Rezumatul zilei — 20 septembrie 2026

Germanii au votat duminică în alegeri regionale la Berlin și în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde au fost chemați la urne aproape patru milioane de alegători. Potrivit exit-poll-ului ARD, la Berlin partidul de extremă stângă Die Linke a ieșit pe primul loc, cu 24,5%, urmat de CDU cu 20% și de AfD cu 16% — dacă rezultatul se confirmă, ar fi prima dată de la reunificarea din 1990 când stânga radicală ar putea prelua primăria capitalei, deși are nevoie de parteneri de coaliție. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, sondajele dinaintea votului dădeau AfD pe primul loc cu 37% și SPD la 35%, cu CDU în pericol să nu treacă pragul de 5%. Pentru cancelarul Friedrich Merz, aflat la putere de 16 luni, cu o aprobare personală de circa 10% și cu CDU/CSU la 18-20% la nivel național, miza e mare: și-a anulat participarea la Adunarea Generală a ONU pentru a rămâne la Berlin și a convocat de urgență conducerea partidului imediat după primele rezultate, la două săptămâni după înfrângerea grea din Saxonia-Anhalt, unde AfD a luat aproape 44%. Campania de la Berlin a fost dominată de criza locuințelor: circa 85% dintre gospodării stau în chirie, chiriile cerute aproape s-au dublat din 2014, iar autoritățile estimează că e nevoie de încă 211.000 de locuințe până în 2040.

Președintele Nicușor Dan a semnat sâmbătă, la Bistrița, decretul prin care îl desemnează pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru; decretul se publică luni, 21 septembrie, în Monitorul Oficial, iar de atunci Mureșan are 10 zile ca să ceară Parlamentului votul de încredere pentru programul de guvernare și lista de miniștri. Problema e aritmetica: PNL, USR, UDMR și minoritățile adună 187 de parlamentari, cu 46 mai puțin decât cele 233 de voturi necesare, așa că totul depinde de PSD, cel mai mare grup din Legislativ, cu 126 de parlamentari, care se reunește luni la ora 11.00 în Biroul Permanent Național ca să decidă dacă îl votează. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că a primit nominalizarea cu „surprindere și dezamăgire” și l-a acuzat pe Mureșan că a făcut campanie la Bruxelles pentru reducerea fondurilor europene ale României, iar pe Ilie Bolojan că a lăsat o gaură bugetară de peste 30 de miliarde de lei. Mureșan a răspuns că va continua reformele începute de Bolojan — „dacă cineva se așteaptă ca eu să sting lumina, se înșeală amarnic” — și a promis gestionarea atentă a banului public, reducerea inflației și o relaxare a măsurilor fiscale imediat ce bugetul o va permite, spunând că pentru PSD a venit „momentul adevărului”: un guvern pro-european sau apropierea de AUR. Disputa a continuat și între Radu Miruță, ministrul demis al Apărării, și social-democrata Olguța Vasilescu, care ceruse partidului să nu voteze un premier ce continuă politicile pentru care a căzut Guvernul Bolojan. Audierile miniștrilor și votul în plenul reunit ar putea avea loc la începutul lui octombrie.

Moscova și regiunea din jur au fost lovite duminică dimineață de un atac masiv cu drone, în care au murit cel puțin două persoane — o femeie de 44 de ani și un bărbat în vârstă, în locuri diferite, potrivit autorităților ruse. O instalație a rafinăriei de petrol din cartierul moscovit Kapotna a fost avariată și a luat foc, fără victime la fața locului, a anunțat primarul Serghei Sobianin, iar într-o localitate din apropiere căderea resturilor unei drone peste un bloc a dus la evacuarea a circa 400 de persoane. Cifrele oficiale diferă: guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov, a anunțat 249 de drone doborâte deasupra regiunii, Sobianin a vorbit succesiv de 186, apoi de peste 1.600 de drone interceptate de sâmbătă, dintre care 450 spre Moscova, iar Ministerul Apărării a raportat 1.110 drone doborâte peste noapte. Atacul a venit în ultima zi a alegerilor parlamentare ruse, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile de rază lungă ale Ucrainei au vizat una dintre marile companii petroliere ruse și un obiectiv logistic. Bombardamentele au avut loc la câteva zile după ce Donald Trump afirmase că Rusia și Ucraina s-ar fi angajat să nu mai lovească infrastructura energetică a celeilalte părți, iar Zelenski se declarase pregătit de „măsuri de dezescaladare” dacă Moscova face la fel, propunere pe care Kremlinul o numise „o idee bună”.

