Rezumatul zilei — 11 septembrie 2026

Rata anuală a inflației a scăzut în august 2026 la 6,2%, de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, arată datele Institutului Național de Statistică publicate vineri. Scăderea nu vine din ieftiniri, ci din ieșirea din calcul a scumpirilor de anul trecut: energia electrică a urcat doar cu 1,82% pe an, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 11,28%, chiriile cu 39,7%, iar carburanții rămân motorul creșterilor — benzina cu 25,49% și motorina cu 34,61% pe an; fără combustibili, prețurile ar fi scăzut ușor în august față de iulie. Tot INS a anunțat că salariul mediu net a ajuns în iulie la 5.820 de lei, cu 5,5% mai mult decât acum un an, însă sub inflație, astfel că puterea de cumpărare a scăzut cu 2,5%. Premierul interimar Ilie Bolojan a legat cifrele de efortul de redresare — deficitul bugetar din primele șapte luni este cu 37% mai mic decât anul trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei — dar a recunoscut că românii nu simt încă rezultatele. BNR și-a înrăutățit prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 6,1%, de la 5,5%.

Guvernul interimar a aprobat vineri bugetul Metrorex pe 2026: venituri de 1,79 miliarde de lei, în scădere cu 23,19% față de 2025, cheltuieli de 2,09 miliarde de lei și o pierdere estimată de 295,5 milioane de lei. Subvenția de la stat este de 761,49 milioane de lei și acoperă doar 59,65% din compensația de care compania spune că are nevoie. În schimb, banii pentru investiții cresc cu 78,77%, la 1,96 miliarde de lei, din care 1,34 miliarde pentru magistrala 6 spre Aeroportul Otopeni, 400 de milioane pentru 30 de trenuri noi și 141,28 milioane pentru extinderea magistralei 4. Aprobarea vine pe fondul unei crize de bani la companie: Marian Artimon, președintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrorex, susține că în conturi mai sunt 3.000 de lei și avertizează că metroul s-ar putea opri după 16 septembrie dacă salariile nu sunt plătite.

Statele Unite au comemorat vineri un sfert de secol de la atacurile din 11 septembrie 2001, în care au murit aproape 3.000 de oameni. La Ground Zero, familiile au citit numele victimelor în prezența vicepreședintelui JD Vance, a foștilor președinți Bush, Clinton, Obama și Biden și a primarului New Yorkului, Zohran Mamdani, în timp ce Donald Trump a mers, pentru al doilea an la rând, la ceremonia de la Pentagon, unde a rememorat victimele zborului 77 al American Airlines. Bilanțul continuă să crească: autoritățile americane anunță că decesele provocate de bolile apărute în urma atacurilor le-au depășit pe cele din ziua atentatelor, iar CDC a înregistrat peste 57.000 de cazuri de cancer legate de 11 septembrie. Președintele Nicușor Dan a publicat în aceeași zi un articol în The Washington Times în care a scris că „toți românii au fost americani pentru o zi” și a amintit participarea militarilor români la misiunile coaliției începând din 2002, precum și sprijinul dat anul acesta operațiunii americane Epic Fury prin baza de la Mihail Kogălniceanu.

România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar cele două tabere și-au întărit vineri pozițiile opuse. Premierul interimar Ilie Bolojan propune un cabinet de tranziție format din tehnocrați, un „guvern de armistițiu” care să facă rectificarea bugetară, să închidă procedurile PNRR și să pregătească bugetul pe 2027, și repetă că PNL nu va mai guverna alături de PSD; el avertizează că riscul de retrogradare a ratingului de țară este foarte mare dacă provizoratul continuă, cu o nouă evaluare S&P peste câteva săptămâni, și că fără rectificare unele salarii și cheltuieli, mai ales în spitale, nu vor putea fi acoperite. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, respinge categoric varianta tehnocrată și spune că social-democrații intră la guvernare doar dacă conduc executivul sau dacă acesta se formează în jurul lor, socotind că la cele 127 de voturi ale PSD ar mai trebui adăugate 106-107 din alte partide. Grindeanu l-a atacat dur pe Bolojan la școala de vară a tineretului social-democrat, acuzându-l că „aruncă România în faliment”, și a criticat felul în care președintele Nicușor Dan amână desemnarea unui premier, spunând că ar fi nominalizat deja pe cineva. Ambii admit că alegerile anticipate rămân o variantă posibilă — Grindeanu estimează că ar putea avea loc cel mai devreme în februarie 2027.

