Legea salarizării unitare, blocată: proiectul rămâne nefinalizat, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR

Guvernul se confruntă cu un blocaj în privința noii legi a salarizării unitare din sistemul public, unul dintre jaloanele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi seara, după ședința de guvern, că proiectul nu este încă finalizat și că este puțin probabil să fie dezbătut în Parlament săptămâna viitoare, în sesiunea extraordinară convocată pentru celelalte proiecte legate de PNRR. Potrivit acestuia, discuțiile tehnice ar putea fi încheiate în două-trei zile, astfel încât legea să ajungă în fața Parlamentului într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august.

Bolojan a avertizat că neadoptarea la timp a legii ar putea costa România 770 de milioane de euro din fonduri europene aferente PNRR, în condițiile în care adoptarea integrală a pachetului de șase proiecte legislative ar debloca granturi de 4,6 miliarde de euro în următoarele trei luni. Premierul a explicat că, dintre cele șase capitole aferente PNRR — recompensarea personalului ANAF și din vamă, reforma carierei în administrația publică, Codul urbanismului, decarbonizarea (încălzire-răcire și hidrogen) și incompatibilitățile —, doar legea salarizării ridică probleme reale la acest moment, celelalte fiind într-un stadiu care permite dezbaterea în sesiunea de săptămâna viitoare. El a mai precizat că proiectul Codului urbanismului are un impact financiar de 970 de milioane de euro și că, din 2028, autorizațiile de construire în Capitală ar urma să fie eliberate de Primăria Generală, nu de primăriile de sector.

Potrivit premierului, noua lege a salarizării — un proiect amânat de toate guvernele din ultimii patru ani — urmărește reducerea diferențelor salariale dintre instituțiile statului și introducerea unui mecanism predictibil de evoluție a salariilor, bazat pe o valoare de referință corelată cu performanța economiei. Bolojan a insistat că proiectul nu presupune diminuarea salariilor actuale, iar acolo unde noul nivel ar fi mai mic se vor acorda compensații.

Opoziția față de proiect vine în principal din partea sindicatelor. Trei federații din educație (FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater”) au anunțat că boicotează discuțiile de la Ministerul Muncii, considerând consultarea lipsită de substanță și acuzând Guvernul că încalcă angajamentele luate după greva generală din educație din 2023. Separat, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național (Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și BNS) au cerut, într-un comunicat comun, retragerea imediată a proiectului și reluarea negocierilor abia după instalarea unui guvern cu puteri depline. Mai mult, judecătorii Curții de Apel au suspendat marți proiectul de lege, la cererea Sanitas, reținând o „vădită aparență de nelegalitate” din cauza lipsei unei consultări reale — decizie care obligă Guvernul să reia negocierile oficiale cu sindicatele și care, potrivit deciziei, împiedică introducerea sau dezbaterea formei actuale a proiectului în Parlament.

Pe fondul acestor tensiuni, surse din PSD citate de presă susțin că șansele ca legea să fie votată în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare sunt „aproape nule”. Guvernul mai are de gestionat, în paralel, și alte dosare aflate pe agenda PNRR, printre care o analiză cerută Ministerului Sănătății privind spitalele cu costuri de personal peste medie, precum și revenirea la normal a activității ANCPI, după atacul cibernetic care i-a blocat baza de date.