Reactorul 2 de la Cernavodă se oprește joi din cauza secetei Dunării; România va rămâne fără producție nucleară

Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă intră joi, 13 august, începând cu ora 7:00, în procedură de oprire controlată, din cauza scăderii nivelului Dunării sub valoarea necesară asigurării apei de răcire pentru funcționarea normală. Directorul centralei, Romeo Urjan, a precizat că reactorul funcționează în prezent în parametri normali, că nu este vorba despre o avarie, o urgență sau o problemă de securitate nucleară, ci despre o decizie asumată de deconectare de la sistemul energetic național, luată după analiza prognozelor de debit. Reducerea puterii reactorului se va face gradual, pentru a limita stresul asupra echipamentelor și asupra sistemului. Prin oprire ies din sistem circa 700 de megawați, iar cu ambele unități oprite se pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Este pentru prima dată în ultimii 19 ani când ambele unități de la Cernavodă sunt oprite simultan.\n\nMinistrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, că Unitatea 2 va fi închisă cel mai probabil joi, adăugând că „se lucrează milimetric” pentru a o ține în funcțiune cât mai mult timp. Potrivit ministrului, măsurile luate pe Dunăre pentru mărirea debitului în zona de captare au permis câștigarea a aproape unei săptămâni de funcționare, iar cheltuielile făcute s-au recuperat într-o singură zi de funcționare a unității. Ministerul Energiei a pregătit măsuri de compensare: Grupul Energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia a fost scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național, iar Hidroelectrica va fi folosită suplimentar, în limitele resursei de apă disponibile.\n\nUrjan a arătat că sistemul energetic național poate acoperi variația prin rezerve, prin alți producători și, eventual, prin importuri din țările vecine. Dacă debitul Dunării crește, un reactor poate fi repornit în 24-48 de ore, iar al doilea după o creștere suplimentară de 8-10 centimetri, tot în 24-48 de ore. Estimările privind primele zile după oprire indică o situație dificilă, dar gestionabilă: scăderea prognozată a temperaturilor ar reduce vârful de consum de seară de la peste 7.600 MW la circa 7.000 MW, producția eoliană ar ajunge la o medie de circa 900 MW, iar fotovoltaicele ar acoperi o parte importantă din consumul de zi, permițând economisirea resurselor hidro și pe gaz. Spre finalul săptămânii, aportul eolian este așteptat să scadă, în condițiile unui deficit regional și ale unor capacități de stocare reduse.\n\nPe fondul opririi, revin în discuție soluțiile pe termen lung. Proiectul construcției hidrotehnice de la Bala ar bloca parțial debitul pe brațul Bala și ar redirecționa mai multă apă pe Dunărea Veche spre Cernavodă, studiul de fezabilitate arătând că ar putea asigura răcirea pentru patru reactoare; unitățile 3 și 4 sunt prevăzute în planurile oficiale să intre în funcțiune în 2031-2032. Deputatul AUR Valeriu Munteanu i-a cerut ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să publice documentele lucrărilor hidrotehnice executate în ultimii ani în zona Bala-Cernavodă, printr-o întrebare parlamentară, susținând că dragările și intervențiile în albie, precum și soluția de urgență cu barje, pot afecta alimentarea cu apă a centralei. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a afirmat că lipsesc atât experții, cât și datele corecte pentru analiza unor astfel de situații, criza fiind, în opinia sa, anunțată cu o lună în urmă și ignorată.