Sindicatele din casele de pensii amenință cu blocarea activității după ce noua lege a salarizării scade valoarea de referință la 4.000 de lei

Angajații caselor de pensii și din sectorul sanitar ar putea bloca activitatea sau recurge la grevă dacă proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice rămâne în forma din 20 august 2026. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) și Federația SANITAS au avertizat vineri că organizațiile sindicale vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității și grevă, dacă solicitările lor nu sunt rezolvate.

Nemulțumirea pornește de la scăderea valorii de referință folosite la calculul salariilor bugetarilor, de la 4.100 de lei în varianta din 16 iulie la 4.000 de lei în proiectul actual. Potrivit analizei federației, pentru un consilier superior salariul teoretic scade de la 11.480 la 11.200 de lei la nivelul Casei Naționale de Pensii Publice și de la 8.815 la 8.600 de lei în grila caselor teritoriale, coeficienții fiind 2,80 la centru și 2,15 în teritoriu — o diferență de 2.600 de lei brut pe lună, care ajunge la circa 3.388 de lei la treapta „superior 4", nou introdusă alături de „superior 2" și „superior 3". La personalul contractual, diferențele între nivelul central și cel teritorial sunt estimate la 30-32%. Sindicaliștii susțin că salariații din teritoriu aplică aceeași legislație și aceleași proceduri ca cei de la centru, că o lege nouă nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul și că există riscul unei stagnări a veniturilor timp de cinci ani, în condițiile inflației.

Federația SANITAS respinge versiunea din 20 august, considerând-o mai slabă decât variantele anterioare. Sindicatul critică lipsa unui mecanism clar de finanțare pentru creșterile salariale și plata sporurilor, plafonarea sporurilor la 20% și împărțirea activităților sanitare în șase categorii, care ar putea crea noi diferențe salariale între angajați cu activități comparabile. SANITAS reamintește că greva din Sănătate este suspendată, nu încheiată, pentru a permite continuarea negocierilor.

Noua variantă a proiectului aduce majorări în alte sectoare. În educație, coeficienții profesorilor cresc, iar sporul de dirigenție devine diferențiat în funcție de numărul de elevi: 10% din valoarea de referință pentru clase de maximum 20 de elevi, 15% pentru 21-30 de elevi și 20% pentru cele cu peste 30 de elevi; se stabilește și o nouă bază de calcul pentru plata cu ora, iar conducătorii de doctorat pot primi câte 1% pentru fiecare doctorand, fără a depăși 10% din salariul de bază. Învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar vor beneficia de un spor de 10% din valoarea de referință. Consilierii școlari vor primi un spor de până la 5%.

În sănătate, personalul din ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau din transplant poate primi sporuri între 40% și 55% din salariul de bază, iar a doua categorie de condiții periculoase (TBC, psihiatrie, oncologie, ambulanță, blocuri operatorii, unități pentru arși) până la 50%. Munca în zilele de repaus și de sărbători se plătește cu un tarif orar mai mare cu 40%, gărzile de urgență în afara programului cu 30% în plus, iar medicii de gardă la domiciliu primesc 40% din tariful orar.

Proiectul mai prevede o „diferență salarială tranzitorie", care protejează salariul aflat în plată în noiembrie 2026 dacă noua grilă ar duce la o sumă mai mică. Sunt propuse funcții noi și coeficienți majorați în administrație, diplomație și cultură — de exemplu, un cancelarist relații I cu studii superioare ar ajunge la circa 9.800 de lei, față de aproximativ 5.368 de lei în proiectul din mai —, în timp ce un cercetător științific II coboară la circa 10.000 de lei, de la aproximativ 12.267 de lei în variantele din mai și iulie. Apărarea, ordinea publică și securitatea națională ar primi 2,4-2,6 miliarde de lei din fondurile suplimentare.

Pentru demnitari, coeficientul președintelui este de circa 6,47 în 2026-2027, adică aproximativ 25.880 de lei brut, premierul și președinții Camerelor ar avea în jur de 24.670 de lei, un ministru circa 22.246 de lei, iar un parlamentar aproximativ 19.411 lei.

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că solicitările sindicatelor legate de Legea salarizării nu pot fi acoperite, afirmând că ar fi „drumul sigur spre căderea ratingului României" dacă ar fi votate creșteri salariale peste posibilitățile țării. Bolojan a precizat că legea introduce predictibilitate în salarizarea din sectorul public și corectează inechitățile din acest sector, subliniind că prin Legea salarizării nu scade niciun venit, dar unei părți din sectorul public care și-a crescut salariile prin diferite metode nu i se va mai majora salariul. Potrivit estimărilor prezentate de premier, fondul de salarii reprezintă în prezent 8,1% din PIB, iar angajamentul României este să ajungă la 7,9% din PIB până în 2030; în 2027 acest procent ar însemna maximum 11-12 miliarde de lei. Fondul de salarii poate crește nominal doar în ritmul creșterii PIB-ului și ar putea ajunge la 170 de miliarde de lei anul viitor, față de 166 de miliarde de lei în acest an.

Proiectul se află încă în negociere între partidele din coaliție și instituțiile implicate, iar 31 august este termenul-limită pentru jalonul din PNRR, România riscând peste 700 de milioane de euro dacă nu găsește o soluție. Potrivit unor informații din negocieri, valoarea de referință de 4.000 de lei ar urma să fie majorată cu 100 de lei în a doua jumătate a lui 2027, posibil din octombrie, iar bugetul de salarii ar fi tensionat la maximum într-un scenariu de creștere a anvelopei cu 12 miliarde de lei; diferența de 4 miliarde față de varianta de 8 miliarde ar urma să fie acoperită prin 3-4 măsuri de reducere a unor cheltuieli recurente, fără a afecta ținta de deficit.