Rezumatul zilei — 7 octombrie 2026

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan, care susținea că Înalta Curte de Casație și Justiție intrase în conflict cu Guvernul. Bolojan contesta hotărârea Curții de Apel București din 5 mai, care obligă Guvernul să găsească bani pentru restanțele salariale ale magistraților, estimate la circa 4,8 miliarde de lei, cu penalități de 1% pe zi la întârziere. CCR a stabilit că nu a existat conflict și că o hotărâre judecătorească se contestă doar prin căile de atac prevăzute de lege, nu la Curtea Constituțională. Decizia este definitivă, iar procesul continuă joi, 8 octombrie, cu recursul Guvernului la ÎCCJ. Guvernul avertizase că o plată integrală și imediată ar mări deficitul și ar pune în pericol ratingul de țară.

Tribunalul București a respins miercuri, printr-o decizie definitivă, contestația lui Călin Georgescu împotriva sechestrului pus pe vila din Mogoșoaia. În aceeași zi, DIICOT a pus sechestru și pe șapte conturi bancare ale lui, în care s-ar afla peste 100.000 de euro, potrivit unor surse judiciare. Fostul candidat la președinție este arestat preventiv din 29 septembrie, acuzat că a format un grup infracțional organizat și că l-a înșelat cu 1,1 milioane de euro pe omul de afaceri buzoian Răzvan Leu, căruia i se promisese o finanțare de 6 milioane de euro. Motivarea arestării, publicată tot miercuri, arată că doi din cei trei judecători au considerat că Georgescu se pregătea să plece din țară: își căuta o țară unde să ceară azil și o locuință în Italia, iar la percheziții s-au găsit echipamente de bruiaj și un pașaport „diplomatic” al Ordinului de Malta. A treia judecătoare a făcut opinie separată și a scris că probele nu conturează un grup infracțional. Între timp continuă percheziția celor 27 de dispozitive electronice ridicate din vilă, iar cererea apărării ca arestul să fie înlocuit cu arest la domiciliu se judecă săptămâna viitoare.

Luca Niculescu, desemnat premier de Nicușor Dan, se întâlnește joi cu PSD la ora 11:00, cu PNL la 13:00 și cu UDMR la 15:30. Discuțiile vor fi despre programul de guvernare, nu despre împărțirea ministerelor. Miercuri, Niculescu a anunțat pe Facebook că prioritățile lui sunt creșterea economică, protejarea puterii de cumpărare, relansarea mediului de afaceri și prețurile la energie înainte de iarnă. Învestirea depinde de PSD, care spune că nu votează fără o ruptură de politicile de austeritate ale Guvernului Bolojan. Potrivit unor surse, social-democrații cer angajamentul că nu vor crește taxele, indexarea pensiilor și o rectificare bugetară. PNL a anunțat că nu va intra în Guvern, dar ar putea vota învestirea, în funcție de program și de miniștri. UDMR spune că participarea la guvernare e secundară, iar USR nu va susține un guvern cu miniștri PSD. Niculescu are timp până pe 15 octombrie să depună programul și lista miniștrilor și are nevoie de 233 de voturi.

În noaptea de 6 spre 7 octombrie, Rusia a atacat Kievul și 12 regiuni ale Ucrainei cu circa 70 de rachete și cu drone, vizând în special infrastructura energetică. Zelenski a anunțat cel puțin 11 morți și peste 30 de răniți, iar Reuters a raportat 20 de morți, dintre care patru copii. Cea mai grea lovitură a fost la Priluki, unde un bloc cu cinci etaje a fost distrus și unde autoritățile locale au raportat cel puțin 14 morți. Au fost lovite și porturile ucrainene de la Dunăre, din regiunea Odesa. Zelenski a cerut din nou rachete pentru sistemele Patriot.

Camera Deputaților, care a avut votul final, a adoptat miercuri, cu 238 de voturi „pentru”, modificarea Codului rutier inițiată de UDMR. Motocicletele și mopedele vor putea circula pe benzile pentru transportul în comun, acolo unde administratorul drumului permite. Vor putea și să înainteze printre mașinile oprite la semafor, cu cel mult 20 km/h. Primăriile vor trebui să marcheze spații de siguranță de trei metri pentru ele la semafoare și să amenajeze locuri gratuite de parcare în parcările publice cu cel puțin 6 locuri. Legea mai trebuie promulgată de președinte.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a avertizat miercuri că facturile la electricitate vor crește semnificativ în această toamnă. Cauzele sunt prețurile record la gaze din Europa și oprirea celor două reactoare de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării. Repornirea lor nu mai e așteptată la jumătatea lui octombrie, ci abia spre sfârșitul lunii sau la începutul lui noiembrie. Bușoi spune că nu există risc de lipsă de curent, dar că bugetul actual nu are bani pentru ajutoare peste voucherele de 50 de lei pentru consumatorii vulnerabili. Asociația Energia Inteligentă estimează că noile oferte pe 12 luni ar putea costa în medie circa 1,67 lei/kWh, cu 22% mai mult decât anul trecut. Pentru un consum de 200 kWh, asta ar însemna circa 74 de lei în plus pe lună, iar în scenariul cel mai pesimist circa 100 de lei. Asociația precizează că sunt calcule, nu prețuri anunțate de furnizori.

