Rezumatul zilei 4.11.2026

Democrații au câștigat majoritatea în ambele camere ale Congresului american la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, cu 231 de mandate confirmate în Camera Reprezentanților, unde pragul este de 218, și 54 de locuri în Senat, împreună cu independenții aliați. Președintele Donald Trump spune că acceptă rezultatul și a admis că războiul din Iran a contat în înfrângerea republicanilor, dar a anunțat că va respinge prin veto proiectele de lege pe care le consideră absurde. Noul Congres se instalează pe 3 ianuarie 2027, iar anularea unui veto cere 290 de voturi în Cameră și 67 în Senat. Numărătoarea continuă în unele curse, inclusiv pentru locul de senator din Alaska. Scrutinul a adus și premiere istorice: Keisha Lance Bottoms este prima femeie de culoare aleasă guvernatoare a unui stat american, Deb Haaland este prima femeie amerindiană aleasă guvernatoare, iar Abdul El-Sayed este primul musulman ales în Senat.

Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul de extindere pentru 2026, cu foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, singurele țări candidate cu obiective concrete pentru 2027. Comisia estimează că Muntenegru e „pe drumul bun” către o aderare în 2028 și consideră ambițioase, dar realizabile, încheierea negocierilor cu Albania în 2027 și cu Republica Moldova la începutul lui 2028. Ucrainei îi cere să accelereze reformele, pentru a încheia negocierile până la sfârșitul lui 2028. Celelalte candidate au primit evaluări nefavorabile: Serbia n-a înregistrat progrese substanțiale, Turcia a dat înapoi la criteriile politice, iar Georgia e descrisă drept candidată doar cu numele. Decizia finală le aparține statelor membre, iar Ungaria s-a opus constant până acum extinderii.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a trimis în judecată Distrigaz Sud Rețele, firma Amproperty Construct și patru angajați ai celor două companii, pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. Acuzația privește explozia din 17 octombrie 2025 de la un bloc de pe strada Vicina, din cartierul bucureștean Rahova, unde patru oameni au murit și alți opt au fost răniți. Procurorii susțin că defecte ale unor cabluri electrice subterane au perforat conducta de gaz, iar Distrigaz a fost sesizată de șapte ori despre mirosul de gaz în cele 26 de ore dinaintea exploziei, fără să găsească și să izoleze sursa scurgerii. Cauza a fost clasată în cazul Rețele Electrice România, fost suspect în dosar. În proces s-au constituit părți civile 297 de persoane fizice și juridice, iar sechestrul aplicat depășește 68 de milioane de euro și include sediul Distrigaz.

Remorcherul turcesc Ayaz Bey a intrat miercuri dimineață în coliziune cu nava pe care o remorca, în Marea Neagră, lângă Neptun. Ministerul Afacerilor Interne a anunțat la ora 6:35 că remorcherul s-a scufundat, apoi a revenit la ora 8:50 și a precizat că a fost doar în pericol de scufundare și că acum este ancorat. Dintre cei șapte marinari turci de la bord, trei au fost preluați de remorcherul Odin și urmează să fie debarcați în portul Mangalia, iar ceilalți patru au refuzat evacuarea. Nava remorcată spre Turcia, Mentor, nu avea echipaj și fusese avariată anterior lângă portul Odesa. Vântul puternic și marea foarte agitată n-au permis folosirea mijloacelor aeriene la intervenție.

Președintele Nicușor Dan l-a primit miercuri la Palatul Cotroceni pe Elbridge Colby, subsecretarul american pentru politici de apărare, și i-ar fi transmis că România e dispusă să plătească pentru ca SUA să-și păstreze aici trupele și echipamentul militar, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media. Nu se știe dacă președintele a propus și o sumă, iar oficialul american n-ar fi dat un răspuns clar. Decizia finală a lui Donald Trump ar urma să vină la începutul lunii decembrie. După întâlnire, Nicușor Dan a descris Marea Neagră drept „una dintre cele mai periculoase și instabile regiuni maritime din punct de vedere strategic” și a declarat că „o prezență economică și militară americană mai puternică în România are o importanță strategică”. România găzduiește aproximativ 1.000 de militari americani, după ce administrația Trump a retras anul trecut o parte dintre efective, iar Pentagonul revizuiește acum prezența militară americană din Europa.

