cărbune. Comisia Europeană a deschis o investigație după ce România a cerut majorarea ajutorului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia de la 2,66 la circa 2,86 miliarde de euro și prelungirea planului până în 2029, constatând că șapte din cele nouă cariere de lignit care trebuiau închise până la finalul lui 2025 sunt încă deschise, că emisiile de CO2 au crescut și că în patru ani nu s-a înființat nicio capacitate nouă de producție. În paralel, centrala de la Mintia a intrat în perioada de probe și poate livra energie în Sistemul Energetic Național, cu o remunerare de 400 de lei/MWh atunci când prețul de piață este pozitiv.