CNAIR a anunțat că circulația pe noul pod rutier peste Tisa începe joi, 8 octombrie, la ora 12:30, odată cu inaugurarea punctului de frontieră Sighetu Marmației II. La început vor putea trece doar vehiculele de transport persoane de până la 3,5 tone. Data de la care vor putea trece camioanele și autobuzele nu a fost anunțată, iar pentru pietoni punctul se deschide abia în decembrie 2027.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri, la Atena, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, „face o treabă excelentă”, fără să răspundă la acuzațiile aduse de senatori americani. Potrivit The Wall Street Journal, Guilfoyle i-ar fi spus în martie ministrului grec al energiei că SUA au fost implicate în căderea guvernului de centru-dreapta din România și ar fi sugerat că la fel s-ar putea întâmpla cu guvernul grec. Guvernul de la Atena a negat. În timpul vizitei, Rubio a semnat cu Grecia un acord de schimb de informații antiteroriste și a discutat transportul gazului american prin Grecia, Bulgaria și România.

Zece persoane au fost reținute miercuri pentru ultraj și tulburarea ordinii publice, după percheziții la 21 de suspecți din București și din 11 județe. Ei sunt bănuiți că au atacat jandarmi și jurnaliști cu bâte, garduri și pietre la protestul fermierilor din 15 septembrie. Până acum, în dosar au fost luate 38 de măsuri preventive, dintre care 28 de arestări preventive.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că până la 70 de liceeni români vor putea studia un an în SUA în anul școlar 2027-2028 prin bursele FLEX, față de 20 de elevi anul trecut. Bursierii vor locui la familii americane și vor învăța în școli din SUA. Bursele sunt cofinanțate de Ministerul Educației și de Departamentul de Stat al SUA, iar aplicațiile se pot depune de acum.

Ambasada SUA la Chișinău a anunțat că viitoarea linie de 400 kV Strășeni–Gutinaș, care va lega sistemul energetic al Republicii Moldova de cel al României, se va numi „Trump Liberty Line”. Washingtonul finanțează proiectul cu 130 de milioane de dolari. Guvernul de la Chișinău a salutat inițiativa, iar oficialii români nu au comentat deocamdată.

Academia Regală Suedeză a acordat Premiul Nobel pentru Chimie 2026 francezului Henri B. Kagan, în vârstă de 95 de ani, și japonezului Kenso Soai. Cercetările lor explică de ce organismele vii conțin doar una dintre cele două forme oglindite ale unor molecule, cum sunt aminoacizii. Descoperirile sunt importante pentru chimiștii care concep reacții pentru producția de medicamente. Cei doi împart premiul de 12 milioane de coroane suedeze.

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că Capitala primește 87,44 milioane de euro nerambursabili din Fondul pentru Modernizare. Banii vor fi folosiți pentru 10 tramvaie, 45 de troleibuze și 40 de autobuze electrice, care vor înlocui vehicule vechi ale STB. Municipalitatea va plăti doar TVA-ul. Pentru autobuzele electrice trebuie construite în continuare stații de încărcare.

Avocații Christei Pike, condamnată la moarte pentru o crimă comisă în 1995, au anunțat că femeia și-a recăpătat cunoștința și poate vorbi, la șase zile după ce a supraviețuit injecției letale. Pike este internată la Terapie Intensivă și are arsuri la brațe. Autoritățile din Tennessee nu au spus de ce execuția a eșuat și nici dacă vor încerca din nou. Avocații cer ca pedeapsa ei să fie schimbată în închisoare pe viață.

La trei ani de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în care au murit peste 1.200 de oameni, președintele Nicușor Dan a transmis că nu există nicio justificare pentru „o astfel de barbarie” și nici pentru antisemitismul care a urmat. El a spus că pacea în Gaza se poate construi doar dacă Hamas e dezarmat complet. Președintele a cerut ca armistițiul să devină o soluție durabilă, care să le ofere israelienilor securitate și palestinienilor un stat propriu.

Comisia Europeană a propus marți ca statele care vor intra de acum înainte în UE să poată pierde finanțarea și chiar dreptul de vot în Consiliu, timp de până la 15 ani de la aderare, dacă încalcă grav statul de drept. Noii membri ar trebui să se angajeze și că nu vor folosi dreptul de veto pentru a bloca extinderile viitoare. Comisia mai propune ca unele decizii din procesul de aderare să se ia cu majoritate calificată, nu cu unanimitate, pentru ca un singur stat să nu le mai poată bloca. Propunerea va fi discutată la summitul UE din 15–16 octombrie. Comisia va prezenta, din sfârșitul lui octombrie, planuri orientative de aderare pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina.

Curtea Constituțională a admis miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarea președintelui Nicușor Dan împotriva legii care includea comuna Cociuba Mare, din județul Bihor, în zonele cu resurse turistice. Curtea a stabilit că Parlamentul a încălcat separația puterilor în stat, pentru că lista acestor zone se modifică prin hotărâre de guvern, nu prin lege. Decizia este definitivă.