Rezumatul zilei — 22 septembrie 2026

Călin Georgescu a fost eliberat marți seară, după ce Tribunalul București a respins cererea DIICOT de a-l aresta preventiv 30 de zile și a dispus în schimb control judiciar pentru 60 de zile; aceeași măsură a primit-o și omul de afaceri Ionel Rusen. Cei doi fuseseră reținuți luni, după aproape nouă ore de percheziții la vila din Mogoșoaia, de unde anchetatorii au ridicat sisteme de bruiaj, dispozitive de stocare, două pașapoarte și o legitimație suspectate a fi false, plus un act de identitate diplomatică atribuit Ordinului de Malta — ordin care a anunțat că nu a emis niciun document pe numele lui. Acuzațiile sunt constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar pornit de la plângerea omului de afaceri buzoian Răzvan Leu, care spune că a pierdut 1,1 milioane de euro plătiți ca garanție pentru o finanțare externă de 6 milioane de euro care nu s-a mai acordat, din care 100.000 de euro ar fi ajuns la campania prezidențială din 2024. Referatul procurorilor include stenograme din mai 2025 în care Georgescu și Rusen discută despre obținerea azilului politic în Italia, cumpărarea unei vile în Toscana de circa 1,2 milioane de euro și un sprijin promis de vicepremierul italian Matteo Salvini. Pe durata controlului judiciar, Georgescu nu poate părăsi țara și trebuie să se prezinte periodic la poliție; decizia nu e definitivă, iar procurorii au contestat-o imediat la Curtea de Apel. Președintele Nicușor Dan a spus că DIICOT are obligația să lămurească faptele, că reținerea nu are legătură cu alegerile din 2024 și a transmis un mesaj de „înțelegere, chiar de simpatie" celor care îl văd pe Georgescu drept victimă a sistemului.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat marți reținerea a încă șapte persoane acuzate de violențele din 15 septembrie din Piața Victoriei, de la protestul crescătorilor de ovine. Cu aceștia, 12 oameni se află acum în custodia justiției în dosar: cinci în arest preventiv și cinci în arest la domiciliu, măsuri dispuse săptămâna trecută, plus cei șapte reținuți marți. Anchetatorii au pus în aplicare 29 de mandate de percheziție și 30 de mandate de aducere în București și 15 județe, cu sprijinul Jandarmeriei. Dosarul vizează în total 40 de persoane cercetate pentru instigare publică, ultraj, tulburarea ordinii publice, distrugere și lovire; potrivit procurorilor, manifestanții au aruncat borduri, sticle, garduri metalice și materiale pirotehnice spre jandarmi, au lovit forțele de ordine cu bâte și au agresat doi angajați ai unui trust media aflați la fața locului.

Donald Trump, premierul danez Mette Frederiksen și premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen au semnat marți, la sediul ONU din New York, un acord privind securitatea Groenlandei. Documentul recunoaște suveranitatea Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, dar extinde mult prezența militară americană: SUA ar urma să deschidă două baze noi, la Narsarsuaq în sud și la Mestersvig pe coasta de est, și primesc drepturi permanente de acces, survol și desfășurare, plus puterea de a bloca investiții strategice ale Rusiei sau Chinei pe insulă. Textul integral nu a fost făcut public. Acordul vine după luni de tensiuni în care Trump a amenințat repetat cu anexarea Groenlandei, iar Frederiksen a insistat că Danemarca „nu cedează suveranitatea" și că securitatea arctică intră în responsabilitatea NATO. Sondajele arată că marea majoritate a groenlandezilor respinge ideea unui control american.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan s-a întâlnit marți cu grupurile parlamentare ale PNL și USR, urmând miercuri dimineață UDMR, pentru a le prezenta programul de guvernare. Cele trei partide care îl susțin au împreună 169 de voturi, iar învestirea cere 233 — îi lipsesc aproximativ 64. Situația s-a complicat luni, când conducerea PSD a decis în unanimitate să nu voteze guvernul, decizie oficializată marți în Biroul Permanent Național; Sorin Grindeanu a spus că nu poate vota „cu cineva care a trădat România" și i-a cerut lui Mureșan să-și depună mandatul, iar social-democrații ar reveni asupra poziției doar dacă cele zece propuneri adoptate la Sinaia intră în programul de guvernare. Mureșan a respins ideea retragerii — „Nu, cum să-mi depun mandatul?" — a exclus orice negociere cu AUR și a anunțat că depune programul la Parlament la finalul săptămânii. Kelemen Hunor i-a transmis totuși că retragerea ar trebui luată în calcul dacă nu se conturează o majoritate, iar AUR, prin George Simion, cere alegeri anticipate ca singură ieșire din blocaj.

Aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, președintele Nicușor Dan s-a întâlnit la sediul JPMorgan cu investitori în obligațiuni de stat românești și le-a garantat că țara va continua reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și traiectoria de consolidare fiscală. Dan a spus că investitorii au fost mai îngrijorați de situația politică decât de cea financiară și l-au întrebat când va avea România un guvern funcțional — le-a dat estimări private, pe care a refuzat să le facă publice. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că România își recâștigă predictibilitatea fiscală și a anunțat că investițiile publice au ajuns la 76,5 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 24% mai mult decât anul trecut, 71% din ele finanțate din fonduri europene și PNRR. Tot la New York, președintele le-a prezentat românilor din diaspora programul „Diaspora Investește Acasă", cu granturi de circa 100 de milioane de euro până în 2029 pentru cei care deschid afaceri în țară, și a participat marți la dezvelirea intersecției „The Queen Marie of Romania Corner" din Manhattan, la 100 de ani de la vizita Reginei Maria în SUA. Dan va vorbi în plenul ONU pe 23 septembrie.

Președintele american a susținut marți un discurs la Adunarea Generală a ONU în care a afirmat că a pus capăt la opt conflicte și că pacea în Ucraina va veni mai repede decât se așteaptă lumea. I-a cerut lui Vladimir Putin „să se oprească uciderile", a estimat că mor circa 25.000 de oameni pe lună în război și a anunțat sancțiuni suplimentare dacă va fi nevoie. Față de Iran a folosit un ton de ultimatum: regimul este „slab și disperat" și trebuie să aleagă între o înțelegere și „anihilare", un acord fiind posibil, în opinia sa, imediat după alegerile din 3 noiembrie; delegația iraniană a părăsit sala în timp ce vorbea. Trump a mai spus că SUA ar putea folosi forța militară în emisfera vestică, a cerut Mexicului să recâștige controlul în fața cartelurilor și a enumerat cifre economice: peste un milion de locuri de muncă noi, un venit mediu de 87.000 de dolari și angajamente de investiții străine de 21 de trilioane de dolari. Un sondaj Reuters/Ipsos îi indică o popularitate de 32%, minimul mandatului.

Un discurs ținut luni de Donald Trump la inaugurarea unui heliport la Casa Albă a rămas practic fără sunet și fără imagini pentru telespectatori, fiindcă niciuna dintre marile televiziuni nu l-a filmat. ABC, CBS, NBC, CNN și Fox News — rețelele care asigură prin rotație filmarea evenimentelor prezidențiale pentru întreaga presă — au refuzat să mai ofere acoperire, ca reacție la decizia lui Trump de vineri de a retrage acreditările jurnaliștilor de la CNN, MS NOW și Politico, acuzați de „știri false", fără ca președintele să indice articole concrete. Cele trei redacții au dat administrația în judecată, susținând că excluderea le încalcă drepturile garantate de Primul Amendament; prima audiere este programată pe 23 septembrie. În paralel, Casa Albă a lansat luni seară „Trump TV", un canal care transmite non-stop pe YouTube discursuri și materiale de arhivă ale administrației, deocamdată fără producții jurnalistice proprii. Șeful biroului Fox News din Washington, Bryan Boughton, a precizat că grupul de presă TV nu va mai acoperi evenimentele care îi reveneau și că nu va fi creat un grup înlocuitor.

