Rezumatul zilei — 13 septembrie 2026

În noaptea de sâmbătă spre duminică, o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri care circula pe ruta Kiev–Varșovia, în regiunea Volîn, la circa doi kilometri de granița cu Polonia; nu au fost răniți, pentru că echipele feroviare au detectat amenințarea și au avertizat din timp echipajul. În același val de atacuri, o dronă a distrus un camion la 800 de metri de granița poloneză, lângă punctul de trecere Yahodîn–Dorohusk, unde traficul a fost oprit temporar. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că radarele au detectat drone rusești Geran-5 în vestul Ucrainei, dar că spațiul aerian polonez nu a fost încălcat, fiind protejat de avioane F-16, elicoptere și un avion de avertizare timpurie, iar ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiha a cerut sancțiuni economice mai dure împotriva Rusiei. În paralel, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, din Irlanda, că i-a cerut lui Volodimir Zelenski să nu mai bombardeze rafinăriile și infrastructura de motorină din Rusia, invocând scumpirea combustibilului în Statele Unite, unde prețul motorinei a depășit vineri, pentru prima dată, 6 dolari pe galon; tot duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării din regiunea Krasnodar și din Tatarstan.

De Ziua Pompierilor, marcată pe 13 septembrie, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj în care spune că salvatorii merită deplină recunoaștere pentru curajul și sacrificiile lor și că profesionalismul pompierilor români este recunoscut și în afara țării, prin misiunile internaționale de protecție civilă. Șeful statului a susținut că protecția civilă trebuie tratată ca o componentă esențială a securității naționale și că România are nevoie de o cultură a rezilienței la crize, învățată în școli, în instituții, în comunitățile locale și în familii. El a cerut investiții continue în instruire, infrastructură și tehnologii — inteligență artificială, drone, sisteme de avertizare timpurie și comunicații —, într-un context în care riscurile devin mai greu de anticipat, de la războiul din vecinătate până la incendii de vegetație, inundații și atacuri asupra infrastructurii critice.

Vladimir Putin a refuzat propunerea lui Volodimir Zelenski de a se întâlni în marja summitului G20 de la Miami, din decembrie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit duminică o astfel de întâlnire „imposibilă” și a spus că Putin e dispus să discute cu Zelenski doar la Moscova, invitație pe care ministrul de externe Serghei Lavrov a descris-o drept „un gest imens de bunăvoință”, precizând totodată că Rusia nu va opri războiul pe durata negocierilor. În schimb, Moscova nu exclude negocieri trilaterale cu Statele Unite și Ucraina în octombrie, iar Kirilo Budanov, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, a confirmat: „Ne pregătim. În octombrie”. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a recunoscut însă că nu există deocamdată un pachet coordonat de discuții, iar nicio dată și niciun loc nu au fost stabilite oficial, deși emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au fost recent la Moscova și la Kiev.

Președintele Nicușor Dan participă duminică și luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice, organizat la Rovaniemi, în nordul Finlandei, la inițiativa premierului finlandez Petteri Orpo. Reuniunea adună lideri europeni precum cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk și cea daneză Mette Frederiksen, alături de președintele Consiliului European António Costa și de șefa diplomației europene Kaja Kallas, și urmărește un rol mai ambițios al Uniunii Europene în securitatea și dezvoltarea economică a zonei arctice. Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va susține o abordare unitară a provocărilor din spațiul dintre Arctica și Marea Neagră și va oferi implicarea României în protecția infrastructurii critice, întărirea capacităților de apărare și securitatea energetică. Programul include o cină de lucru cu premierul finlandez duminică seara și, luni, o vizită la baza militară Lapland Air Wing, urmată de o conferință de presă comună.

Premierul interimar Ilie Bolojan a vizitat duminică Insula Lacul Morii, din Sectorul 6 al Capitalei, și a anunțat că spațiul se deschide publicului pe 18 septembrie. Proiectul transformă 3,4 hectare de teren nefolosit într-un parc urban cu 2,3 hectare de spații verzi și a costat aproape 59 de milioane de lei, bani din fonduri europene, naționale și de la administrația locală. Bolojan a spus că investițiile în parcuri și zone de agrement sunt la fel de importante ca marile proiecte de infrastructură, pentru că țin de calitatea vieții oamenilor, și a mulțumit primarului Sectorului 6, Paul Moldovan, precum și lui Ciprian Ciucu.

