Rezumatul zilei 3.11.2026

După primele nouă luni din 2026, deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut fusese de 5,31% din PIB. Ministerul Finanțelor a publicat marți raportul pe trimestrul III, pe care PSD i-l ceruse public ministrului Alexandru Nazare cu o săptămână înainte. În trimestrul III, deficitul a fost de 37,27 miliarde de lei, cu 4,11 miliarde sub program, deși dobânzile au crescut cu 44,5%, la 21,26 miliarde de lei, și investițiile au urcat la 47,81 miliarde. Ținta pe tot anul rămâne de 6,2% din PIB, iar ministerul spune că o poate atinge doar dacă încasează până pe 31 decembrie 4,23 miliarde de euro din cererile de plată 5 și 6 din PNRR, aflate acum în evaluare la Comisia Europeană. Până la sfârșitul anului, ministerul nu va mai angaja cheltuieli noi fără acoperire în venituri certe.

În noaptea de duminică spre luni, temperatura din frigiderele a șase magazine din România a crescut anormal. Toate magazinele aparțin aceluiași lanț comercial, pe care DNSC nu l-a numit, pentru că legea nu permite asta fără acordul firmei. În aceeași noapte, atacuri asupra sistemelor de răcire au lovit supermarketuri din Belgia, Suedia, Irlanda, Țările de Jos, Finlanda, Estonia și Luxemburg. Numai în Belgia au fost afectate în jur de 80 de magazine. Potrivit directorului DNSC, Dan Cîmpean, controllerele frigiderelor erau accesibile direct din internet și rulau software vechi. Comisia Europeană a convocat marți reuniuni cu Europol și cu ambasadorii statelor membre și anunță că va investiga atacurile, pe care nu le-a revendicat nimeni. Este al doilea val de acest fel, după cel din 12 octombrie, când au fost lovite între 500 și 700 de supermarketuri din Franța.

Cel puțin patru avioane de pasageri au fost vizate marți de amenințări cu bombă în Europa. Autoritățile încă nu știu dacă amenințările au legătură între ele. Un avion LOT care zbura de la Londra spre Varșovia a aterizat neplanificat pe aeroportul Varșovia-Modlin, cu 181 de oameni la bord. Pasagerii au fost evacuați, iar aeroportul a fost închis până la noi ordine. Alte avioane au fost verificate pe aeroportul Chopin din Varșovia, la Murcia, în Spania, și la Sofia, unde amenințarea venise prin e-mail. Aeroportul Fiumicino din Roma a primit două alerte pentru zboruri Ryanair. Potrivit unor relatări, în trei dintre cazuri amenințările s-au dovedit false și nu s-au găsit explozibili.

Rusia și Ucraina urmează să poarte pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, o nouă rundă de negocieri cu mediere americană, a anunțat Steve Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump. Negocierile sunt blocate din februarie, când ultima întâlnire trilaterală, cea de la Geneva, s-a încheiat fără acord. Noile discuții vor fi la nivel tehnic. Potrivit lui Witkoff, ele vor privi aranjamentele de securitate de după război, detensionarea, ajutorul umanitar și pașii spre un acord de pace. Kremlinul a anunțat marți că delegația rusă va fi condusă tot de Vladimir Medinski, consilier al lui Vladimir Putin, deși Kievul îl acuză că a încetinit discuțiile. Înaintea rundei de la Abu Dhabi, Comisia Europeană găzduiește miercuri la Bruxelles o reuniune cu reprezentanți ai Ucrainei, SUA, Franței, Germaniei, Regatului Unit, NATO și Băncii Mondiale despre reconstrucția Ucrainei și garanțiile de securitate.

Polițiștii din Botoșani au făcut marți șase percheziții la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati”, în cadrul unei operațiuni naționale coordonate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anchetatorii suspectează că, între 2024 și 2026, angajați ai spitalului au furat medicamente cu regim special. Medicamentele ar fi fost trecute în fișele unor pacienți de la Primiri Urgențe, fără să le fi fost administrate. Poliția mai suspectează că unii angajați au făcut pontaje false, pentru zile libere în care colegii lor nu lucraseră, și că aceștia au primit astfel bani necuveniți. Dosarul privește abuzul în serviciu, delapidarea, falsul intelectual și divulgarea de informații nedestinate publicității.

