România riscă o criză energetică din cauza perturbărilor în aprovizionarea cu petrol din Kazahstan

România intră nepregătită într-o posibilă „furtună petrolieră", avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), după ce atacurile cu drone ucrainene asupra infrastructurii de export din zona Novorossiisk au blocat principala rută prin care ajunge țițeiul kazah în Europa. Terminalul Șeskharis din portul Novorossiisk, cel mai mare punct de export al petrolului kazah la Marea Neagră, nu a mai încărcat niciun petrolier din 21 iulie, deși în prima jumătate a anului exporta în medie circa 650.000 de barili pe zi.

România produce petrol, dar producția internă acoperă doar puțin peste un sfert din cantitatea prelucrată în rafinării, restul fiind importat — aproximativ trei sferturi din exterior, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și alte state din regiune. În 2025, importurile de țiței din Kazahstan au valorat circa 2,77 miliarde de dolari și au reprezentat 50% din țițeiul adus în țară. Conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), al cărei punct final este Novorossiisk, este o conductă de aproximativ 1.500 de kilometri care leagă zăcământul Tengiz de terminalul de export și asigură în mod normal peste 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului și aproximativ 2% din aprovizionarea globală. Restricțiile au forțat Kazahstanul să reducă producția: la zăcământul Tengiz, deținut în proporție de 50% de Chevron, 25% de Exxon, 20% de kazahi și 5% de Lukoil, output-ul a scăzut cu peste jumătate, de la aproximativ 925.000 la 406.000 de barili pe zi, iar producția națională de țiței și gaze a coborât de la 2,07 milioane la 1,63 milioane de barili echivalent țiței pe zi.

Vulnerabilitatea cea mai mare este motorina, combustibilul de bază pentru transportul rutier, agricultură, construcții, intervențiile de urgență și o parte a industriei. Importurile de motorină prin Constanța au crescut de la circa 1,6 milioane de tone în 2021 la aproximativ 4,4 milioane de tone în 2024, iar rafinăria Petromidia este optimizată în special pentru țiței kazah, astfel încât o întrerupere de durată ar impune costuri suplimentare și adaptări tehnologice. Între aprilie și mai 2026, România a fost singurul stat din Uniunea Europeană în care prețul motorinei a crescut, cu circa 1,6%, în timp ce în celelalte state membre a scăzut. Riscul militar din Marea Neagră — ilustrat de doborârea unei drone Shahed de către un avion F-16 deasupra teritoriului României, la 24 iulie 2026, la 200 km de graniță — poate crește primele de asigurare și costurile logistice.

Potrivit analizei AEI, România nu se află în pragul unei penurii inevitabile, dar este expusă periculos: dacă perturbarea CPC durează două-patru săptămâni, țara ar putea intra într-o competiție regională pentru petrol și produse petroliere, cu întârzieri, blocaje locale, lipsuri temporare de stocuri și prețuri mari. Chisăliță cere înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică permanent, care să monitorizeze zilnic fluxurile prin CPC și Novorossiisk, producția rafinăriilor, cargourile spre Constanța, stocurile de motorină, benzină, kerosen și GPL, capacitatea portuară și fluvială, primele de asigurare și prețurile Brent, CPC Blend și motorină europeană. El propune negocierea imediată de rute și volume alternative din Azerbaidjan, bazinul mediteranean, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite, verificarea compatibilității tehnice a rafinăriilor cu alte tipuri de țiței, contractarea navelor din timp și stabilirea unei ordini clare de prioritate în distribuția carburanților — pentru ambulanțe, situații de urgență, armată, agricultură, transport public, aprovizionarea cu alimente și infrastructuri critice. Chisăliță avertizează că plafonarea marjei comerciale nu creează combustibil suplimentar dacă apare o lipsă fizică.

Pe plan internațional, Statele Unite au avertizat direct Kievul să nu mai atace nave care nu aparțin Rusiei în Marea Neagră, după ce un petrolier închiriat de Chevron a fost lovit în apropierea Novorossiiskului. Directorul general al Chevron, Mike Wirth, s-a întâlnit cu reprezentanți ai administrației Trump pentru a discuta riscurile la adresa activelor companiei din Kazahstan — Chevron deține 15% în conducta CPC și 50% în zăcământul Tengiz, care asigură circa 12% din producția globală a companiei. Washingtonul consideră ruta CPC importantă pentru aprovizionarea Europei cu petrol kazah și pentru reducerea dependenței de energia rusească.