Deficitul bugetar al României a scăzut cu 37% în primele șapte luni din 2026
Sumar
- Deficitul bugetar al României a scăzut cu aproximativ 37% în primele șapte luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, de la 76,44 miliarde de lei la 48,08 miliarde de lei, iar ca pondere în PIB de la 3,99% la 2,34%.
- Veniturile bugetare au crescut cu 11,2% și cheltuielile totale cu 2,9%, în timp ce investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu peste 71% din plăți provenind din fonduri europene și PNRR.
- România a intrat în 2025 cu cel mai mare deficit fiscal din UE (9,3% din PIB în 2024), dar Comisia Europeană estimează o scădere la 7,9% în 2025 și 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an consecutiv cea mai amplă reducere a deficitului din UE.
- Datoria publică a crescut la 59,6% din PIB la finalul anului 2025 (depășind 1.138 de miliarde de lei), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% în primele șapte luni din 2026, depășind 40 de miliarde de lei.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a anunțat că România a realizat cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din Uniunea Europeană. Deficitul bugetar al țării a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026 — o reducere de aproximativ 37%. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus de la 3,99% la 2,34%.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 2,9%. Cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei. Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și de PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și din PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
România a intrat în 2025 cu cel mai mare deficit fiscal din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul bugetar al țării a fost de 9,3% din PIB. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE. Niciun alt stat din UE nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, iar media UE a fost de 3,1%.
Necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% și au depășit 40 de miliarde de lei.
Nazare afirmă că reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și necesară pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei. Reducerea deficitului trebuie să continue, a mai declarat ministrul. Partidul Național Liberal a susținut că Guvernul condus de Ilie Bolojan a schimbat direcția finanțelor publice și a trecut economia de la un model bazat pe consum finanțat prin datorie la unul bazat pe investiții, producție, infrastructură și locuri de muncă.
Reacții (3)
- Alexandru Nazare (ministrul interimar al Finanțelor) — explicație: Reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni și nu poate fi amânată. Deficitul bugetar al României a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, o reducere de aproximativ 37%. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 2,9%. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și necesară pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei. Reducerea deficitului trebuie să continue.
- PNL (partid politic) — susținere față de Guvernul Bolojan: Guvernul Bolojan a schimbat în bine direcția finanțelor publice și drumul României. În aceeași perioadă, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, iar investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și prin PNRR au înregistrat un avans de peste 60%.
- Partidul Național Liberal — susținere față de Guvernul Bolojan: Guvernul Bolojan a schimbat în bine direcția finanțelor publice și drumul României, trecând economia de la un model bazat pe consum finanțat prin datorie la unul bazat pe investiții, producție, infrastructură și locuri de muncă. În aceeași perioadă, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, iar investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și prin PNRR au înregistrat un avans de peste 60%.
Toate articolele (5)
- 7 sept., 10:54 Economica.net Nazare: Reducerea deficitului nu este o chestiune de opţiuni şi nu poate fi amânată - Economica.net (se deschide în filă nouă) „Nazare: Reducerea deficitului nu este o chestiune de opţiuni şi nu poate fi amânată - Economica.net”
- 7 sept., 11:22 Agerpres Nazare: Reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni și nu poate fi amânată; deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine (se deschide în filă nouă)
- 7 sept., 11:57 caleaeuropeana.ro Alexandru Nazare: Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE - caleaeuropeana.ro (se deschide în filă nouă) „Nazare: România a realizat cea mai amplă reducere a deficitului din UE; deficitul a scăzut la 7,9% din PIB în 2025”
- 7 sept., 14:14 Mediafax Ddeficitul bugetar a scăzut cu 37% în primele șapte luni. PNL: „Direcția este corectă” (se deschide în filă nouă)
- 7 sept., 14:27 Gândul Liberalii, anunț pentru români: A început cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din Uniunea Europeană (se deschide în filă nouă)