Trei federații sindicale din învățământ resping noua propunere de salarizare; negocierile rămân blocate

Trei federații sindicale din învățământ — FSLI, „Spiru Haret" și Alma Mater — au anunțat miercuri, printr-un comunicat comun, că resping categoric cea mai nouă propunere privind salarizarea angajaților din educație, susținând că varianta pusă pe masă nu răspunde revendicărilor lor și nu asigură locul cuvenit profesiei didactice în viitoarea ierarhie a salariilor bugetarilor. Reprezentanții sindicatelor participaseră la o întâlnire la Palatul Cotroceni, unde le-au fost prezentate două variante ale capitolului din legea salarizării unitare dedicat educației.

Prima variantă prevede un spor de dirigenție de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de mărimea clasei, un spor de 10% pentru tutoriat și o remunerație mai mare pentru profesorii care predau în regim plata cu ora — aceasta din urmă fiind modificată prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. A doua variantă propune o grilă nouă pentru învățământul preuniversitar, aplicabilă din 1 septembrie 2028, cu un coeficient de 2,12 pentru profesorii debutanți cu studii superioare și 2,55 pentru cei cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime, precum și o grilă nouă pentru învățământul superior, de la 2,12 pentru asistenți universitari cu cel mult trei ani vechime până la 4,05 pentru profesorii universitari cu peste 25 de ani experiență. Sindicatele cer coeficienți între 2,10 și 2,90 în preuniversitar și între 2,25 și 4,05 în universitar, cu includerea drepturilor pentru titlul de doctor, și cer Parlamentului fie să le accepte propunerea, fie să respingă proiectul Guvernului.

Sindicatele susțin că unele corecții prezentate răspund parțial problemelor semnalate, dar nu schimbă problema de fond a proiectului. Ele invocă angajamentul asumat de Guvern după greva generală din 2023 de a reaşeza salarizarea personalului din educație și menționează că în 2024, la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a fost elaborată o grilă bazată pe principii diferite de cea propusă de Guvernul Bolojan. Sindicatele avertizează că efectele Legii nr. 141/2025 sunt deja vizibile în învățământul preuniversitar, unde numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300.

Negocierile politice de la Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, au intrat din nou în blocaj: după câteva ore de discuții mediate de șeful statului nu a fost anunțat niciun acord politic asupra formei finale a actului normativ. Potrivit unor surse politice, diferențe importante rămân în Educație și Sănătate, dar și în Apărare, Ordine Publică, Securitate Națională și administrație publică, iar partidele nu vor să își asume acum forma finală, o variantă vehiculată fiind adoptarea legii abia în septembrie sau octombrie. Președintele a dat Guvernului demis termen de o săptămână pentru a veni cu soluții.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că, în ciuda obiecțiilor sindicatelor din sănătate și educație, la discuții s-au făcut „progrese importante" și că se caută încă o soluție de ultim moment pentru a salva aproape 800 de milioane de euro din PNRR. El a precizat că angajații din sănătate contestă matricea de coeficienți și modul de plată a muncii de weekend, că s-a căutat o formulă de creștere a salariilor din învățământ începând cu anul școlar 2028 și că zilele de 25-26 august ar putea fi ultimul interval în care mai e timp pentru o sesiune extraordinară de adoptare și pentru promulgare. Pîslaru spune că a primit mandat pentru o propunere care să închidă discuțiile cu sindicatele, că a lucrat peste 10, uneori peste 14 ore pe zi testând fluturași de salariu și că promisiunea de a nu reduce niciun venit salarial trebuie să rămână în picioare. Anterior, el mersese la Bruxelles pentru a cere sprijinul Comisiei Europene în vederea adoptării proiectului în forma respinsă de sindicate.

Termenul-limită rămâne 31 august, jalon asumat în PNRR încă din 2021: dacă legea nu intră în vigoare, România pierde între 700 și 800 de milioane de euro (aproximativ 4 miliarde de lei). Sindicatele au anunțat că vor declanșa grevă generală în toate domeniile dacă forma actuală a proiectului va fi impusă. Potrivit surselor politice citate, pentru a mulțumi sindicatele din toate domeniile ar fi nevoie de o anvelopă salarială de circa 30 de miliarde de lei.