Tribunalul Ilfov a admis vineri, definitiv, cererea de liberare condiționată a lui Omar Hayssam, desființând decizia din 17 iulie a Judecătoriei Sectorului 4, care îi menținuse detenția. Hayssam executa o pedeapsă cumulată de 24 de ani și 4 luni, stabilită definitiv în 2015 pentru terorism — răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, ținuți captivi la Bagdad aproape două luni în 2005 — și pentru mai multe fraude economice; pedeapsa ar fi expirat abia în decembrie 2035. Apărarea a invocat starea de sănătate: Parkinson, diabet și hernie inghinală. După ieșirea din Penitenciarul Jilava, a fost preluat de ofițeri ai Inspectoratului General pentru Imigrări și dus într-un centru pentru imigranți din zona București-Ilfov, unde va sta sub pază până la expulzarea în Siria. În 2006 fusese eliberat tot pe motive medicale, susținând că are cancer în stadiu terminal, după care a fugit din țară și a fost adus înapoi abia în 2013.

Comisia Europeană a anunțat că România va fi țara gazdă a Capitalei Europene a Culturii în 2034 și a prezentat noile reguli ale competiției: criteriile de candidatură scad de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea depune mai ușor candidaturi comune, inclusiv cu orașe din alte țări. Ministerul Culturii a anunțat calendarul — primele dosare se depun în toamna lui 2028, finalistele se află în 2029, iar orașul câștigător va avea cinci ani să își pregătească programul. Ministrul interimar al Culturii, Demeter András István, spune că această competiție și Strategia Națională a Culturii 2027-2034 trebuie să se sprijine reciproc și că titlul poate deveni un proiect cu efecte dincolo de anul acordării. România a mai avut acest titlu prin Sibiu și Timișoara.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost înștiințat vineri, la Parchetul Militar București, că este inculpat pentru contrabandă în dosarul privind aducerea în țară a unui elicopter din Marea Britanie fără plata TVA. În dosar sunt cercetate 17 persoane, iar prejudiciul inițial este estimat la 4.435.269 de lei, sumă care cu dobânzi și penalități ar fi ajuns la circa 8 milioane. Elicopterul a fost primit în 2017 ca înlocuire, de la asigurator, pentru aparatul prăbușit în iunie 2016 într-o misiune SMURD în Republica Moldova, accident în care au murit patru persoane; preluarea s-a făcut pe insula Guernsey, teritoriu britanic din afara zonei de TVA a UE, iar procurorii spun că aparatul a fost folosit în România fără formalități vamale. Arafat a respins acuzația, a susținut că Vama, ANAF și Inspectoratul General de Aviație au fost informate oficial încă de la sosirea elicopterului și că nimeni nu i-a cerut TVA-ul timp de nouă ani, și a exclus demisia.

Comisia Europeană a aprobat vineri o nouă tranșă de 6,1 miliarde de euro din împrumutul de 90 de miliarde destinat Ucrainei, bani care pot fi folosiți pentru apărare antiaeriană, muniții, drone și echipamente de război electronic. Statele membre au acceptat cinci derogări de la regula care dă prioritate producției europene, două dintre ele pentru echipamente americane, astfel încât circa 3,2 miliarde de euro pot merge spre interceptoare Patriot PAC-3; Ursula von der Leyen spune că decizia permite Kievului să își protejeze mai bine spațiul aerian. Cu această aprobare, cele 28,3 miliarde de euro prevăzute pentru apărarea Ucrainei în 2026 au fost repartizate integral, din care 8,4 miliarde au fost deja plătite. Ministrul ucrainean al apărării, Evgheni Hmara, estimează că s-ar putea cumpăra circa o mie de rachete Patriot, dar cele mai multe ar ajunge abia în anii următori, din cauza lipsei globale de interceptoare. În paralel, premierul canadian Mark Carney și președintele Volodimir Zelenski au semnat joi, la Calgary, o declarație pentru un parteneriat de securitate și economic pe 100 de ani, însoțită de un ajutor de circa 780 de milioane de dolari canadieni: 350 de milioane pentru interceptoare antiaeriene și peste 430 de milioane în garanții de credit pentru cumpărarea de gaze necesare trecerii iernii.

