Rezumatul zilei — 12 septembrie 2026

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut vineri lui Donald Trump să impună fără întârziere sancțiuni dure asupra Rusiei, care să lovească producția de rachete balistice, și și-a arătat nemulțumirea față de ritmul lent al deciziilor de la Washington; el vrea să se vadă cu Trump la sfârșitul lunii septembrie, la New York. Într-un interviu difuzat sâmbătă, Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească și cu Vladimir Putin la summitul G20 de la Miami, din 14-15 decembrie, dacă liderul rus vine — „Contează doar rezultatul, nu cuvintele" — însă Kremlinul nu a confirmat participarea. De partea cealaltă, Putin a declarat la forumul de afaceri BRICS de la New Delhi că trimiterea de trupe europene pe teritoriul ucrainean ar însemna „un război cu Rusia" și a susținut că Moscova nu a amenințat niciodată Europa, punând inclusiv scorul record de 43,8% obținut de AfD la alegerile din landul german Saxonia-Anhalt pe seama greșelilor guvernelor occidentale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia ar putea fi reluate în curând și că o întâlnire Trump-Putin-Xi Jinping ar fi posibilă la summitul APEC din 18-19 noiembrie.

O explozie a declanșat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, un incendiu puternic la un depozit de armament de lângă satul Țareva Livada, în regiunea Gabrovo din centrul Bulgariei, focul extinzându-se la alte două depozite ale companiei EMCO, deținută de comerciantul de arme Emilian Gebrev. Nu au fost victime — cei doi paznici au ieșit în siguranță — iar autoritățile au izolat zona și au trimis un mesaj de alertă locuitorilor din apropiere. Este al doilea incident de acest fel la o unitate EMCO în ultima lună, după exploziile din 10 august de lângă Belița. Ministrul de interne Ivan Demerdjiev a anunțat că a fost deschisă o anchetă, că nu exclude o „interferență externă" și că toate depozitele de muniție din țară vor fi inspectate, pentru că s-au constatat neglijențe la depozitarea explozibililor; compania susține că este vorba de o serie de sabotaje împotriva industriei de apărare bulgare, iar președinta Iliana Iotova ia în calcul convocarea Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională.

O dronă a intrat sâmbătă în spațiul aerian al României dinspre Ucraina și Republica Moldova și s-a prăbușit într-un lan de porumb lângă Botoșenița Mare, comuna Calafindești, județul Suceava, lăsând un crater de aproximativ un metru și un incendiu mic, fără victime. Ministerul Apărării a ridicat două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea, iar la ora 16:20 populația din județul Botoșani a primit un mesaj RO-ALERT prin care era sfătuită să se adăpostească; zona prăbușirii a fost izolată, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Suceava și cu o echipă pirotehnică a SRI. Este a doua alertă de acest fel în județul Botoșani în aceeași săptămână, după ce marți o altă dronă a rătăcit aproape o oră deasupra României și Republicii Moldova. Tot sâmbătă, la ora 8:00, salvamarii au găsit pe plaja din Eforie Nord un fragment cu inscripții în chirilice care ar putea proveni de la o dronă, adus probabil de valuri, urmând să fie expertizat, după ce vineri armata intervenise în patru incidente cu fragmente de drone în județele Constanța și Tulcea și în Marea Neagră.

TAROM a prezentat sâmbătă, la Aeroportul Internațional „Henri Coandă", prima aeronavă Boeing 737 MAX 8 din flota sa, adusă din Seattle pe 8 septembrie și botezată „Mircea Lucescu". Avionul are 189 de locuri și intră de luni în curse comerciale regulate, pe rutele Paris, Amsterdam, Madrid și Cluj, după finalizarea formalităților de înmatriculare și certificare. Aeronava are motoare CFM LEAP-1B, cu un consum de combustibil cu până la 20% mai mic și cu 20% mai puține emisii de dioxid de carbon decât modelele anterioare din aceeași clasă, o autonomie de circa 6.400 de kilometri și o viteză maximă de 850 km/h. Avionul a fost luat în leasing, ca parte dintr-o serie de patru Boeing 737 MAX 8; al doilea, care va purta numele lui Ivan Patzaichin, sosește la finalul lunii septembrie, iar ultimele două, anul viitor.