Prima ninsoare a sezonului rece a căzut în noaptea de luni spre marți pe Transfăgărășan. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a anunțat că traficul se desfășoară normal și că nu a fost nevoie de utilajele de deszăpezire. Instituția le cere totuși șoferilor care vor să urce pe traseu să țină cont de prognoză, care indică temperaturi sub zero grade în zilele următoare, mai ales noaptea, și să verifice starea drumului înainte de plecare.

Datele pentru august 2026 arată că România a avut a doua cea mai mare creștere lunară a prețului benzinei din Uniunea Europeană, 6,6% față de iulie, după Spania cu 8,2% și înaintea Italiei și Ciprului; media europeană a fost de 3,3%. Pe motorină, creșterea lunară a fost de 6,1%, sub media UE de 8,3%. Raportat la august 2025, carburanții din România s-au scumpit cu 26,7%, ceea ce plasează țara pe locul 5 în UE, după Bulgaria (34,5%), Lituania (28,8%), Finlanda (27,6%) și Germania (27,5%). Scumpirea se accelerează constant — 23,1% în iunie, 24,2% în iulie, 26,7% în august — iar fenomenul e general european: 26 din 27 de state au raportat creșteri anuale, iar 18 dintre ele peste 20%.

Constantin Toma, primarul PSD al municipiului Buzău, a criticat marți promisiunea președintelui partidului său, Sorin Grindeanu, de a indexa anul viitor pensiile și salariile bugetarilor cu rata inflației, numind-o „prostii" fără acoperire financiară. Toma a calculat că măsura ar cere aproximativ 27 de miliarde de lei — peste 5 miliarde de euro — în 2027 și a întrebat de unde ar veni banii și cine ar da împrumutul, susținând că fondurile ar trebui să meargă spre reforma administrativ-teritorială și economia reală. Grindeanu declarase luni seara, la Antena 3, că indexarea este „obligatorie" în 2027, fiindcă populația a ajuns la limita suportabilității, și că alegerile anticipate sunt un scenariu constituțional, dar nedorit — organizate rapid, ele nu ar putea avea loc mai devreme de februarie 2027, lăsând România încă patru luni cu un guvern interimar și fără buget.

Vodafone România a lansat marți inițiativa GEN10, în parteneriat cu Nadia Comăneci și Ciprian Marica. Prin platforma GEN10.ro, părinții din toată țara își pot înscrie copiii pasionați de gimnastică sau fotbal, încărcând și filmări cu exercițiile acestora; înscrierile rămân deschise până la sfârșitul lunii octombrie. În noiembrie, 30 de finaliști la gimnastică și 33 la fotbal vor fi invitați la București pentru o etapă de selecție fizică, din care vor fi aleși 10 bursieri la gimnastică și 11 la fotbal. Aceștia vor primi timp de un an mentorat direct de la cei doi sportivi și sprijin financiar din partea companiei.

Cei doi președinți s-au întâlnit luni la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o discuție de aproximativ o jumătate de oră pe care Emmanuel Macron a descris-o drept „foarte constructivă". Liderul francez a cerut livrarea mai rapidă a interceptoarelor pentru apărarea aeriană a Ucrainei și a propus un moratoriu ruso-ucrainean asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice, idee pe care urma să o prezinte și lui Volodîmîr Zelenski la New York; forma și angajamentele concrete nu au fost stabilite public. Cei doi au discutat și despre securizarea siturilor petroliere din Marea Roșie și au convenit să acționeze pentru reducerea tensiunilor de pe piețele energiei, protejarea infrastructurii critice din Orientul Mijlociu și libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv marți condamnarea lui Alexandru Mihailiuc, fost procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT, la un an de închisoare și o amendă penală de 80.000 de lei pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Executarea pedepsei a fost amânată, cu un termen de supraveghere de doi ani. Potrivit acuzării, Mihailiuc nu a depus la termen banii ridicați la percheziții domiciliare din decembrie 2021 și i-a folosit până în iunie 2022, când i-a restituit după un control intern. Pentru a ascunde fapta, a determinat trei martori să consemneze fals că primiseră banii în aceeași zi și a întocmit trei procese-verbale false, unele antedatate, folosite apoi în fața comisiei de control. Instanța a reținut că faptele au o gravitate sporită fiindcă au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat.