Aproximativ 8 milioane de suedezi au fost chemați duminică la urne pentru cele 349 de locuri din Riksdag, într-un scrutin pe care sondajele l-au descris ca foarte strâns; peste jumătate dintre alegători votaseră deja anticipat, un număr record. Miza este fie revenirea la guvernare a blocului de centru-stânga condus de Magdalena Andersson, fie intrarea, pentru prima dată în istoria țării, a Democraților Suedezi — partid de extremă dreaptă condus de Jimmie Åkesson — direct în guvern. Premierul în funcție, Ulf Kristersson, a promis pentru prima dată portofolii ministeriale partidului lui Åkesson dacă blocul său de dreapta câștigă, invocând creșterea economică, scăderea violenței bandelor și numărul istoric de mic de cereri de azil din ultimii patru ani. Un sondaj Novus din 9 septembrie dădea centru-stânga la 50,7%, față de 48,1% pentru tabăra guvernamentală, iar alte estimări citate de Reuters indicau 169-174 de mandate pentru dreapta; rezultatul nu era anunțat la momentul închiderii urnelor, la ora 20.00 locală.

Ministerul Afacerilor Externe a emis duminică o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau vor să meargă în Kosovo, din cauza unor adunări mari de persoane și demonstrații anunțate pentru miercuri, 16 septembrie, la Priștina. MAE avertizează că manifestările pot perturba traficul și transportul public și recomandă evitarea aglomerațiilor, urmărirea situației locale și alocarea unui timp mai mare pentru deplasări. Pentru asistență consulară, românii pot suna la Biroul de Legătură al României la Priștina, +383 (0) 38604272, iar pentru urgențe la +383 (0) 49 415 780.

Revolut a transmis informații sensibile despre o parte dintre clienții săi către o terță parte neautorizată, după ce a primit solicitări frauduloase venite de pe un domeniu de e-mail al unei agenții guvernamentale legitime, falsificat de escroci. Datele expuse includ data nașterii, adrese poștale și de e-mail, numere de telefon, copii de pașapoarte și permise de conducere, selfie-uri de verificare, extrase de cont și istoricul tranzacțiilor. Compania spune că a blocat adresa imediat ce a detectat incidentul, că a anunțat autoritățile de aplicare a legii, de protecție a datelor și de reglementare financiară și că sistemele și banii clienților nu au fost afectate, dar nu a spus câți clienți au fost vizați și nici din ce țări.

Premierul Canadei, Mark Carney, poartă discuții cu liderii europeni pentru a reorienta economia țării spre Uniunea Europeană, după eșecul negocierilor comerciale cu Statele Unite, care au impus tarife de 50% pe automobile, piese auto și oțel canadian, cu efect de la 1 ianuarie 2027, și după măsurile de răspuns luate de Ottawa. Carney a propus un titlu neoficial de „Membru Asociat al Uniunii Europene” și vrea o integrare informală în piața unică pe lanțuri critice de aprovizionare — energie, inteligență artificială, minerale critice, semiconductori —, eliminarea vizelor de muncă și de reședință pentru canadieni, accesul la Erasmus, cabluri submarine și centre de date comune. Între 15 și 17 septembrie el va merge la Strasbourg, unde se va adresa Parlamentului European la invitația președintei Roberta Metsola și va asista la discursul despre Starea Uniunii al Ursulei von der Leyen, apoi la Liverpool, pentru prima întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham. Următorul summit Canada–UE va avea loc în Canada, pe 29-30 octombrie.

Nava de pasageri „Virgo Transport 8” s-a răsturnat duminică dimineața în Marea Java, în Indonezia, în timpul unei furtuni, cu 243 de persoane la bord, dintre care 30 de membri ai echipajului. Vasul plecase din Surabaya, în Java de Est, spre Banjarmasin, în sudul insulei Borneo, iar autoritățile de salvare fuseseră anunțate mai întâi despre o defecțiune a sistemului de comunicații. Cel puțin șase oameni au murit, 108 au fost salvați, iar căutările continuă pentru alte 129 de persoane. Ministrul indonezian al transporturilor, Dudy Purwagandhi, a spus că nava răsturnată a fost văzută de un elicopter care survola zona, iar la operațiuni participă mai multe ambarcațiuni și echipe de salvare.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că nu demisionează și că își va exercita atribuțiile până când va preda mandatul unui succesor, explicând că o demisie ar fi iresponsabilă și ar bloca activitatea curentă a guvernului. El cere președintelui Nicușor Dan să desemneze rapid un premier credibil care să formeze un guvern neutru, de tehnocrați, fără miniștri controlați de PSD, cu trei obiective: rectificarea bugetară urgentă, închiderea procedurilor pe PNRR și bugetul pe 2027. Bolojan avertizează că prelungirea provizoratului scumpește împrumuturile statului — fiecare punct procentual de dobândă înseamnă miliarde pe an —, riscă o retrogradare a ratingului de țară și golește fondurile din sănătate și transporturi. Negocierile au continuat inclusiv la nunta ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, unde a fost prezent și președintele Nicușor Dan, care a confirmat că s-a discutat despre formarea noului guvern; PNL a propus o soluție de compromis cu rotativă la guvernare și Siegfried Mureșan premier, iar liberalii au decis să nu susțină un guvern tehnocrat condus de Luca Niculescu dacă PSD ar avea miniștri, în timp ce PSD spune că nu votează învestirea dacă nu intră la guvernare.