Operațiunea „Jupiter”, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române, a ajuns miercuri la a treia zi, cu 346 de mandate de percheziție în București și în mai multe județe, după alte 304 percheziții marți. Prejudiciile stabilite până acum depășesc 26,6 milioane de lei, iar suma totală nu se cunoaște încă. Dosarele privesc, între altele, evaziune fiscală, contrabandă, spălare de bani, abuz în serviciu, regimul armelor și tăieri ilegale de arbori. Într-un dosar despre simboluri fasciste și legionare și idei antisemite, polițiștii au făcut cinci percheziții și au adus cinci persoane la audieri, iar G4Media scrie, citând surse proprii, că printre ele se află activistul legionar Marian Motocu din Craiova. Ministerul Public precizează că perchezițiile servesc la strângerea probelor și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Nuclearelectrica a început miercuri manevrele de pornire a Unității 1 de la Cernavodă, oprită pe 28 iulie din cauza debitului scăzut al Dunării. Transelectrica a programat reconectarea la rețea pentru vineri, 6 noiembrie, la ora 11:00, iar reactorul ar urma să intre în regim normal sâmbătă, la ora 19:00. Unitatea 2, oprită pe 13 august, nu are încă o dată de pornire, pentru că Nuclearelectrica o condiționează de o creștere susținută a nivelului Dunării. Miercuri dimineață, debitul fluviului la Baziaș era în creștere, la 1.700 m³/s, față de o medie multianuală de 4.700 m³/s pentru noiembrie. Cele două reactoare asigură în condiții normale circa o cincime din producția de electricitate a României, aflată în stare de alertă energetică din 1 august.

AUR a depus miercuri în Senat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, semnată de 34 de senatori, iar dezbaterea a fost stabilită pentru 11 noiembrie, la ora 10:00. Dacă Senatul o adoptă, ministrul nu este demis automat și nu este obligat să demisioneze. AUR îl acuză că prezintă selectiv finanțele publice și pune față în față, pentru primele șase luni din 2026, deficitul în numerar de aproximativ 41 de miliarde de lei și deficitul calculat după metodologia europeană ESA, de peste 69 de miliarde de lei. Diferența vine din felul de calcul: primul arată încasările și plățile efective, iar al doilea ia în considerare obligațiile statului din momentul apariției lor. Moțiunea vine la o zi după ce Ministerul Finanțelor a raportat un deficit de 78,3 miliarde de lei la nouă luni, adică 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a anunțat miercuri că va candida la funcția de președinte al PNL, partid condus de fostul premier Ilie Bolojan. Congresul la care ar urma să candideze nu este programat, iar data lui nu e stabilită. Tișe scrie că „PNL se îndreaptă într-o direcție greșită” și cere alegeri interne organizate de la bază spre vârf, într-un partid „fără dependență de USR, PSD sau de orice alt partid”. Liderii naționali care îl contestă pe Bolojan nu i-au transmis un mesaj oficial de susținere. Eurodeputatul Rareș Bogdan, din aceeași tabără, nu l-a nominalizat drept candidat oficial și spune că Platforma Liberală are mai mulți doritori, printre care Adrian Veștea, președintele CJ Brașov.

Primăria Capitalei propune ca taxele și impozitele locale din București, inclusiv taxa pentru parcarea de reședință, să rămână în 2027 la nivelul din 2026. Proiectul este în dezbatere publică, iar Consiliul General îl votează pe 12 noiembrie, de acest vot depinzând aplicarea lui. Parcarea de reședință ar costa anual 796 de lei în zona A, 663 de lei în zona B, 530 de lei în zona C și 397 de lei în zona D. Bucureștenii care plătesc integral până la 31 martie 2027 impozitul pe clădiri, terenuri sau mijloace de transport ar primi în continuare o bonificație de 10%. Primăria Timișoara propune și ea menținerea nivelului actual pentru locuințe și vehicule și a anunțat că nu va aplica indexarea cu inflația.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri seară că respinge „orice instrumentare în scop politic a prezenței cetățenilor români în țările Uniunii Europene”, fără să o numească pe Alice Weidel, copreședinta partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Weidel a scris pe X, pe 28 octombrie, că „tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social” și a susținut că numai în Magdeburg cheltuielile au crescut de 20 de ori, până la trei milioane de euro pe an. Mesajul ei a pornit de la un documentar al televiziunii publice regionale MDR despre imigranții din România și Bulgaria și despre posibile abuzuri în accesarea ajutoarelor sociale. MAE spune că românii din Germania au „o contribuție economică și socială majoră” și că își transmite reacția pe cale diplomatică. Comunicatul a apărut la o săptămână după mesajul lui Weidel și după ce majoritatea liderilor marilor partide din România respinseseră afirmațiile, cu excepția lui George Simion, președintele AUR.