Fostul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), respinge acuzația că ar fi raportat Comisiei Europene persoane decedate drept dezinstituționalizate, pentru o țintă din PNRR privind persoanele cu dizabilități. Acuzația i-a adus-o luni ministrul Muncii, Florin Manole (PSD). Manole spune că o verificare cerută de Comisie a eliminat 478 de cazuri și că cifra reală ar fi de 3.498 de persoane, nu de 3.976, așa că o corecție a fondurilor ar fi inevitabilă. Pîslaru susține că persoanele decedate apăreau în raportarea din 30 iunie, semnată de fosta președintă a ANPDPD, Alexandra Zară, susținută de PSD și demisă apoi de el, și că raportarea din 31 august nu mai conținea decese. Manole a replicat tot marți că verificarea finală a revenit ministerului condus de Pîslaru, că tabelul cu 3.976 de persoane a fost trimis Comisiei pe 12 octombrie și că pe 22 octombrie Comisia a cerut revizuirea lui.

Blocul Național Sindical a propus marți, într-un studiu, ca salariul minim brut să crească de la 4.325 la 4.652 de lei de la 1 ianuarie 2027. Suma e mai mică decât cei 5.000 de lei ceruți luni de cele cinci confederații sindicale la întâlnirea cu premierul Luca Niculescu, încheiată fără o valoare stabilită. După întâlnire, liderul BNS, Dumitru Costin, anunțase că sindicatele vor face o nouă analiză, iar confederațiile au amenințat cu proteste dacă salariul minim nu crește. Potrivit BNS, aproximativ 1,4 milioane de salariați câștigă salariul minim sau cel mult 75 de lei peste el, iar salariul minim a pierdut 12% din puterea de cumpărare în cele 18 luni în care a fost înghețat. Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că noua valoare va fi stabilită în Consiliul Național Tripartit și că programul de guvernare nu prevede o majorare de la 1 ianuarie 2027.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis marți contestația lui Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. Instanța l-a eliberat din arestul preventiv și l-a plasat în arest la domiciliu pentru 19 zile, până pe 21 noiembrie, printr-o decizie definitivă. Pe toată această perioadă, Alexandru Toader nu are voie să comunice cu persoanele vătămate și cu martorii. Fostul lector de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași e cercetat pentru viol, agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual. Procurorii susțin că ar fi profitat de teama studentelor că nu vor promova examenele. Universitatea a anunțat că el nu va mai preda până la soluționarea dosarului.

Cancelarul german Friedrich Merz l-a primit marți la Berlin pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Merz i-a promis mai mult sprijin german în lunile următoare pentru apărarea aeriană, pentru sectorul energetic și pentru trecerea iernii. Potrivit agenției dpa, ajutorul suplimentar pentru iarnă ar fi de aproximativ 200 de milioane de euro. Zelenski spune că a discutat cu Merz despre rachete PAC-2, PAC-3 și IRIS-T și despre un nou pachet de sprijin pentru avioanele F-16. Merz a anunțat pentru 19 noiembrie, la Berlin, o reuniune a statelor care susțin Ucraina, organizată împreună cu Franța și Regatul Unit, la care ar urma să se stabilească ajutorul pentru 2027.

Marți dimineață, ploile abundente din județul Constanța au surpat terasamentul căii ferate dintre Eforie Nord și Eforie Sud. CFR SA a închis circulația pe această porțiune de la ora 07:00 și estimează că refacerea terasamentului va dura aproximativ 30 de zile. Până atunci, călătorii sunt transportați între Constanța și Mangalia cu alte mijloace. Codul portocaliu de ploi emis luni pentru județ a fost urmat marți dimineață de un cod roșu pentru Mangalia, Limanu și 23 August. Centrul Meteorologic Regional Dobrogea-Litoral a raportat o cantitate de apă de 173 de litri pe metru pătrat. Au fost inundate gospodării din Mangalia, Tuzla și Ciocârlia de Sus, iar Bucureștiul și alte șapte județe rămân sub cod galben de ploi până miercuri la ora 10:00.

