CSM se plânge din nou de proiectul legii salarizării bugetarilor: președintele ICCJ, poziționat salarial sub consilieri prezidențiali

Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția miercuri asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii salarizării personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.

CSM a subliniat că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub miniștri, sub secretarul general al Guvernului și sub șeful Cancelariei prim-ministrului.

Potrivit proiectului, președintele ICCJ are atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierului prezidențial, liderilor grupurilor parlamentare, vicepreședinților Camerelor Parlamentului, miniștrilor, secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei prim-ministrului li se atribuie coeficientul 6,50. Un judecător al ICCJ cu vechime maximă are coeficientul 5,50, sub coeficientul 6,50 al primarului general al Capitalei și sub coeficientul 6,00 al președintelui unui consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ ori de sector. Un judecător cu grad de judecătorie și vechime între 15 și 20 de ani are coeficientul 4,22, sub coeficientul 4,35 stabilit pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

CSM a sesizat deja Ministerul Justiției și președintele României cu privire la deficiențele de fond ale proiectului pentru autoritatea judecătorească. Consiliul a spus că magistratura este printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități, spre deosebire de alte sectoare bugetare. Potrivit comunicatului, aplicarea sporului de 40% prevăzut în proiect ar face ca mulți funcționari publici din Ministerul Finanțelor și din entitățile teritoriale subordonate să aibă venituri salariale mult mai mari decât cele ale magistraților.

CSM afirmă că, începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive și al unei retorici publice ostile magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că proiectul rămâne în circuitul public și poate fi promovat legislativ, inclusiv prin asumarea lui de către membri ai Parlamentului. CSM a spus că va folosi toate instrumentele instituționale și mijloacele legale pentru apărarea statutului judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.