Parchetul General se opune dezincriminării deținerii de droguri pentru consum propriu

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis vineri un punct de vedere nefavorabil față de proiectul de lege depus la Senat care ar transforma deținerea de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție. Poziția a fost transmisă de procurorul general Cristina Chiriac. Parchetul respinge adoptarea propunerii în forma analizată.

Proiectul, inițiat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată, fost membru PSD), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL), înlocuiește pedeapsa cu închisoarea, aplicată în prezent, cu amenzi contravenționale între 1.000 și 3.000 de lei: 1.000-1.500 de lei pentru drogurile de risc și 1.500-3.000 de lei pentru cele de mare risc. Amenzile s-ar aplica și pentru cultivarea sau cumpărarea destinate consumului propriu. Inițiatorii au cerut dezbaterea proiectului în procedură de urgență.

Parchetul General consideră că o reducere semnificativă a sancțiunilor nu este oportună „în actualul context social și infracțional” și ar slăbi instrumentele de prevenire și combatere a fenomenului. Procurorii avertizează că relaxarea regimului sancționator, fără studii de impact și fără mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog și protecția persoanelor vulnerabile, mai ales a minorilor și tinerilor. Parchetul mai arată că efectele consumului îi afectează și pe familii și comunități, că cererea de droguri susține economic piața ilicită și că achiziționarea și deținerea pot fi puncte de plecare pentru identificarea traficanților.

Din punct de vedere juridic, Parchetul susține că legislația în vigoare permite deja individualizarea pedepsei după natura substanței, gravitatea faptei și situația consumatorului. Modificarea limitelor de pedeapsă ar putea afecta competența organelor judiciare, procedeele probatorii și termenele de prescripție, ceea ce ar reduce eficiența urmăririi penale.

Parchetul spune că susține diferențierea clară între consumatori și traficanți și accesul persoanelor dependente la tratament, consiliere și reintegrare socială, dar în paralel cu instrumentele penale, nu în locul lor. Orice reformă ar trebui, potrivit procurorilor, să pornească de la date statistice, de la evaluări criminologice și medicale și de la o analiză a impactului asupra justiției și sănătății publice.