Câteva mii de oameni au participat duminică la Serbările Naționale de la Țebea, dedicate lui Avram Iancu, la 154 de ani de la moartea sa. Ceremonia a început cu un Te Deum pentru eroii neamului, în Cimitirul Eroilor din Țebea, oficiat de un sobor de preoți condus de episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Nestor, care a spus că Avram Iancu rămâne relevant mai ales ca model moral, și a continuat cu depuneri de coroane la mormânt și defilarea gărzii de onoare. Au fost prezenți președintele Senatului, Mircea Abrudean, și vicepreședinta Camerei Deputaților, Natalia Intotero, iar președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj despre importanța luptei pentru libertate. După ceremonie, participanții s-au mutat pe Câmpia Moților, unde au avut loc un spectacol de muzică populară și un târg cu meșteșugari din Apuseni.

Călin Georgescu a mers duminică în Piața 100 din Oradea, unde zeci de susținători l-au aclamat și au scandat „Călin Georgescu este președinte” și „Bolojan nu uita, Oradea nu-i a ta”, în referire la primarul orașului. Georgescu a spus că nu se află în campanie electorală, ci „într-o lucrare” în care nu a cerut putere, și a criticat situația economică, afirmând că dispar lunar peste 15.000 de firme românești, că tinerii pleacă și că statul se împrumută cu un miliard pe săptămână. El i-a îndemnat pe oameni să cumpere de la producătorii locali, motiv pentru care a și ales piața ca loc al vizitei, care a durat aproximativ o oră. AUR a publicat fotografii de la eveniment pe Facebook.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare pentru duminică, 13 septembrie, anunțând averse în Dobrogea în prima parte a zilei, cu 15-20 de litri pe metru pătrat și izolat peste 30. După-amiaza și seara, instabilitatea s-a extins local în Muntenia și izolat în Oltenia, cu descărcări electrice, grindină și vijelii de 40-60 km/h. În București, temperaturile maxime au coborât la 21-22 de grade, cu averse și posibile descărcări electrice între orele 10:00 și 23:00, iar vântul a avut intensificări în sudul Banatului, vestul și sudul Olteniei, Bărăgan, Dobrogea și Carpații Meridionali.

Judecătoria Sectorului 3 a dispus duminică arestarea preventivă a fostului luptător de K1 Anatoli „Tolea” Ciumac, pentru perioada 13 septembrie – 12 octombrie, pentru infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice. Măsura vine după o altercație petrecută pe 12 septembrie în fața unui local de pe strada Lipscani, în Centrul Vechi al Capitalei, filmată și distribuită în spațiul public, ceea ce i-a determinat pe polițiștii Secției 27 să se sesizeze din oficiu. Anchetatorii au stabilit că inițial a fost o agresiune reciprocă, iar apoi unul dintre bărbați a continuat să-l lovească repetat pe celălalt; persoana vătămată a spus la audieri că nu vrea să depună plângere. Ciumac fusese reținut 24 de ore, iar cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.

Lungmetrajul „Eu contez”, scris și regizat de Alina Șerban, a câștigat sâmbătă seara Premiul publicului „Armani Beauty” la a 83-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, desfășurată între 2 și 12 septembrie. Filmul, selectat în secțiunea Venice Spotlight, este debutul în regie al Alinei Șerban, prima regizoare romă din România cu un lungmetraj prezentat la Veneția. Producția este o coproducție România-Germania-Belgia, vorbită în română și în romani. Alina Șerban mai fusese la Veneția în 2023, ca actriță în filmul „Housekeeping for Beginners”.

Angajații din România petrec în medie 53 de minute pe zi pe drumul dus-întors până la serviciu, peste pragul de 51 de minute pe care ei înșiși îl consideră acceptabil, arată un studiu realizat în ianuarie-februarie 2026 în 16 țări europene. Distanța medie a navetei este de doar 17 kilometri, cea mai scurtă din Europa, dar durata plasează România pe locul al șaselea la nivel european — explicația fiind congestia traficului și infrastructura de transport. În București-Ilfov, 16 kilometri se parcurg în 73 de minute, iar 51% dintre respondenți stau cel puțin o oră pe zi pe drum; la nivel național, 16% pierd cel puțin 90 de minute, iar 11% cel puțin două ore zilnic. În schimb, România este pe locul al doilea între cele 16 țări la disponibilitatea opțiunilor de transport, 61% dintre respondenți spunând că au suficiente variante pentru a ajunge la muncă.