Luni, un atac aerian rusesc a lovit o școală din satul Komîșuvaha, din regiunea Zaporojie, unde localnicii primeau ajutor umanitar, și a ucis cel puțin 24 de oameni. Bilanțul a fost confirmat de Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei. Printre morți sunt doi salvatori și patru polițiști, iar alte cinci persoane au fost rănite. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre cel puțin 26 de morți. Potrivit lui Mîhailo Semikin, șeful administrației regionale, pe sat au căzut cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 de kilograme. Marți a fost zi de doliu în toată regiunea, iar Rusia nu și-a prezentat versiunea despre atac.

Firma Ambrey Analytics a numărat 317 nave lovite în Marea Neagră și Marea Azov între mai și octombrie, de cel puțin patru ori mai multe decât în cele șase luni de dinainte. Atacurile de lângă coastele României și Bulgariei sunt atribuite Rusiei, iar Moscova neagă că i-ar viza pe vecinii Ucrainei. Potrivit CNN, dronele rusești au lovit cel puțin 12 nave comerciale în ultimele săptămâni, unele chiar în apele teritoriale ale celor două țări, iar cel puțin 30 de marinari au murit sau sunt dați dispăruți. Pe 28 octombrie, un portcontainer grecesc a fost scufundat în zona economică exclusivă a Bulgariei. NATO a trimis avioane de patrulare, radare și drone. La sfârșitul lui octombrie, un F-16 românesc a doborât două drone rusești deasupra apelor teritoriale.

Ministrul Mediului, Natalia Intotero (PSD), o acuză pe predecesoarea ei, Diana Buzoianu (USR), că a blocat reorganizarea Romsilva. Potrivit ministrului, s-a plătit aproape un milion de lei pentru un audit, dar conducerea regiei a făcut reorganizarea fără să-i aștepte rezultatele. Romsilva s-a angajat acum să încheie reorganizarea până la 1 martie 2027. Intotero a anunțat reorganizări și la Apele Române și a justificat revenirea la conducerea instituției a lui Doru Cazan, pe care Buzoianu îl îndepărtase după scandalul balastierelor ilegale din Olt. Buzoianu contestă revenirea lui Cazan și spune că odată cu PSD „au venit prietenii balastierelor ilegale”.

Loturile 3 și 4 ale Autostrăzii de Centură a Bucureștiului A0 Nord, dintre Afumați și Glina, vor fi deschise circulației miercuri, 4 noiembrie, de la ora 14:00, au anunțat ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, și directorul CNAIR, Cristian Pistol. Cele două loturi au împreună 13 kilometri și au costat 710 milioane de lei fără TVA, din Programul Transport 2021–2027. Prin noul tronson, A0 leagă direct A3 București–Ploiești de A2 București–Constanța, fără ca traficul să mai treacă prin actuala centură a Capitalei. Deschiderea fusese anunțată inițial pentru 26 octombrie. CNAIR a amânat-o pentru că pe Lotul 3 trebuiau montate parapete și terminate sistemele de scurgere a apei de ploaie.

Grupul energetic grec PPC a anunțat marți că subsidiara sa Kotsovolos a semnat un acord pentru preluarea integrală a Flanco, al doilea retailer de electronice și electrocasnice din România. Tranzacția pornește de la o valoare a companiei de 35 de milioane de euro, iar acțiunile sunt cumpărate de la Iulian Stanciu, care deține 98%, și de la directorul general Dragoș Sîrbu. Flanco are 150 de magazine, peste 1.200 de angajați și o cifră de afaceri anuală de 269 de milioane de euro. PPC România vrea să vândă prin aceste magazine instalații fotovoltaice, pompe de căldură și stații de încărcare pentru mașini electrice. Preluarea mai are nevoie de avizul Consiliului Concurenței și al comisiei care examinează investițiile străine, iar finalizarea e estimată până la sfârșitul lui 2026.

