Rezumatul zilei — 21 septembrie 2026

Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a fost oprit luni dimineață în trafic de procurorii DIICOT în timp ce se îndrepta spre o piscină din zona Otopeni și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde percheziția a durat aproape nouă ore; în total au fost cinci percheziții, în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Luni seara a fost reținut pentru 24 de ore, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, și urmează să fie prezentat marți Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile; la ieșirea de la DIICOT, unde a refuzat să dea declarații, a fost scos încătușat. Procurorii susțin că din septembrie 2021 doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un italian de 56 de ani ar fi format un grup infracțional care a acționat în România și Marea Britanie, convingându-l pe omul de afaceri buzoian Răzvan Leu să vireze peste un milion de euro, apoi încă 100.000, drept garanție pentru o finanțare de 6 milioane de euro, ulterior promisă la 15 milioane; prejudiciul depășește 1,1 milioane de euro, iar Leu, care a depus plângerea în ianuarie 2024, a vorbit luni public pentru prima dată și spune că banii nu i-au fost restituiți niciodată. La percheziții au fost găsite, potrivit surselor, aparate de bruiaj — unul chiar în mașina lui Georgescu —, câteva mii de euro și mai multe legitimații care păreau emise de Ordinul de Malta, pe care Georgescu figura drept „senator”; ambasada ordinului în România a anunțat că documentele sunt false și că el nu a fost niciodată membru. Ancheta are componentă internațională, cu solicitări de probe în Marea Britanie, Italia, Austria, Elveția și statele baltice, iar procurorii verifică dacă o parte din bani a ajuns în campania prezidențială din 2024; marți urmează să fie audiată ca martor Cristela Georgescu, soția sa.

Președintele Nicușor Dan a semnat luni decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier, publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial, dar în câteva ore i s-a închis drumul spre majoritate: Biroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate să nu susțină cabinetul, iar George Simion a anunțat că nici AUR nu îl votează, deputații partidului părăsind plenul Camerei cu pancarte pe care scria „Opriți poliția politică!”, în semn de protest față de reținerea lui Călin Georgescu. Sorin Grindeanu a motivat refuzul prin rezultatele economice ale guvernării Bolojan — 12 luni consecutive de scădere a puterii de cumpărare, o cădere de 6,3% a producției industriale, 70.000 de locuri de muncă pierdute și cea mai mare scădere a investițiilor străine directe din ultimii 15 ani — și a spus că PSD va vota doar un guvern din care face parte, cerându-i lui Mureșan să-și depună mandatul dacă nu găsește voturi în altă parte; recomandarea merge la Consiliul Politic Național, forul care decide final. Mureșan și-a prezentat totuși luni prioritățile programului — reformarea companiilor de stat, o administrație eficientă, cheltuirea responsabilă a banului public, securitatea națională, plus finalizarea discuțiilor cu Comisia Europeană pe PNRR — și a negat zvonurile privind creșteri de taxe, spunând că obiectivul său este revenirea TVA la 19% de îndată ce bugetul permite; el acuză PSD că a decis înainte de a vedea programul și prelungește o criză politică de aproape cinci luni. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR adună circa 169-170; Kelemen Hunor a spus că UDMR decide marți după-amiază dacă mai are sens să continue negocierile și că, fără cele 233 de voturi, îi va recomanda lui Mureșan să predea mandatul. Fără un guvern cu puteri depline nu se poate face rectificarea bugetară, iar unele instituții riscă să rămână fără bani chiar din această lună.

Președintele Nicușor Dan se află la New York, unde conduce delegația României la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, între 21 și 23 septembrie, alături de consilierii Dacian Cioloș și Eugen Tomac și de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. România susține reformarea organizației prin inițiativa UN80, reducerea risipei și Pactul pentru Viitor, teme pe care președintele le-a discutat cu secretarul general António Guterres, căruia i-a mulțumit pentru eforturile de limitare a efectelor umanitare ale războiului purtat de Rusia în Ucraina. Luni s-a întâlnit cu foști ambasadori americani în România și cu antreprenori din tehnologie, discuțiile vizând cooperarea în apărare și extinderea prezenței economice americane; marți participă la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt și la inaugurarea unui colț dedicat Reginei Maria, la 100 de ani de la turneul ei în SUA. Miercuri susține intervenția României în plenul Adunării Generale și participă la recepția oferită de Donald și Melania Trump, urmând să poarte și discuții bilaterale pentru susținerea candidaturii României la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei.

Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, a câștigat 355 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, cu 57,83% din voturi după numărarea a peste 95% din buletine, potrivit Comisiei Electorale Centrale — cel mai bun rezultat din istoria partidului, cu 12 mandate peste recordul din 2016, suficient pentru a modifica singur Constituția. Scrutinul, desfășurat între 18 și 20 septembrie cu o prezență de peste 59%, a fost primul legislativ de la invadarea Ucrainei în 2022 și s-a încheiat pe fondul unui atac masiv cu drone ucrainene asupra Moscovei, soldat cu trei morți și cu avarierea unei rafinării, și al unor atacuri cibernetice asupra sistemului de vot electronic. Niciun partid care se opune războiului nu a fost lăsat să participe: Curtea Supremă a eliminat de pe buletine formațiunea Iabloko, al cărei lider, Nikolai Rîbakov, spune că mulți dintre candidații săi au fost interziși sau închiși, iar observatorii OSCE nu au fost primiți. S-a votat și în teritoriile ucrainene ocupate — Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson —, precum și în secții deschise în Transnistria fără acordul Chișinăului; șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat sancțiuni împotriva organizatorilor acestor alegeri și a celor care au candidat acolo, iar Uniunea Europeană a precizat că nu va recunoaște niciodată rezultatele. Ministerul român de Externe a condamnat la rândul său deschiderea secțiilor din Transnistria, considerând că încalcă suveranitatea Republicii Moldova.