Președintele Nicușor Dan a transmis duminică un mesaj la Summitul Comunității Române de la Chicago, citit de consiliera de stat Ana-Maria Geană, în care spune că pentru mulți dintre cei care au plecat România a lăsat „gustul amar al promisiunilor neîndeplinite” și sentimentul că munca și competența nu sunt suficient apreciate. Potrivit lui, încrederea se recâștigă doar dacă statul recunoaște deschis aceste experiențe, inclusiv pe cele incomode, iar respectul se măsoară practic: servicii consulare care funcționează, reguli clare și răspunsuri date la timp, fie că oamenii cer documente, vor să investească în România sau se gândesc să se întoarcă. Președintele a cerut implicarea diasporei în proiectele mari de dezvoltare ale țării și le-a spus românilor din străinătate să ceară în continuare competență și integritate autorităților, pentru că distanța nu le scade legitimitatea vocii.

Ion Doldurea, primar al municipiului Caracal la al doilea mandat, și-a anunțat duminică demisia din funcție, invocând problemele de sănătate apărute după un accident rutier petrecut acum aproximativ șase luni, când mașina sa a fost lovită din spate de un TIR pe drumul spre București. A fost operat pe creier pentru îndepărtarea unui cheag de sânge, iar la o evaluare medicală recentă medicii i-au recomandat categoric „fără stres, fără emoții, fără efort”, ceea ce îl împiedică să se implice pe deplin în activitatea de primar. Mandatul va fi preluat de viceprimarul Laurențiu Pătran, în care Doldurea spune că are încredere totală; el renunță și la conducerea organizației municipale PSD Caracal. Ales prima dată în 2020 cu 52,06% din voturi și reales în 2024 cu 70,97%, Doldurea afirmă că administrația sa a atras din 2021 proiecte de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene și naționale.

Administrația Națională de Meteorologie a emis duminică o avertizare cod galben de vânt pentru luni, valabilă în 13 județe din Oltenia, centrul și sudul Moldovei și în zonele montane. Vântul se va intensifica între orele 12:00 și 21:00, cu rafale de 50-70 de kilometri pe oră și de 80-90 km/h la peste 1.700 de metri altitudine, iar marți va mai sufla puternic doar în Oltenia, în zone din Muntenia și la munte. Temperaturile scad în medie cu 8-12 grade, maximele rămânând sub 21 de grade, iar de luni până marți sunt așteptate averse și furtuni, cu 10-15 litri pe metru pătrat, și lapoviță sau ninsoare la peste 1.700 de metri. Avertizarea este valabilă de luni, de la ora 10:00, până joi, la ora 10:00.

Premierul italian Giorgia Meloni a anunțat duminică, la un eveniment pentru tineret organizat de partidul său, Frații Italiei, că guvernul pregătește interzicerea burkăi și a niqabului în școlile publice și o lege care să limiteze numărul de elevi străini din fiecare clasă, fără să precizeze plafonul. Măsura ar urma să îi oblige și pe părinții elevilor străini cu dificultăți mari de integrare să își înscrie copiii la cursuri obligatorii de limba italiană, iar proiectul va ajunge în curând în Consiliul de Miniștri. Meloni a argumentat că un copil care nu înțelege italiana se integrează repede cu ajutorul colegilor și profesorilor, dar că atunci când astfel de copii devin majoritari „nu mai e vorba despre integrare, ci despre neglijență”, și a spus că elevii trebuie să meargă la școală cu fața descoperită. În Italia, peste 11% dintre elevi nu sunt cetățeni italieni, iar migrația a devenit una dintre temele centrale ale politicii de la Roma.

Președintele Nicușor Dan a participat vineri la Summitul Inițiativei de Integrare Carpatice, în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, unde a susținut construirea unei piețe regionale comune a celor opt țări din zona Carpaților — Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina —, bazată pe conectarea prin rețele rutiere și energetice și pe creșterea încrederii reciproce. El a spus că România e pregătită să atragă investiții prin Portul Constanța, prin infrastructura rutieră și prin potențialul din apărare, tehnologie și energie nucleară, și că inițiativa poate fi un instrument suplimentar pentru integrarea europeană a țărilor candidate. Într-o postare de duminică, Nicușor Dan a adăugat că protejarea drepturilor și intereselor românilor din Transcarpatia este „o prioritate absolută” a statului român și că s-a oprit la Polianîția pentru a discuta cu localnicii despre nevoile lor și despre păstrarea identității naționale.