Administrația Națională de Meteorologie a emis sâmbătă avertizări de cod galben de instabilitate atmosferică și vânt puternic pentru jumătatea de est a României, valabile până duminică seara. Sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice și vijelii cu viteze de 40-60 km/h în opt județe din est și la munte, iar în centrul și sudul Moldovei ar putea cădea peste 30 de litri de apă pe metru pătrat. Directorul ANM, Elena Mateescu, a precizat că temperaturile scad semnificativ de duminică, până la maxime de 17 grade în estul Transilvaniei și nordul Moldovei, iar în București vremea se răcește după o sâmbătă caldă. Din joi, spune ea, temperaturile urcă din nou la 30-31 de grade.

Donald Trump a aterizat sâmbătă dimineață la Dublin pentru o vizită de două zile în Irlanda, dedicată în principal golfului: după o întrevedere de curtoazie cu președinta Catherine Connolly și o întâlnire cu premierul Micheál Martin, el merge la turneul Amgen Irish Open, găzduit de proprietatea sa de la Doonbeg, în comitatul Clare. La conferința de presă alături de premierul irlandez, Trump a declarat că și-ar dori „foarte mult" ca Irlanda să fie reunificată și că asta „se va întâmpla în cele din urmă", recunoscând totuși că Marea Britanie va avea un cuvânt de spus în privința statutului Irlandei de Nord. Autoritățile irlandeze au mobilizat cel puțin 4.000 de polițiști și alți agenți de securitate, una dintre cele mai mari operațiuni de acest fel din istoria țării, cu un cost estimat de presa locală la 20 de milioane de euro. Mii de oameni sunt așteptați la proteste în Dublin și la Doonbeg, iar un sondaj arată că 7 din 10 irlandezi nu susțin vizita.

Un tren de pasageri care circula pe ruta Rouen-Caen a deraiat vineri seară, în jurul orei 19:45, lângă comunele Cléon și Tourville-la-Rivière, în nordul Franței. La bord se aflau aproximativ 180 de oameni, potrivit ministrului francez al Transporturilor, Philippe Tabarot, iar cel puțin 44 au fost răniți; o tânără de 18 ani, în stare critică, a fost dusă cu elicopterul la spitalul din Rouen. Au intervenit circa 140 de pompieri, circulația a fost oprită complet pe linie, iar trenurile au revenit la normal sâmbătă dimineață. Primele date ale anchetei arată că trenul ar fi lovit un obiect aflat pe șine; mecanicul nu era sub influența alcoolului sau a drogurilor, iar parchetul verifică dacă a fost vorba de un obstacol, de o defecțiune tehnică sau de o problemă de infrastructură.

Brigada Rutieră a Capitalei a anunțat restricții de circulație în centrul Bucureștiului sâmbătă și duminică, din cauza a două evenimente. Sâmbătă, între orele 09:00 și 23:00, Calea Victoriei, între Bulevardul Dacia și Splaiul Independenței, a fost închisă mașinilor, bicicliștilor și trotinetelor pentru „Străzi Deschise – București, Promenadă Urbană", cu mini-concerte, teatru, dans și ateliere pentru copii, traversarea fiind permisă la câteva intersecții. Duminică, între 08:00 și 21:00, are loc ceremonia de Ziua Pompierilor, cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Pompieri din fața Hotelului JW Marriott: traficul este restricționat dimineața pe Calea 13 Septembrie și pe strada Izvor, toată ziua pe strada Academiei, iar seara, între 20:00 și 21:00, are loc o retragere cu torțe de la Piața Revoluției până la Detașamentul de Pompieri Mihai Vodă. Poliția a anunțat rute alternative și le-a cerut șoferilor să evite zonele respective.

Dacian Cioloș, candidatul României la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, a anunțat că va face publice sumele cheltuite de statul român prin Administrația Prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe pentru susținerea candidaturii sale, indiferent de rezultat. Fostul premier spune că banii publici sunt folosiți cu prudență și că însăși campania întărește poziția României în diplomația multilaterală. Alegerea are loc la summitul Francofoniei din 15-16 noiembrie 2026, la Phnom Penh, în Cambodgia, unde România — al șaptelea contributor la bugetul organizației — și-a depus candidatura pe 15 aprilie, alături de alți trei candidați. Guvernul a aprobat vineri suplimentarea bugetului Ministerului Culturii cu 980.000 de lei din Fondul de rezervă pentru participarea țării la Satul Francofoniei, între 13 și 17 noiembrie.

