Guvernul alocă încă 5,1 milioane de lei pentru dragarea Dunării, ca să menţină în funcţiune centrala de la Cernavodă

Guvernul a aprobat luni alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe Dunăre, necesare asigurării debitului de apă de răcire pentru funcţionarea în siguranţă a centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă. Banii merg la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, şi pot fi folosiţi exclusiv pentru lucrări de dragaj în două puncte critice: Cochirleni, între kilometrii fluviali 309 şi 304, şi Caragheorghe-Turcescu, între kilometrii 345 şi 342, câte 2,55 milioane de lei pentru fiecare, pentru extragerea a circa 50.000 de metri cubi de material în fiecare zonă. Finanţarea completează cele 7 milioane de lei aprobate în şedinţa din 31 iulie pentru redistribuirea debitelor la bifurcaţia Bala–Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice, şi asigură continuitatea intervenţiilor până la încetarea stării de alertă.

Executivul motivează decizia prin necesitatea reducerii riscului de indisponibilizare a capacităţilor de producere a energiei electrice de la Cernavodă şi a menţinerii siguranţei alimentării cu energie. Debitul Dunării la intrarea în ţară, la Baziaş, a coborât la 1.400 de metri cubi pe secundă, un minim istoric pentru această perioadă, mult sub media multianuală a lunii august, de circa 3.900 de metri cubi pe secundă.

În paralel, Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că nivelul Dunării la Cernavodă a scăzut luni cu 5 centimetri faţă de ziua precedentă, până la -227 de centimetri, nivel descris ca fiind critic pentru funcţionarea celui de-al doilea reactor al centralei. Efectul scufundării celor patru barje pe Braţul Bala s-a văzut duminică, printr-o creştere temporară a nivelului la Cernavodă. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor estimează scăderi de aproximativ 2 centimetri pe zi până pe 14 august, apoi de 1 centimetru pe zi, cu o stabilizare pe 16 august în jurul valorii de -236 de centimetri. Potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor, intervenţia cu barjele a permis direcţionarea suplimentară a peste 50 de metri cubi de apă pe secundă către Cernavodă, iar scufundarea a fost provizorie, autorităţile continuând lucrările de stabilizare până la extragerea barjelor.

Ana Maria Agiu, de la Apele Române, a explicat că operaţiunile de dragare sunt „vitale”, că acestea au început pe 10 iulie şi că prognoza „nu e optimistă”: în următoarele şapte zile debitele la intrarea în ţară vor rămâne în jurul valorii de 1.400 m³/s, iar creşteri mai importante, capabile să scoată fluviul din zona critică, sunt aşteptate abia în perioada 24-26 august, în urma unor precipitaţii. Ea a precizat că de la bifurcaţie până la Cernavodă sunt 60 de kilometri, iar pragurile de pe acest tronson creează pulsaţii de nivel care explică oscilaţiile zilnice. Apele Române recomandă continuarea dragajului în zonele de acces, dinspre Braţul Bala spre Cernavodă şi invers.

Decizia de luni vine la trei zile după ce Guvernul a adoptat măsuri pentru creşterea siguranţei Sistemului Electroenergetic Naţional: Dispecerul Energetic Naţional din cadrul Transelectrica poate dispune, până la 31 august 2026, măsuri graduale de siguranţă, iar în ultimă instanţă limitarea consumului de curent pentru marii consumatori economici, în tranşe, în intervalul 19:00-23:00. Guvernul a precizat că hotărârea nu determină automat reducerea consumului, nu obligă Transelectrica să aplice limitări dacă nu sunt întrunite condiţiile tehnice şi nu vizează consumatorii casnici.