Președintele Nicușor Dan va participa pe 13 și 14 septembrie la summitul european dedicat regiunii arctice, organizat la Rovaniemi de premierul finlandez Petteri Orpo. La reuniune vin, între alții, cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, premierul danez Mette Frederiksen, președintele Consiliului European António Costa și șefa diplomației europene Kaja Kallas, iar discuțiile vizează un rol mai ambițios al Uniunii Europene în securitatea și economia zonei arctice, pe fondul competiției pentru resurse, infrastructură și rute maritime. Nicușor Dan urmează să prezinte poziția României privind tratarea unitară a provocărilor de securitate de la Arctica până la Marea Neagră și să anunțe disponibilitatea țării de a se implica în proiecte concrete de protecție a infrastructurii critice, capacități de apărare și securitate energetică.

Radarele Ministerului Apărării au detectat vineri, în jurul orei 4:15, un grup de drone la circa 16 kilometri nord de Vâlcove, în Ucraina, aproape de granița cu România. La 4:36, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mesaj RO-Alert și au fost sfătuiți să se adăpostească, iar două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au decolat pentru monitorizare. Alerta a fost ridicată la 6:30, fără ca dronele să pătrundă în spațiul aerian românesc. Este a doua astfel de alertă în mai puțin de 24 de ore, după cea de joi din zona Insulei Șerpilor, când pe plaja de la Capu Midia au fost găsite și neutralizate fragmente de dronă fără încărcătură explozivă.

Primăria Municipiului București a anunțat vineri că specialiștii au încheiat, între 19 august și 9 septembrie, evaluarea blocului de pe Calea Rahovei avariat de explozia din 17 octombrie 2025. Echipele au intrat în toate cele 270 de apartamente din cele cinci scări vecine cu scara distrusă, au fotografiat fisurile și au făcut măsurători, rezultând un raport de peste 500 de pagini, predat miercuri dirigintelui de șantier. Primăria estimează că raportul va fi validat până marți, 15 septembrie, iar apoi va emite imediat ordinul de începere a lucrărilor de punere în siguranță. În explozie au murit trei persoane și alte 15 au fost rănite, iar la sfârșitul lunii octombrie trei persoane au fost reținute în dosarul penal.

Rebelii Houthi din Yemen controlează acum complet strâmtoarea Bab el-Mandeb, după ce vineri au capturat insula Mayyun, în urma retragerii forțelor guvernamentale sprijinite de Arabia Saudită. Cu o zi înainte cuceriseră orașul-port Mocha, insula Zuqar, orașul Dhubab și alte localități de coastă, iar trupele rămase pe insulele Hanish sunt asediate și au cerut evacuare, hrană și apă. Prin strâmtoare trece aproximativ 7% din producția mondială de petrol, iar temerile privind siguranța transporturilor au împins prețul petrolului Brent în sus cu peste 4%, cu atât mai mult cu cât Arabia Saudită și-a mutat deja o mare parte din exporturi spre Marea Roșie din cauza problemelor din strâmtoarea Ormuz. Luptele din ultima săptămână au făcut peste 500 de morți, în majoritate combatanți. Iranul cere ridicarea blocadei saudite asupra Yemenului și reluarea negocierilor, iar liderul consiliului de guvernare yemenit cere sprijin internațional.

Autoritatea Sanitară Veterinară a transmis vineri Comisiei Europene un plan de acțiune care ar putea debloca exporturile românești de ovine și caprine — animale vii, carcase, lapte pasteurizat și produse lactate tratate termic. Planul prevede folosirea a 1,3 milioane de doze de vaccin primite gratuit de la Comisie: un milion împotriva variolei ovine și caprine, în toată țara, și 300.000 împotriva pestei micilor rumegătoare, administrate împreună cu celelalte doar în județele Tulcea și Constanța, considerate zone de risc, de unde se va putea exporta doar dacă țările cumpărătoare acceptă animale din teritorii vaccinate. Autoritatea spune că în ultimele săptămâni nu au mai apărut focare noi de pestă și că a încheiat negocierile cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Kuweit și Libia, noile certificate veterinare fiind deja aprobate; o delegație libiană vine în România în octombrie.