Omar Hayssam, condamnat pentru răpirea a trei jurnaliști români în Irak în 2005 și pentru mai multe fapte economice, a fost eliberat condiționat vineri, 11 septembrie, din Penitenciarul Jilava, după ce Tribunalul Ilfov i-a admis definitiv contestația pe motive medicale, într-o cerere respinsă în iulie de Judecătoria Sectorului 4. Imediat după eliberare a fost preluat de polițiștii de imigrări și plasat în custodie publică pentru 30 de zile, măsură dispusă de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea expulzării sub escortă, pentru că nu are cetățenie română și nici drept de ședere în țară. Din cauza stării grave de sănătate, custodia se execută deocamdată sub pază permanentă într-un spital, urmând ca după tratament să fie mutat într-un centru al Imigrărilor, unde se vor pregăti actele de expulzare. Hayssam iese din detenție cu circa 9 ani înainte de finalul pedepsei totale de 24 de ani și 4 luni, din care executase 13; în 2006 fusese eliberat tot pe motive medicale și a fugit din România, fiind adus înapoi abia în 2013.

Arabia Saudită a suspendat temporar funcționarea conductei Est-Vest, prin care transporta zilnic între 4 și 5 milioane de barili de petrol (circa 4-5% din oferta mondială), după ce stațiile de pompare din regiunile Riad și Medina au fost lovite joi de drone lansate de pe teritoriul irakian; au fost mai mulți răniți, iar Bagdadul a deschis o anchetă, a demis un comandant militar din provincia Maysan și a închis temporar punctul de frontieră Shalamcheh cu Iranul. În paralel, rebelii houthi din Yemen au cucerit portul Mocha și au înaintat spre insulele din strâmtoarea Bab el-Mandeb, pe unde trec în mod normal circa 3 milioane de barili pe zi din exporturile saudite. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman i-a cerut de două ori lui Donald Trump lovituri împotriva houthilor, dar președintele american a refuzat, iar Washingtonul spune că nu are în plan acțiuni militare directe. Petrolul Brent a urcat la 105,22 dolari pe baril, iar WTI a trecut de 100 de dolari pentru prima dată din mai; în România, benzina a ajuns la 9,97 lei litrul și motorina la 10,44 lei, noi maxime istorice, cu scumpiri de 9-10 bani pe litru vineri și sâmbătă la toate rețelele mari.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a controlat, între 7 și 11 septembrie, peste 1.600 de operatori economici din toată țara, verificând siguranța produselor, respectarea regulilor din domeniul alimentar și condițiile în care sunt prestate serviciile. Comisarii au dat 1.102 amenzi, în valoare totală de peste 3,98 milioane de lei, și 600 de avertismente. Au fost oprite definitiv de la vânzare produse de 115.000 de lei și temporar produse de 2.550.000 de lei, iar opt firme nu mai pot presta servicii până când remediază problemele găsite. Printre nereguli: lipsa traducerii în română pe etichete, lipsa avertismentelor obligatorii, produse degradate sau expirate, spații și echipamente murdare ori ruginite, mucegai în zona de preparare și produse prezentate fals ca fiind de proveniență românească.

Acționarii Nuclearelectrica au votat vineri, cu unanimitate, publicarea raportului Corpului de control al prim-ministrului privind proiectul centralei cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești. Raportul arată că estimarea de cost a ajuns, în decembrie 2025, la 6,5 miliarde de dolari — cu circa 3,8 miliarde peste valoarea inițială — și că etapa de proiectare FEED 2 s-a încheiat cu 20 de luni întârziere. Inspectorii reproșează alegerea amplasamentului fără o analiză comparativă (Doicești fusese clasat al doilea în evaluarea Sargent & Lundy), desemnarea partenerului privat Nova Power & Gas fără o procedură de asociere și fără notificarea Comisiei Europene, repartizarea dezechilibrată a riscurilor în defavoarea companiei de stat și ridicarea pragului de aprobare a contractelor de către adunarea generală de la 5 la peste 50 de milioane de euro, chiar înaintea cumpărării terenului. Corpul de control recomandă tragerea la răspundere a celor implicați, inclusiv posibila revocare a conducerii Nuclearelectrica; Nova Power & Gas respinge acuzația că terenul a fost cumpărat peste prețul pieței, spunând că a plătit 24,3 milioane de euro, cea mai mică dintre evaluări, și că tranzacția poate fi anulată la cerere până la 1 octombrie 2026.

