AEI: România a închis centrale pe cărbune fără să construiască la timp înlocuitorii pe gaze; Mintia intră în probe

România a închis centrale pe cărbune fără să construiască la timp capacitățile pe gaze care trebuiau să le înlocuiască, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată joi. Prin PNRR, România și-a asumat eliminarea accelerată a capacităților pe lignit și huilă.

Potrivit lui Chisăliță, la Turceni urma să fie construită o centrală de aproximativ 475 MW, iar la Ișalnița una de 850 MW, în total 1.325 MW. Proiectele trebuiau să fie puse în funcțiune în 2026, dar în 2025-2026 România era abia la etapa licitațiilor pentru proiectare și construcție.

La Ișalnița, societatea de proiect a fost înmatriculată în septembrie 2023, contractul de finanțare de aproximativ 253 milioane de euro a fost semnat în februarie 2024, iar licitația de construire a fost lansată în martie 2025. Termenul de depunere a ofertelor a fost amânat din iulie în septembrie și apoi în noiembrie 2025, iar procedura a fost anulată din nou în februarie 2026 din lipsă de oferte conforme. În iulie 2026, doar studiul de fezabilitate a fost scos la licitație.

La Turceni, licitația pentru centrala de 475 MW a fost lansată în ianuarie 2025, iar în februarie 2026 exista o singură ofertă pentru un contract estimat la aproximativ 525 milioane de euro plus TVA. Licitația nu s-a încheiat nici în iulie 2026. Dacă ar fi semnat imediat contractul, etapa de proiectare și construcție ar dura aproximativ 36 de luni și centrala nu ar putea fi gata înainte de 2029.

Costurile estimate au crescut semnificativ: la Ișalnița de la aproximativ 730 milioane de euro la aproximativ 755 milioane de euro, iar la Turceni de la aproximativ 410 milioane de euro la circa 525 milioane de euro plus TVA. Chisăliță avertizează că România riscă să rămână cu societățile de proiect, cu directorii, cu membrii consiliilor de administrație, cu studiile și cu prezentările, dar fără centralele promise. El susține că România trebuie să ceară prelungirea funcționării centralelor pe cărbune pentru că nu a construit centralele de înlocuire promise.

Comisia Europeană a deschis o investigație după ce România a notificat în decembrie 2025 o cerere de majorare a ajutorului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia de la 2,66 miliarde de euro la aproximativ 2,86 miliarde de euro, și a solicitat prelungirea implementării planului de restructurare până în 2029. Comisia a exprimat îndoieli privind compatibilitatea planului modificat și viabilitatea pe termen lung a beneficiarului fără ajutor suplimentar.

Conform evaluării Comisiei Europene, patru din cele zece unități de producție de energie electrică pe bază de lignit au fost dezafectate. Două cariere miniere, Husnicioara și Peșteana, au fost închise mai târziu decât se preconizase. Reducerea personalului nu a fost atinsă, iar numărul angajaților a crescut prin recrutarea de personal temporar. Emisiile de CO2 au crescut, deși planul prevedea o scădere treptată. Șapte din cele nouă cariere miniere de lignit care trebuiau închise până la sfârșitul lui 2025 rămân încă deschise. Punerea în funcțiune a celor opt parcuri fotovoltaice și a celor două centrale pe gaz a fost întârziată, iar noul termen este perioada 2026-2029. În patru ani, Complexul Energetic Oltenia nu a reușit să înființeze nicio capacitate nouă de producție.

În paralel, centrala de la Mintia a intrat în perioada de probe. Compania Mass Global Energy Rom a fost înregistrată oficial ca producător de energie aflat în perioada de testare și și-a asumat responsabilitatea pentru echilibrarea producției. Centrala poate produce energie și o livra în Sistemul Energetic Național, cu producția planificată notificată zilnic către Transelectrica. Energia electrică produsă va fi remunerată conform reglementărilor în vigoare, cu o valoare de 400 de lei/MWh dacă prețul de piață este pozitiv.