Compania Municipală Termoenergetica București pregătește sistemul de termoficare pentru sezonul 2026–2027 și va începe de la 1 octombrie încărcarea etapizată cu apă a instalațiilor, urmată de probe de presiune. Fiecare asociație de proprietari va fi anunțată din timp, prin afișaj la intrarea în bloc, despre ziua programată pentru imobilul său, iar locatarii sunt rugați să încheie până atunci eventualele lucrări la instalațiile de încălzire. Compania a subliniat că aceste operațiuni nu înseamnă începerea furnizării căldurii — data de start a încălzirii va fi anunțată ulterior. Pentru informații funcționează numerele 031.9442 și 0800.820.002, precum și aplicația Termoalert.

Ambasadorii statelor membre au aprobat marți prelungirea cu trei ani a sancțiunilor impuse pentru invazia Ucrainei, care vizează circa 3.000 de persoane și entități și care ar fi expirat la sfârșitul zilei. Prețul unanimității a fost eliminarea de pe listă a doi oligarhi ruși importanți: Alisher Usmanov, pentru care a pledat Franța invocând motive de securitate națională, și Mihail Fridman, susținut de Luxemburg după ce acesta a dat țara în judecată cerând despăgubiri de 16 miliarde de dolari. Letonia, care s-a opus până la capăt oricărui compromis, s-a abținut în final de la vot și a permis astfel adoptarea deciziei, care urmează să fie formalizată prin procedură scrisă. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ceruse menținerea integrală a sancțiunilor și a mulțumit public Letoniei pentru poziția ei.

Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții au lansat marți Pactul european al investitorilor instituționali, un cadru voluntar prin care vor să atragă capital privat pe termen lung către companiile europene de tehnologie aflate în faza de extindere. Treisprezece investitori instituționali — bănci, fonduri de pensii și societăți de asigurări — și-au exprimat deja intenția de a participa. Prin inițiativa „Campionii Europeni în domeniul Tehnologiei" 2.0, susținută de toate cele 27 de state membre și cu un buget de 15 miliarde de euro, se urmărește mobilizarea a până la 80 de miliarde de euro pentru peste 1.500 de companii, BEI angajându-se cu până la 1,25 miliarde. Separat, fondul „Scale-up Europe" va strânge 5 miliarde de euro pentru finanțarea directă a firmelor din inteligență artificială, semiconductori, robotică, energie, industrie spațială și biotehnologie. Ursula von der Leyen a spus că Europa trebuie să le permită companiilor inovatoare să devină lideri mondiali fără să plece de pe continent.

Partenera președintelui Nicușor Dan a participat la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la reuniuni dedicate siguranței copiilor în mediul digital, organizate sub patronajul Eminei Erdoğan, prima doamnă a Turciei, împreună cu UNICEF și Biroul Reprezentantului Special al ONU pentru violența împotriva copiilor. Grădinaru a pledat pentru reguli de bază comune, aplicate la nivel internațional, care să protejeze minorii indiferent de țara în care se află sau de platforma pe care o folosesc, argumentând că protecțiile din viața de zi cu zi trebuie transpuse și online. Ea a susținut că responsabilitatea trebuie împărțită între state, companiile de tehnologie, școli și familii.