Manifestația „Stop extremismului și violenței! România democrată”, organizată duminică în Piața Victoriei de grupurile civice Lupii Tricolori, Rezistența și Corupția Ucide, a adunat până la ora 19:00 aproximativ 60 de persoane, cu drapele naționale și europene și pancarte. Protestul, avizat pentru intervalul 17:30-22:00, a decurs pașnic; doi bărbați au fost scoși din piață de jandarmi, organizatorul susținând că ar fi agitatori care adresaseră amenințări pe TikTok participanților. Jandarmeria Capitalei a instalat filtre de acces și verifică persoanele cu bagaje voluminoase, iar o contramanifestație în același loc și în același timp este interzisă, sub sancțiunea unor amenzi între 500 și 5.000 de lei. Acțiunea a fost organizată ca reacție la protestul fermierilor de marți, din aceeași piață, care a degenerat în violențe — protestatari au forțat dispozitivele de ordine și au aruncat cu pietre, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Manifestații similare au fost programate duminică la Iași, Oradea și Timișoara.

O echipă de scafandri specializați în dezamorsarea dispozitivelor explozive din Forțele Navale Române a intervenit duminică, în jurul orei 09:30, și a neutralizat resturile unei drone aflate în Marea Neagră, la aproximativ 50 de mile marine est de Grindul Chituc, în județul Constanța. Obiectul plutitor fusese observat sâmbătă, 19 septembrie, de polițiștii de frontieră, iar Garda de Coastă ceruse sprijinul Ministerului Apărării Naționale pentru verificare. După intervenție, autoritățile au confirmat că nu există pericol pentru populație sau pentru traficul naval. Potrivit statisticilor MApN, în 2026 au fost 37 de situații în care drone sau fragmente de drone au fost identificate, ridicate ori neutralizate, 27 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și patru drone doborâte.

Alegerile parlamentare ruse, desfășurate între 18 și 20 septembrie, s-au încheiat duminică, cu o prezență națională apropiată de 46-48%, ușor peste nivelul din 2016; partidul Rusia Unită este creditat să păstreze majoritatea în legislativul de 450 de locuri. Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Centrale, a anunțat peste o mie de atacuri de tip DDoS asupra infrastructurii electorale, inclusiv unul major, peste noapte, asupra votului online din Moscova, susținând că au venit în mare parte din străinătate și că poartă „toate semnele” unei ingerințe ucrainene; Ministerul Dezvoltării Digitale a spus separat că a oprit o tentativă de sabotaj asupra rețelelor de comunicații din Extremul Orient, fără ca votul să fie afectat. Este primul scrutin organizat de Rusia după invadarea pe scară largă a Ucrainei și primul la care au votat locuitori din părțile ocupate ale regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson, demers condamnat de Kiev ca ilegal. Moscova nu a invitat observatori OSCE, iar Iabloko, singurul partid înregistrat cu poziție critică față de război, a fost scos de pe buletinul de vot național în august.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat sâmbătă, la finalul reuniunii informale a miniștrilor de finanțe din UE (ECOFIN) de la Dublin, că România nu poate alege între consolidarea fiscală și creșterea economică, ci are nevoie de amândouă, iar consolidarea „nu este o destinație, ci fundația” pe care se construiește următoarea etapă de dezvoltare. Explicația lui: un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile, plătește dobânzi mai mari și devine mai vulnerabil, în timp ce deficite mai mici înseamnă credibilitate, costuri de finanțare reduse și mai mult capital disponibil pentru economie. Ministrul a insistat pe reducerea cheltuielilor ineficiente și reorganizarea marilor servicii publice, cu protejarea investițiilor, infrastructurii, apărării și securității energetice. La Dublin a discutat, printre alții, cu Kristalina Georgieva, Mathias Cormann, Nadia Calviño și Valdis Dombrovskis despre mobilizarea capitalului privat și recâștigarea avantajului de productivitate al Europei.