Vladimir Putin a ajuns vineri la New Delhi, unde a fost primit de premierul indian Narendra Modi pentru discuții bilaterale în ajunul summitului BRICS, care durează două zile. Potrivit diplomației indiene, cei doi au vorbit despre conflictele din Orientul Mijlociu și din Marea Neagră, iar Modi a repetat că doar dialogul poate rezolva războaiele. La summit vine și Xi Jinping, pentru prima oară în India după 2019, însă o întrevedere separată cu Putin nu este programată, pe fondul blocajului din negocierile pentru gazoductul „Puterea Siberiei-2”, unde Rusia cere circa 250-260 de dolari pe mia de metri cubi, iar China oferă mult mai puțin. Participă și președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar conflictul alimentat de atacurile americane și israeliene asupra Iranului este considerat principala linie de fractură a reuniunii. New Delhi a scos în stradă 15.000 de polițiști și 200 de companii de forțe paramilitare, iar școlile și birourile guvernamentale au fost închise vineri.

Comisia Europeană a trimis vineri Consiliului propunerile pentru semnarea și încheierea acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și India. Dacă va fi aprobat de Consiliu și apoi de Parlamentul European, iar India își va parcurge procedurile interne de ratificare, va fi cel mai mare acord comercial semnat vreodată de cele două părți. Acordul ar elimina sau reduce taxele vamale pentru 96% din exporturile europene către India, cu economii estimate la circa 4 miliarde de euro pe an pentru firmele europene. Vicepreședintele Comisiei, Maros Șefcovic, a spus că înțelegerea leagă două economii care înseamnă împreună o piață de 2 miliarde de oameni și un sfert din PIB-ul mondial.

Un autocar al companiei olandeze Oad, în care se aflau 48 de turiști olandezi, s-a răsturnat joi pe un drum de munte din cantonul Graubünden, în estul Elveției, între localitățile Susch și Zernez, aproape de intrarea în Parcul Național Elvețian. Potrivit primelor informații ale poliției, vehiculul a lovit parapetul înainte de a se răsturna, fără ca alte mașini să fie implicate. La fața locului au intervenit cinci elicoptere medicale și numeroase ambulanțe. Poliția cantonală a confirmat că mai multe persoane au murit și altele au fost rănite, fără să anunțe deocamdată un bilanț exact, și a deschis o anchetă pentru a stabili cum a pierdut șoferul controlul volanului.

Ministrul francez de finanțe, Roland Lescure, a anunțat vineri că guvernul nu va mai reuși să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB anul acesta, ținta pe care fusese construit bugetul. Institutul de statistică INSEE a tăiat joi prognoza de creștere economică pentru 2026 la 0,4%, iar Lescure lucrează cu o estimare de 0,5%, față de 0,7% anterior. O nouă țintă de deficit nu a fost încă anunțată, iar proiectul de buget pe 2027 este în ultimele ajustări, pe o prognoză de creștere de 1%. Franța va plăti anul acesta circa 65 de miliarde de euro pentru datorie, cu 4,5 miliarde mai mult decât planificase, iar guvernatorul băncii centrale, Emmanuel Moulin, descrie situația economiei drept îngrijorătoare, invocând valurile de căldură, seceta și problemele Airbus.

Generalul-maior în rezervă Dorin Ioniță, în vârstă de 61 de ani, a fost găsit mort vineri dimineață într-un imobil din comuna Păulești, județul Prahova, cu o plagă prin împușcare la cap. Lângă el se afla un pistol de calibrul 9×19 mm, deținut legal. Poliția fusese anunțată de soție și apoi, la 1:30 noaptea, de sora bărbatului, că acesta plecase de acasă înarmat. Cu o seară înainte, polițiștii din Voluntari emiseseră pe numele lui un ordin de protecție provizoriu de cinci zile, după plângerea unei femei de 46 de ani care reclama că fusese agresată. Surse judiciare spun că cel mai probabil este vorba despre o sinucidere pe fondul unui conflict familial, iar trupul va fi autopsiat.