Bolojan: reactorul 2 de la Cernavodă mai are apă de răcire patru-cinci zile; au început scufundările de barje în Dunăre

Operațiunea de scufundare controlată a barjelor încărcate cu piatră în Dunăre, în zona brațului Bala, a început vineri după-amiază, în încercarea de a redirecționa apă către Dunărea Veche și sectorul Cernavodă, unde nivelul fluviului a coborât aproape de pragul critic pentru pompele de răcire ale centralei nucleare. Primele două barje au intrat în procedură vineri, după mai multe zile de pregătiri și amânări, iar în total patru barje urmează să fie scufundate vineri și sâmbătă. Barjele au fost încărcate cu rocă până la un pescaj de aproximativ 1,9 metri și poziționate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala, ordinul de deplasare fiind dat la ora 14:30; transportul a fost făcut de un împingător de mari dimensiuni, asistat de două nave mai mici. Inundarea compartimentelor se face controlat, prin pompare, iar scufundarea unei singure barje durează trei-patru ore. Structurile urmează să formeze praguri subacvatice, un dig de dirijare menit să reducă apa pierdută pe brațul Bala.

Ministrul interimar al Transporturilor și al Economiei, Radu Miruță, a declarat la fața locului că intervenția este „o soluție punctuală” pentru ca al doilea reactor de la Cernavodă să rămână funcțional încă câteva zile, că a fost propusă de specialiștii Apelor Române și este pusă în aplicare de Ministerul Transporturilor prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos. El a precizat că scufundarea se face lent, pentru poziționare cât mai precisă, că specialiștii au modificat soluțiile de legare a barjelor și că nu este vorba de o stare de alertă, existând o hotărâre de Guvern prin care sunt alocați banii. Potrivit lui Miruță, dacă stânca Pîrjoaia nu ar fi fost dinamitată luni, centrala s-ar fi oprit chiar vineri; după detonare, cota Dunării la Cernavodă a crescut, iar pe brațul Bala debitul a urcat cu 2 cm. Ministerul Transporturilor lucrează, a spus el, la o soluție mai durabilă, un proiect care ar putea fi deblocat în aceste zile: ridicarea cotei de fund a albiei spre brațul Borcea, dragarea Dunării Vechi și un bypass între cele două brațe, mai în aval.

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat vineri că nivelul actual al Dunării asigură funcționarea reactorului rămas în exploatare timp de patru-cinci zile, dacă debitele vor continua să scadă cu până la trei centimetri pe zi, și că autoritățile continuă eforturile pentru asigurarea apei de răcire. La intrarea în țară, debitul Dunării era vineri de 1.400 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric, valoare estimată să se mențină până miercuri, 12 august, și să urce la 1.450 mc/s începând din 13 august. La Cernavodă, nivelul fluviului a mai scăzut cu 2 cm față de ziua precedentă, ajungând la -218 cm — peste prognoza făcută pe 3 august, care indica -233 cm pentru 9 august. Apele Române susțin că dislocarea stâncii Pârjoaia de către Forțele Navale Române și lucrările de dragaj ale AFDJ au permis câștigarea unor zile importante pentru menținerea debitelor minime necesare centralei.

În paralel, Ministerul Energiei a transmis vineri, 7 august 2026, o alertă timpurie Comisiei Europene și autorităților din statele membre, avertizând că scăderea nivelului Dunării se apropie de „pragul critic” și că există riscul indisponibilizării Unității 2 de la Cernavodă, cu consecințe asupra Sistemului Electroenergetic Național. Alerta rămâne în vigoare până când nivelul va permite funcționarea în siguranță a unității, dar nu înainte de 15 august. Ministerul susține că deocamdată nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate, însă estimează că valul de caniculă va urca consumul la 7.800-8.000 MW la orele de vârf. Unitatea 1 a centralei fusese oprită pe 28 iulie 2026 din cauza secetei.

Criza are și o dimensiune economică: reducerea debitului pune presiune pe transportul fluvial, irigații și industrie. La Baziaș debitul a coborât la 1.600 mc/s pe 31 iulie, apoi la 1.500 mc/s; pe tronsonul bulgaro-român navele de marfă au operat la aproximativ jumătate din capacitate din cauza restricțiilor de pescaj, cu suprataxe pentru nivel scăzut al apei, iar în România au fost semnalate barje de cereale inactive și curse de feribot suspendate. Dacia și Ford și-au suspendat producția până la 19 august, ceea ce reduce cererea de electricitate cu circa 200 MW, potrivit premierului. Economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru, descrie seceta de pe Dunăre drept un șoc stagflaționist, care reduce producția și scumpește energia, transportul și, potențial, alimentele, într-o economie care ar urma să se contracte cu 0,5% în 2026, cu inflație în jurul a 10% în ultimele patru trimestre.