Un autoturism cu trei tineri la bord a ieșit de pe carosabil și a lovit un copac sâmbătă seara, în satul Moara din comuna prahoveană Puchenii Mari. Pasagerul de 19 ani a fost găsit inconștient, scos din mașină de pompieri și predat unui echipaj de terapie intensivă mobilă, dar medicii i-au constatat decesul la locul accidentului, iar șoferul de 18 ani, extras dintre fiare și intubat la fața locului, a fost dus la Unitatea de Primiri Urgențe din Ploiești, unde a murit ulterior. Al treilea tânăr, un adolescent de 15 ani, a fost transportat la spital cu traumatisme la membre. La fața locului au intervenit echipaje de pompieri, SMURD și ambulanță, iar polițiștii din Ploiești fac cercetări pentru a stabili cauzele accidentului.

Președintele Nicușor Dan va prezenta miercuri, 23 septembrie, de la ora 16:30 (ora României), intervenția țării în plenul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York — prima dată când o face în calitate de președinte —, iar discursul va fi transmis în direct pe site-ul Administrației Prezidențiale. El va vorbi despre susținerea reformei ONU și despre contribuția României la pace, securitate și la o ordine internațională bazată pe reguli. Până miercuri, agenda include întâlniri cu secretarul general António Guterres și cu Ronald S. Lauder, cu foști ambasadori americani în România, cu antreprenori români din tehnologie și cu reprezentanți ai JP Morgan Chase, precum și inaugurarea intersecției „The Queen Marie of Romania Corner”, la 100 de ani de la vizita Reginei Maria în Statele Unite. După discurs, președintele participă la Summitul Platformei Internaționale pentru Crimeea, la o ședință a Consiliului de Securitate despre Ucraina și, împreună cu Mirabela Grădinaru, la recepția oferită de Donald Trump și Melania Trump. Administrația Prezidențială precizează că întâlnirile includ și demersuri pentru candidatura României la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei.

Călătorii trenului IRN 461 „România”, operat de CFR Călători, au rămas duminică imobilizați pe podul feroviar dintre Giurgiu și Ruse, după ce locomotiva s-a defectat. Garnitura plecase din stația Giurgiu Nord la ora 13:27 și trecuse frontiera, iar oprirea s-a produs pe partea bulgărească a podului, la scurt timp după graniță. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a anunțat oprirea temporară a trenului și trimiterea unei echipe de mentenanță la fața locului; pentru că intervenția are loc pe teritoriul Bulgariei, administratorul infrastructurii urmărește situația pe baza informațiilor transmise de partea bulgară. Nu există deocamdată o estimare oficială a duratei reparației sau a întârzierii, iar autoritățile nu au raportat incidente care să pună în pericol pasagerii.

Marine Le Pen și Jordan Bardella, liderii Adunării Naționale, au condamnat sâmbătă, într-o declarație comună, acțiunile ostile ale Rusiei, avertizând că Kremlinul nu poate dicta politica Franței prin intimidare, amenințări, destabilizare sau presiune psihologică și că orientarea diplomatică a țării se stabilește la Paris, nu la Moscova. Cei doi au spus că nicio provocare, operațiune clandestină sau acțiune de destabilizare nu va determina Franța să înlesnească atingerea obiectivelor de război ale Rusiei în Ucraina, deși dezbaterea despre sprijinul acordat Kievului și despre condițiile lui trebuie să continue. Declarația condamnă și confiscarea de către Rusia a activelor unor mari companii europene, între care grupul francez Auchan și Nestlé, calificată drept act ostil împotriva intereselor Franței și Europei. Poziția comună este un semn de unitate într-un partid divizat în privința relației cu Kremlinul, în condițiile în care Le Pen conduce în sondaje înaintea alegerilor prezidențiale de primăvara viitoare.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, a afirmat sâmbătă, într-un mesaj video, că Europa riscă o escaladare majoră a conflictului din Ucraina, pentru că anumiți politicieni occidentali din NATO ar încerca cu orice preț să transforme războiul localizat într-o confruntare directă între Alianță și Rusia. Potrivit lui, strategia de a învinge Moscova pe câmpul de luptă a eșuat, sprijinul pentru Kiev nu a dat rezultate, iar Occidentul „toarnă gaz pe foc” continuându-l. Fico a repetat că Bratislava nu va trimite militari într-un eventual conflict cu Rusia și vrea să își ferească țara de a fi atrasă într-o astfel de confruntare pe baza unui „pretext fabricat”. Declarațiile vin în contrast cu avertismentele altor lideri europeni: președintele francez Emmanuel Macron a spus vineri că Rusia și-a intensificat operațiunile hibride împotriva Europei și a cerut noi măsuri de protecție a infrastructurii critice, iar premierul polonez Donald Tusk a prezentat o evaluare potrivit căreia Moscova ar putea lansa atacuri hibride cu drone și rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina, ca să testeze reacția NATO.