Președintele Israelului, Isaac Herzog, începe miercuri consultările cu partidele din parlament, după ce Comisia Electorală Centrală a validat rezultatele alegerilor legislative din 27 octombrie. Niciuna dintre tabere nu are cele 61 de locuri necesare din 120: coaliția premierului Benjamin Netanyahu are 53, opoziția sionistă 48, iar partidele arabe 19. Comisia spune că n-a găsit dovezi de nereguli care să fi influențat rezultatul, deși partidul Likud al lui Netanyahu depusese 1.200 de plângeri despre votul din comunitățile arabe. Herzog trebuie să desemneze până la 11 noiembrie candidatul la postul de premier, iar opoziția îl recomandă pe Gadi Eisenkot. Președintele vrea să evite noi alegeri și preferă un guvern de uniune națională format din cele două blocuri.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a estimat miercuri că România ar putea încasa anul acesta circa 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde cerute prin ultimele două cereri de plată din PNRR, iar restul de 3,4 miliarde ar intra într-o zonă de suspendare. Potrivit lui, la cererea 6, de 4,35 miliarde de euro, 32 din cele 104 jaloane și ținte riscă penalizări sau chiar pierderea banilor, iar la cererea 5, de 2,08 miliarde, șase din 75 de jaloane ar avea probleme. România trebuie să trimită documente corectate până vineri, 6 noiembrie, iar ministrul se așteaptă ca decizia Comisiei Europene să vină pe 20 noiembrie. După decizie, România ar avea două luni să clarifice documentele, astfel încât o parte din sumele suspendate ar putea sosi în primăvara lui 2027. România are dreptul la 20,1 miliarde de euro prin PNRR și a atras până acum peste 13 miliarde.

Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, și-a anunțat marți demisia, la șase zile după catastrofa feroviară de lângă Urda, în provincia Toledo, soldată cu cel puțin 69 de morți. El renunță și la locul de pe listele Partidului Socialist pentru alegerile legislative anticipate din 29 noiembrie. Puente a declarat că un ministru nu poate rămâne în funcție după două accidente de o asemenea gravitate în mai puțin de un an, primul fiind cel din 18 ianuarie, lângă Adamuz, cu 46 de morți. Pe 28 octombrie, un tren AVE cu 397 de pasageri a lovit din spate un tren al companiei Iryo, oprit în fața stației Urda, pe linia de mare viteză Madrid–Sevilla. Potrivit reconstituirii autorităților, sistemul automat de siguranță căzuse, iar centrul de comandă a autorizat trenul AVE să-și reia drumul fără limită de viteză.

Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit miercuri, la ora 10:57, un mesaj RO-Alert despre o posibilă incursiune de drone și li s-a cerut să se adăpostească. Două avioane F-16 au decolat de la Baza Aeriană Borcea pentru a monitoriza situația. Ministerul Apărării Naționale a transmis că radarele au detectat o dronă în spațiul aerian al Ucrainei, la nord de Vîlkove, și că spațiul aerian românesc nu a fost încălcat. Pe 31 octombrie, autoritățile au trimis mesaje RO-Alert în 6 județe, iar două drone au pătruns atunci neautorizat în spațiul aerian românesc dinspre Republica Moldova.

Câteva zeci de angajați ai Institutului Național de Statistică protestează miercuri în fața Ministerului Finanțelor și cer plata tranșelor restante pentru 2025 și 2026 din drepturile salariale câștigate definitiv în instanță. O delegație a sindicaliștilor a intrat la negocieri cu conducerea ministerului, dar sindicatul anunță că protestul continuă până când hotărârile instanțelor vor fi puse în aplicare. Sindicatul cere și alinierea grilei de salarizare la cea a Secretariatului General al Guvernului și susține că angajații institutului au „cele mai mici salarii din rândul instituțiilor publice”. Guvernul a amânat plata restanțelor pentru a reduce cheltuielile bugetare, iar neplata drepturilor câștigate în instanță privește și alte categorii de bugetari.