Statele BRICS au adoptat sâmbătă, la summitul de la New Delhi, o declarație comună prin consens, care cere „reținere maximă” în Orientul Mijlociu, menținerea armistițiului din Gaza, acces umanitar neîngrădit și încetarea oricăror politici de strămutare forțată a palestinienilor, susținând soluția celor două state pe granițele din 1967. Documentul, anunțat de premierul indian Narendra Modi, condamnă tarifele unilaterale, cere o reformă a Consiliului de Securitate al ONU cu mai multă reprezentare pentru țările în curs de dezvoltare și îndeamnă statele membre să folosească mai mult monedele locale în comerț, pentru a reduce dependența de dolar. Xi Jinping a avertizat că politica de forță e în creștere și a cerut BRICS să se situeze „de partea corectă a istoriei”, iar Vladimir Putin a declarat că ordinea unipolară ține de trecut și că BRICS a generat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani. Într-o discuție bilaterală, Modi i-a cerut lui Putin să înceapă negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, iar India și Rusia au convenit să-și crească schimburile comerciale de la 65 la 100 de miliarde de dolari până în 2030.

Două autoturisme s-au ciocnit frontal duminică, în jurul orei 15.00, pe DN15, în localitatea Gornești din județul Mureș, după ce un bărbat de 71 de ani din comuna Vărgata a intrat pe contrasens și a lovit mașina condusă de un bărbat de 56 de ani din Reghin. Șoferul de 71 de ani și pasagera lui, în vârstă de 69 de ani, au murit, iar patru persoane au fost rănite, printre care un copil de 8 ani; trei dintre răniți au leziuni grave, dar nu sunt în pericol de moarte. La fața locului au intervenit două autospeciale cu module de descarcerare, două ambulanțe SMURD, dintre care una de terapie intensivă mobilă, și ambulanțe ale Serviciului Județean Mureș, iar circulația a fost restricționată. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Prim-miniștrii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord — John Swinney, Rhun ap Iorwerth și Mary Lou McDonald — se reunesc luni la Cardiff pentru a semna o declarație comună prin care cer dreptul de a organiza referendumuri privind independența, împreună cu un memorandum de cooperare pe economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare. Swinney spune că Regatul Unit trebuie să se pregătească pentru schimbări constituționale majore, fiind pentru prima dată când toate cele trei națiuni sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței; potrivit planurilor, Scoția și Țara Galilor ar urma să adere la Uniunea Europeană ca state independente, iar Irlanda de Nord să se unească cu Republica Irlanda. Premierul britanic Andy Burnham i-a scris lui Swinney că un nou referendum privind independența Scoției este exclus înaintea următoarelor alegeri parlamentare, argumentând că nu există un consens nici în Scoția, nici în Irlanda de Nord. Donald Trump a declarat sâmbătă, la Dublin, că i-ar plăcea să vadă o Irlandă unită.

O navă a fost lovită duminică de un proiectil în timp ce traversa Strâmtoarea Ormuz, incident confirmat de agenția britanică UKMTO: la bord a izbucnit un incendiu și echipajul a fost evacuat, iar presa de stat iraniană a relatat că e vorba de o navă comercială iraniană lovită lângă insula Qeshm, cu un mort și trei răniți. Ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, a declarat că acordul recent cu Omanul privind rutele sigure de navigație nu înseamnă redeschiderea strâmtorii atât timp cât Statele Unite nu revin la angajamentele din Memorandumul de la Islamabad, semnat în iunie. Luni, la Salalah, Iranul urmează să se întâlnească cu Arabia Saudită, Kuweitul, Qatarul, Emiratele Arabe Unite și Irakul pentru a discuta viitorul strâmtorii și noile hărți de navigație, dar Bahrainul s-a retras de la reuniune, invocând atacuri iraniene anterioare pe teritoriul său, iar un oficial iranian a spus că nu se așteaptă la semnarea vreunui acord. Tensiunile rămân ridicate în regiune: Arabia Saudită închisese temporar conducta Est-Vest după un atac cu drone, rebelii houthi au anunțat noi lovituri asupra regatului, iar Donald Trump a sugerat că Iranul ar putea fi responsabil.

Un turist polonez de 53 de ani a murit în Masivul Făgăraș, după ce a căzut aproximativ 160 de metri în gol, la peste 2.400 de metri altitudine, suferind leziuni incompatibile cu viața. Bărbatul făcea parte dintr-un grup mai mare, iar alți doi turiști din același grup, epuizați și accidentați, fuseseră recuperați de salvamontiști în noaptea de vineri spre sâmbătă, după cinci ore de efort. Sâmbătă, echipa de prim răspuns a constatat decesul, dar transportul cu elicopterul a fost abandonat din cauza vremii și a orei târzii, iar operațiunea de coborâre a trupului a fost reluată duminică dimineață. Toți salvatorii Salvamont Argeș sunt mobilizați în această misiune, iar serviciul avertizează că timpul de răspuns în alte zone poate fi mai mare decât de obicei.