Coreea de Nord a lansat duminică o rachetă balistică în direcția mării, în largul coastei sale estice, a anunțat Ministerul japonez al Apărării; postul public NHK a relatat că proiectilul a căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei, iar unele surse indică o rachetă cu rază scurtă de acțiune. Ministerul sud-coreean al Apărării a confirmat separat lansarea, fără să identifice imediat natura proiectilului. Seulul a convocat o ședință de urgență a Biroului Național de Securitate, a intensificat supravegherea pentru a detecta eventuale lansări suplimentare și a cerut Phenianului să înceteze acțiunile care încalcă rezoluțiile ONU, anunțând schimburi de informații cu Statele Unite și Japonia. Lansarea vine la o zi după ce Coreea de Nord a respins o rezoluție a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică ce îi condamna programul nuclear și la aproape o săptămână după un exercițiu cu artilerie, drone de atac și rachete de croazieră; Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un, criticase recent exercițiile navale comune americano-sud-coreeano-japoneze de lângă Guam.

Rebelii houthi din Yemen au lansat sâmbătă, 19 septembrie, zeci de rachete balistice și de croazieră și drone asupra capitalei saudite Riad, atac soldat cu două explozii puternice și cu un incendiu la un rezervor Aramco de pe aeroportul internațional Regele Khalid, care a perturbat zborurile mai puțin de o oră; imaginile de la fața locului arată o coloană masivă de fum negru lângă terminale. Comandantul militar houthi Yahya Saree a confirmat atacurile, spunând că au vizat „ținte sensibile” din Riad și instalații Saudi Aramco din Yanbu. Coaliția condusă de Arabia Saudită a anunțat că a interceptat racheta îndreptată spre Riad și că a dejucat și celelalte atacuri, purtătorul de cuvânt Turki al-Malki afirmând că rebelii au vizat obiective civile din Bisha, Taif, Farasan și Yanbu. Statele Unite au avertizat că acest conflict se poate agrava rapid. Este prima lovitură directă asupra Riadului în mai bine de două luni, pe fondul unui avans rapid al grupării în Yemen care, potrivit ONU, a provocat sute de morți și peste 110.000 de persoane strămutate; forțele guvernamentale yemenite au respins, separat, o tentativă de infiltrare la sud de Marib, în care ar fi murit cel puțin 12 luptători houthi.

Doi locuitori din raioanele Orhei și Călărași au sunat sâmbătă noaptea la poliție: primul, din satul Berezlogi, a anunțat în jurul orei 01:50 că a văzut pe cer un obiect zburător asemănător unei drone, iar al doilea, din satul Dereneu, a raportat la ora 02:00 o lumină puternică urmată de o explozie. Ministerul Apărării al Republicii Moldova precizează însă că sistemele de monitorizare nu au detectat nicio încălcare a spațiului aerian și niciun survol neautorizat în acel interval. Inspectoratul General al Poliției a făcut verificări ample în teren, inclusiv în extravilanul localităților, fără să găsească fragmente, urme de impact sau incendii care să confirme o explozie la sol ori căderea unui obiect. Autoritățile cer oamenilor să se informeze din surse oficiale, să nu se apropie de obiecte suspecte și să sune la 112, iar investigațiile continuă. Sesizările vin după o serie de incidente în spațiul aerian de la granița Moldovei cu Ucraina, înregistrate în ultimele săptămâni.

Donald Trump a anunțat duminică faptul că Arcul de Triumf pe care vrea să îl construiască la Washington va fi și o bază militară de ultimă generație, destinată depozitării și lansării rapide a dronelor, cu poziții pentru lunetiști pe acoperiș și pe esplanadă și cu spații pentru cantități importante de muniție de precizie. Președintele american spune că a luat decizia la cererea Forțelor Armate și din motive de securitate națională. Monumentul ar urma să aibă circa 80 de metri înălțime și să fie cel mai mare din lume, Trump susținând că Washingtonul este singurul dintre cele mai mari 59 de orașe și capitale ale lumii fără un arc de triumf. Casa Albă precizează că planul, prezentat oficial pe 10 aprilie 2026, marchează 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență și face parte dintr-o serie de proiecte începute după revenirea lui Trump la putere, între care demolarea unei aripi a Casei Albe pentru o sală de bal și renovarea bazinului Reflecting Pool.