Bolojan: Sistemul energetic este stabil după oprirea reactorului 2 de la Cernavodă; a semnat constituirea grupului interministerial pentru Bala 2

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri că sistemul energetic național este stabil după oprirea controlată, joi, a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, și că toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național. Oprirea a fost impusă de scăderea debitului Dunării sub nivelul minim acceptabil pentru răcirea instalațiilor, iar producția nucleară a României a ajuns astfel la zero, prima unitate fiind închisă la 1 august, când țara a intrat în stare de alertă energetică.

Potrivit premierului, împreună cu Dispecerul Energetic Național au fost luate măsuri pentru compensarea celor aproximativ 600-650 MW indisponibili, adică aproape 10% din consumul național, prin producție hidro, eoliană și fotovoltaică, energie pe bază de cărbune și importuri, România având o capacitate transfrontalieră de import de circa 4.000 MW. Bolojan a precizat că de săptămâna viitoare intră în producție grupul de rezervă de la Rovinari, care ar acoperi aproape jumătate din deficitul lăsat de reactorul 2, iar Hidroelectrica va uzina suplimentar. Datele Transelectrica arată că joi la ora 19:45 consumul României a fost de 6.634 MW, cu 286 MW sub nivelul maxim estimat de 6.920 MW, iar la ora 22:02 consumul era de 6.316 MW, producția de 4.469 MW și importurile de 1.846 MW. În prezent sunt în funcțiune 50 de grupuri de stocare. Guvernul a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză.

Pe termen mediu, Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup de lucru interministerial pentru deblocarea proiectului hidrotehnic Bala 2 de pe Dunăre, amânat de aproape un deceniu. Vineri dimineață a avut loc prima ședință a comitetului interministerial format din experți de la toate autoritățile implicate, cu obiectivul de a verifica și actualiza proiectul pentru lucrările pe brațul Bala al Dunării. Comitetul va analiza până la sfârșitul lunii august studiul de fezabilitate al proiectului, luând în calcul proiecția pesimistă de debit, efectele schimbărilor climatice și modificările din albia fluviului. Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a cerut ca până luni, 17 august, instituțiile să transmită datele tehnice necesare pentru analiza proiectului în raport cu situația la zi, proiecția pesimistă de debit și modificările din albia fluvului. Jurca a solicitat și inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Următoarea ședință a Comitetului interministerial va avea loc miercuri, 19 august.

Specialiștii au apreciat că, pe termen scurt, este absolut necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Comitetul va verifica dacă soluțiile tehnice prevăzute în proiectul Bala 2 mai sunt valabile în contextul schimbărilor hidrologice și climatice din ultimii ani, analizând efectele acestor schimbări, modificările apărute în albia Dunării și datele rezultate din măsurătorile realizate în teren.

Bolojan a spus că proiectul trebuie repornit cât mai repede prin Administrația Dunării de Jos Galați și Ministerul Transporturilor, considerând-o o lucrare strategică care trebuie pusă în practică cât mai repede posibil. Proiectul, care cuprinde lucrări hidrotehnice, dragare și lucrări pentru siguranța navigației, ar ridica nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și ar apropia dublarea debitului, asigurând apa de răcire pentru reactoarele 1 și 2 și, în perspectivă, pentru unitățile 3 și 4. Finanțarea lucrării ar urma să fie asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat. Guvernul urmează să reanalizeze proiectul, să revizuiască prețurile și să asigure finanțarea, astfel încât lucrările să fie gata, realist, în trei ani. Studiul de fezabilitate a fost început acum aproximativ zece ani, iar din 2024 există toate avizele și hotărârile de guvern, inclusiv cele de mediu.

Premierul interimar a pus situația actuală pe seama secetei din bazinul Dunării, dar și a lipsei investițiilor și a absenței unei strategii pe termen lung, criticând „lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere" din ultimii ani; el a arătat că Ministerul Transporturilor nu a tratat Bala 2 ca prioritate și nu l-a finanțat, iar dacă lucrările ar fi fost făcute, centrala ar funcționa acum și ar acoperi aproape 20% din necesarul de energie al țării. Bolojan a mai spus că trebuie repornite centralele de la Mintia și Iernut, care ar aduce 1.500 MW. El a convenit cu directorii Romgaz ca centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie în sistemul energetic național la sfârșitul acestui an, iar centrala de la Mintia ar urma să intre treptat în probe începând din luna septembrie. Premierul a cerut un pact politic pe care să îl respecte toate guvernele viitoare pentru creșterea capacității de stocare prin scheme de ajutor de stat, și le-a mulțumit românilor care au consumat cu măsură seara și celor care au livrat energie din sisteme de stocare în orele de vârf.

În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă, operate de Nuclearelectrica (companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni), asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, iar oprirea lor înseamnă un minus de circa 1.350 MW în bandă. Debitul scăzut a înjumătățit și producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier, iar Administrația Națională Apele Române a anunțat că debitele Dunării la intrarea în țară ar putea crește semnificativ abia după 24-26 august.