Indicele Nikkei 225 de la Tokyo a închis miercuri în scădere cu 1,42%, după ce pierduse 2,85% dimineața, iar acțiunile SoftBank Group au coborât cu circa 8% în prima parte a ședinței. Reacția n-a fost aceeași peste tot: indicele Kospi din Coreea de Sud a închis pe plus, cu 0,62%, iar bursele europene au deschis în creștere, deși contractele futures indicau scăderi. Dolarul s-a depreciat față de euro, lira sterlină și yen. Potrivit agenției Reuters, investitorii se așteaptă ca viitorul Congres, dominat de democrați, să impună reguli mai stricte pentru inteligența artificială. Barilul Brent a coborât seara cu 4,67%, la 98,76 dolari, sub 100 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii octombrie.

Un sondaj INSCOP Research făcut la solicitarea Ambasadei Franței arată că 50,4% dintre românii de 18-30 de ani nu știau că în țară se află militari francezi. Totuși, 64,7% dintre tineri cred că prezența militară franceză contribuie în mare sau foarte mare măsură la securitatea României, iar 80,2% sunt de acord că România se poate baza pe Franța în cazul unei amenințări. Sondajul a fost făcut telefonic între 8 și 24 septembrie, pe 1.000 de persoane, cu o eroare maximă de ±3,1%. Ambasadorul Franței, Nicolas Warnery, a anunțat o campanie de informare despre militarii francezi de la Baza Cincu, unde Franța conduce grupul de luptă multinațional al NATO.

Premierul Luca Niculescu a anunțat marți seară, la TVR, că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va prezenta în două-trei săptămâni situația fiscal-bugetară a României, iar următoarele măsuri economice ar urma să fie stabilite după această evaluare. Premierul spune că Guvernul își dorește să nu introducă taxe noi, că majorarea celor existente se va discuta după ce vor exista cifre și că dublarea sau triplarea impozitelor pe locuințe e exclusă. Pensiile ar putea fi indexate de la 1 ianuarie 2027, în funcție de resurse, iar Guvernul intenționează să prelungească voucherele pentru electricitate destinate consumatorilor vulnerabili. Niculescu recunoaște că Guvernul nu are o majoritate și a avut una doar pentru învestitură, motiv pentru care asumarea răspunderii ar putea fi luată în calcul pe unele dosare. Potrivit lui, România a obținut luni 4,5 miliarde de euro din euroobligațiuni, la o cerere de 9 miliarde.

Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a hotărât destituirea lectorului Ionuț-Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, după ce a constatat că a hărțuit și a condiționat evaluarea de favoruri sexuale. Hotărârea nu este definitivă, pentru că lectorul o poate contesta în termen de 30 de zile. Ea vine la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu până pe 21 noiembrie, în dosarul penal în care e cercetat pentru viol în formă continuată și agresiune sexuală și unde beneficiază de prezumția de nevinovăție. Universitatea le oferă studentelor afectate consiliere psihologică gratuită, iar cele care au întrerupt sau au abandonat studiile din cauza hărțuirii pot reveni în aceleași condiții de finanțare. Tudorel Toader, fost rector și unul dintre avocații fiului său, nu mai are voie să predea și să evalueze la programele de licență și masterat de la Iași.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a decorat-o pe Melania Trump, prima doamnă a SUA, cu Ordinul Cneaghinei Olga, clasa I, pentru rolul de mediator în armistițiul umanitar de șase zile de la Oleșki. Orașul din regiunea Herson este controlat de forțele ruse, iar înainte de armistițiu mai rămăseseră acolo aproximativ 2.000 de persoane, fără suficientă apă, alimente și medicamente. Încetarea focului s-a încheiat în seara de 1 noiembrie, iar Melania Trump spune că aproximativ 800 de persoane au fost evacuate. Ea a convocat pentru joi, 5 noiembrie, o ceremonie la Casa Albă cu reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei, unde s-ar putea discuta și despre alte încetări ale focului pentru asistență umanitară și evacuarea civililor.