Ministerul de Externe chinez a confirmat luni că Xi Jinping va fi în Statele Unite între 23 și 25 septembrie, la invitația lui Donald Trump, care îl primește miercuri la baza aeriană Andrews, urmat de o vizită la Casa Albă, o paradă militară și un dineu oficial joi și o întâlnire privată vineri. Pe agendă sunt tarifele vamale, mineralele critice și pământurile rare, avioanele Boeing, produsele agricole și siguranța inteligenței artificiale, dar și divergențele privind Taiwanul, Iranul și războiul din Ucraina; Washingtonul vrea limitarea armistițiului comercial la șase luni, în timp ce Beijingul cere prelungirea lui până în 2029, iar Trump ar putea ridica și cazul a trei deținuți politici din China, între care Jimmy Lai. Cu câteva zile înainte, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au operaționalizat la New York „Dialogul SUA-China privind inteligența artificială”, un canal direct pentru notificarea incidentelor de IA cu implicații asupra securității naționale, precum și „Consiliul pentru Comerț” discutat de cei doi lideri în mai. Sunt așteptate acorduri comerciale limitate, inclusiv reducerea tarifelor pentru exporturi de circa 30 de miliarde de dolari; exporturile Chinei către SUA au crescut cu 34,4% în august.

Asociația Energia Inteligentă susține că România va traversa, în următoarele 12 luni începând din această toamnă, o „policriză” — 12 manifestări de criză care se alimentează reciproc, din zonele energetică, bugetară, economică, climatică și socială. Pe energie electrică, asociația estimează mai degrabă o criză de preț decât una de aprovizionare, cu vârfuri foarte scumpe în orele reci de seară, importuri la limita tehnică și posibile reduceri ale consumului industrial dacă se suprapun gerul, lipsa vântului și defecțiunile; la gaze, depozitele erau în septembrie la 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, iar problema principală ar fi debitul zilnic în zilele foarte reci, nu cantitatea anuală. Pe partea financiară, Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică de 63,3% din PIB în 2027, iar Standard & Poor's a menținut ratingul la BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, ceea ce poate însemna dobânzi mai mari și un leu mai slab chiar și fără retrogradare. Seceta a lovit recoltele de porumb, iar nivelul scăzut al Dunării afectează navigația, hidroenergia și răcirea capacităților energetice. Dumitru Chisăliță cere un „Guvern al prevenirii” și un plan energetic pentru 2030, asociația propunând 12 măsuri preventive, între care accelerarea puterii controlabile și un plan național de securitate a gazelor.

Alegerile regionale de duminică din Germania au adus două înfrângeri grele pentru partidul cancelarului Friedrich Merz. În Mecklenburg-Vorpommern, Alternativa pentru Germania a câștigat detașat cu 38,2% și 32 de mandate, urmată de SPD cu 35,5%, în timp ce CDU a obținut doar 4,9% — cel mai slab scor din cei 81 de ani de existență a partidului — și a rămas în afara parlamentului regional. La Berlin, Die Linke a ieșit pe primul loc cu 25,7% și 47 din cele 159 de mandate, devenind cea mai puternică forță din capitală, iar CDU a pierdut conducerea landului, coborând la 18,8%; împreună cu Verzii și SPD, Die Linke are o majoritate clară, iar Elif Eralp, capul de listă, este favorită la funcția de primar și spune că prioritatea ei este să facă orașul accesibil financiar. Consiliul Central al Evreilor din Germania s-a opus unui guvern condus de Die Linke și a cerut celorlalte partide să nu negocieze cu formațiunea, acuzând-o de remarci antisemite în campanie, acuzații respinse de partid. Merz a spus că rezultatele sunt „un dezastru” care „nu poate fi cosmetizat”, a pus eșecul pe seama polarizării dintre SPD și AfD și a anunțat că își continuă reformele, fără intenția de a demisiona.

Plăcile de beton ale unui balcon de la etajul șapte al unui bloc de pe Bulevardul Tineretului, în Sectorul 4 al Capitalei, s-au desprins luni după-amiază și au căzut peste un autoturism parcat dedesubt, pe care l-au avariat serios. Nu au fost victime: în mașină nu se afla nimeni, iar pe trotuar nu trecea niciun pieton în acel moment. Zona a fost delimitată și securizată, iar trecătorii au fost sfătuiți să o evite. Inspectoratul de Stat în Construcții urmează să facă verificări pentru a stabili dacă mai există riscuri pentru locatari sau pentru oamenii din apropiere; cauza desprinderii betonului nu a fost încă stabilită.

Autoritățile din Veneția vor să ridice taxa de acces pentru turiștii care vin doar pentru o zi de la 5–10 euro, cât este acum, la 30 de euro, pentru că nivelul actual este considerat prea mic ca să descurajeze aglomerația. Consilierii Michele Zuin, responsabil de buget, și Simone Venturini, responsabil de turism, au explicat că taxa se aplică în prezent în 60 de zile aglomerate pe an, între 3 aprilie și 26 iulie, în intervalul 08:30–16:00, iar în sezonul 2026 orașul a încasat peste 5,2 milioane de euro din aproape 680.000 de tichete. Cine rezervă cu cel puțin trei zile înainte plătește 5 euro, iar turiștii care se cazează în oraș sunt scutiți, plătind în schimb taxa de noapte. Noul tarif ar urma să intre în vigoare în 2027, dar decizia finală trebuie agreată cu Guvernul Italiei; în discuții a fost vehiculat și un plafon de până la 50 de euro, iar administrația analizează extinderea taxei pe o perioadă mai mare din an. Criticii spun că taxa de până acum nu a redus semnificativ numărul vizitatorilor.