Polițiștii Brigăzii Rutiere din București, împreună cu inspectori ai Registrului Auto Român, au verificat vineri seară starea tehnică a autovehiculelor și au aplicat 30 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 19.700 de lei. Șapte dintre ele au fost date pentru modificări neomologate la sistemul de evacuare a noxelor, iar 23 pentru alte deficiențe tehnice. Au fost reținute 11 certificate de înmatriculare și 7 seturi de plăcuțe de înmatriculare, până la remedierea problemelor. Verificările au vizat zgomotul și emisiile poluante, legalitatea luminilor și accesoriilor, inspecția tehnică periodică și foliile de pe geamuri, iar Brigada Rutieră anunță că astfel de acțiuni vor continua.

Alexandru Rogobete, deputat PSD și fost ministru al Sănătății, a declarat sâmbătă, la Deva, că finanțarea spitalelor, în special a unităților de primiri urgențe, este puternic dezechilibrată și că, fără măsuri rapide, serviciile de ambulanță vor rămâne fără bani pentru combustibil de la 1 octombrie. El a pus situația pe seama creșterii TVA, a prețului carburanților și a costurilor cu energia, care au consumat mai repede bugetul Sănătății. Pentru că un guvern interimar nu poate face rectificare bugetară, Rogobete propune suplimentarea de urgență a bugetului din Fondul de rezervă al Guvernului, soluție pe care o consideră posibilă juridic dacă premierul interimar Ilie Bolojan o acceptă. Printre zonele pe care le consideră critice a enumerat urgențele, programele de terapie intensivă, pacienții cu AVC și infarct, neonatologia și politrauma.

Ministerul Dezvoltării a anunțat că banii alocați pe 2026 programului național de investiții „Anghel Saligny" s-au terminat și că, din 11 septembrie, primăriile nu mai pot depune cereri de transfer pe platforma ministerului; depunerile vor fi reluate doar dacă bugetul va fi suplimentat. Fac excepție beneficiarii care au aprobat din bugetele proprii plata a 20% din suma estimată, pentru care sumele sunt deja rezervate. Autoritățile locale cu lucrări în derulare pot continua din surse proprii, urmând să ceară banii ulterior, sau pot opri șantierele ca să nu acumuleze datorii. Până la finalul lunii iunie 2026, din cele 4.597 de proiecte contractate, în valoare de 55,22 miliarde de lei, statul decontase 31,02 miliarde (56,2%), iar doar 562 de lucrări, adică 12,2%, erau finalizate.

CIA a făcut publice vineri 71 de documente despre gruparea Al-Qaida și liderul ei de atunci, Osama bin Laden, la un sfert de secol de la atentatele din 11 septembrie 2001. Sunt extrase din rapoartele zilnice de informații primite de președinții Bill Clinton și George W. Bush între februarie 1998 și 12 septembrie 2001. O notă din 10 septembrie 1998 avertiza că Al-Qaida ar putea prăbuși un avion plin cu explozibili peste un oraș american, alta, din decembrie 1998, arăta că bin Laden pregătea atentate în SUA, inclusiv deturnarea unui avion, iar un document din 6 august 2001, adresat lui Bush, spunea că FBI descoperise activități care indicau pregătiri pentru deturnări. Directorul CIA, John Ratcliffe, a numit-o cea mai mare publicare de analize ale agenției legate de 11 septembrie; documentele nu aduc revelații majore, dar arată mai clar ce știau președinții americani înainte de atacuri.

Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne a avertizat că pe internet circulă o imagine falsă, prezentată ca decizie a premierului interimar Ilie Bolojan, prin care colonelul Cristian Măciucă ar fi fost împuternicit la conducerea instituției. IGAv precizează că informația este complet falsă și cere oamenilor să verifice sursa și autenticitatea documentelor înainte de a le distribui. Funcția de inspector general este ocupată în continuare de generalul de flotilă aeriană Cătălin-Paul Dache, aflat în post din 2019. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a respins și zvonul că premierul interimar și-ar fi dat demisia, numindu-l „fake news absolut".