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost adus marți în cătușe din arest la Judecătoria Sectorului 1, unde e judecat pentru propagandă legionară. Georgescu a refuzat procedura simplificată, care presupune recunoașterea vinei, și a spus „Sunt nevinovat. Doresc procedura normală”. A cerut apoi să nu mai fie adus la proces și să fie judecat în lipsă. Procurorii îl acuză că i-ar fi elogiat pe Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța și că ar fi făcut salutul legionar la un protest din 2021. Următorul termen e pe 15 decembrie. Georgescu rămâne arestat preventiv până pe 27 noiembrie, într-un alt dosar, în care e acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro.

Președintele american Donald Trump a declarat marți, la Fox News, că Statele Unite vor înceta la sfârșitul lui 2026 finanțarea de aproximativ 4 miliarde de dolari pe an pe care o acordă Israelului. Trump susține că a convenit asta cu premierul Benjamin Netanyahu și că ideea i-ar aparține chiar lui Netanyahu. Biroul premierului israelian nu a confirmat public înțelegerea, iar nu se știe la ce fonduri s-a referit Trump. Ajutorul militar american pentru Israel e stabilit printr-un acord de 38 de miliarde de dolari pe zece ani, valabil până la sfârșitul lui 2028.

Marți, poliția, grănicerii și armata Poloniei au lansat o operațiune amplă la granița cu Kaliningradul, teritoriul rusesc aflat între Polonia și Lituania. Șeful poliției, Marek Boroń, spune că operațiunea a pornit după informații despre posibile acte de sabotaj la frontieră în zilele următoare. În zonă au fost trimise întăriri din alte regiuni și unitatea de elită GROM. Premierul Donald Tusk afirmă că Polonia a dejucat în noaptea de luni spre marți o posibilă provocare la graniță, dar n-a spus ce s-a întâmplat. Tusk a recunoscut că intenția de provocare nu va putea fi confirmată niciodată complet.

Americanii aleg marți toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și o treime din Senat. Peste 50 de milioane de alegători votaseră deja anticipat, iar rezultatele nu se cunosc încă. Donald Trump și-a încheiat campania luni seară cu un discurs de aproape o oră la Memorialul Lincoln din Washington, în care a numit scrutinul „cele mai importante, cred, din viața noastră”. Într-un interviu pentru New York Post, Trump a spus că, dacă republicanii pierd, i-ar putea grația pe aliații săi ca să-i apere de anchetele democraților din Congres. Sondajele publicate înaintea votului arătau că republicanii riscă să piardă majoritatea din Cameră și, posibil, și pe cea din Senat.

În noaptea de luni spre marți, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Atacul a lovit un complex spitalicesc din Harkov, unde Parchetul General al Ucrainei a numărat 73 de răniți. Forțele Aeriene ucrainene au raportat 289 de drone și 59 de rachete de croazieră, la care s-au adăugat rachete balistice. Ministerul rus al Apărării a confirmat că a vizat infrastructura energetică. Trei centrale termoelectrice ale companiei DTEK nu mai produc electricitate, iar Kievul a rămas fără apă potabilă după ce instalațiile companiei de apă au pierdut curentul. În regiunea Jitomir, peste 180.000 de gospodării și firme au rămas fără electricitate.

Premierul Luca Niculescu a vorbit marți la telefon cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, despre aderarea României la organizație. După discuție, premierul a scris că România „rămâne pe deplin angajată să devină membră a familiei OCDE cât mai curând posibil”. Cormann s-a declarat optimist și a spus că așteaptă încheierea cu succes a procesului de aderare. România a primit avizul formal de la 24 dintre cele 25 de comitete ale OCDE care o evaluează, iar ultimele șapte avize au venit în 2026, anul în care și-a propus să adere.

Președintele Nicușor Dan a promulgat marți legea care modifică regulile de circulație pentru motociclete și mopede. După intrarea legii în vigoare, motocicletele și mopedele vor putea circula pe benzile pentru transportul în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului. Bicicliștii, motocicliștii și mopediștii vor putea înainta pe lângă coloanele oprite la semafor cu cel mult 20 km/h, dacă au destul spațiu lateral. Înaintea liniei de oprire din intersecțiile cu semafor se va marca un spațiu de trei metri pentru motociclete. Primăriile vor trebui să amenajeze locuri pentru motociclete în parcările publice cu cel puțin șase locuri. Guvernul are 60 de zile de la intrarea legii în vigoare ca să adapteze normele de aplicare.