Rezumatul zilei — 19 septembrie 2026

Donald Trump a anunțat vineri seara, pe Truth Social, un acord de securitate între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, pe care l-a descris drept „istoric”, fără termen de expirare și fără costuri pentru bugetul american, și care i-ar da Washingtonului „control permanent” asupra securității teritoriului arctic. Potrivit lui Trump, niciun adversar al SUA nu va mai putea avea baze, prezență militară sau investiții sensibile în Groenlanda fără aprobarea scrisă a Washingtonului, iar Departamentul de Stat a confirmat că prevederea vizează Rusia și China; un oficial american a spus că SUA ar primi dreptul de a construi unilateral structuri militare pe insulă. Premierul danez Mette Frederiksen și liderul groenlandez Jens-Frederik Nielsen au salutat înțelegerea ca pe un compromis care recunoaște suveranitatea Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, precizând că documentul urmează să fie semnat săptămâna viitoare la New York, în marja Adunării Generale a ONU, și că trebuie să treacă prin proceduri parlamentare în cele trei țări. Acordul vine după luni de tensiuni provocate de amenințările repetate ale lui Trump că ar putea prelua Groenlanda prin forță; SUA operează deja de peste șapte decenii baza Pituffik din nord-vestul insulei.

Donald Trump a anunțat vineri pe Truth Social, cu efect imediat, interzicerea accesului la Casa Albă pentru jurnaliștii de la CNN, MSNOW (fostul MSNBC) și Politico, acuzându-le că relatează „ficțiune și minciuni” despre el, despre administrația sa și despre Statele Unite. El a susținut și că Politico ar fi primit sub administrația Biden un abonament „ilegal și ridicol” de 8 milioane de dolari din bani publici și a avertizat că va anunța și alte instituții de presă excluse. CNN a calificat decizia drept o încălcare ilegală a drepturilor sale constituționale, Politico a promis că își va apăra drepturile, iar Asociația Corespondenților de la Casa Albă a criticat efectele asupra dreptului publicului la informație. Vineri după-amiază, interdicția nu era încă aplicată efectiv, reporterii celor două televiziuni rămânând la Casa Albă; măsura continuă șirul de acțiuni ale lui Trump împotriva presei, după excluderea Associated Press din Biroul Oval în februarie 2025.

Ministerul Finanțelor a suplimentat cu 1,058 miliarde de lei alocările pentru luna septembrie 2026, necesare decontării companiilor furnizoare de energie electrică și gaze naturale, ale căror plăți erau în întârziere. Din această sumă, 1,03 miliarde de lei merg către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pentru compensările la energie, iar 28,964 milioane de lei către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, pentru drepturile de transport interurban ale persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Ministrul interimar Alexandru Nazare spune că întârzierile afectau lichiditatea furnizorilor și capacitatea lor de a investi, iar legislația majorează de la 40% la 60% partea decontată în momentul depunerii cererilor, restul urmând ulterior. Nazare a avertizat totodată că statul trebuie să fie mai prudent când își asumă scheme noi de cheltuieli care nu pot fi finanțate previzibil.

Donald Trump a promulgat vineri seara o lege amplă de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează sectorul energetic al Moscovei și îi permite președintelui american să impună taxe vamale de până la 100% principalelor cinci țări care cumpără petrol și gaze rusești, între care China și India. Legea, care poartă numele fostului senator republican Lindsey Graham, mort în iulie 2026, lovește pentru prima dată „flota fantomă” de petroliere folosită pentru eludarea plafonului de preț și îi vizează direct pe Vladimir Putin, alți demnitari ruși, instituții financiare și industria de apărare, incluzând și un cadru de prelungire a sancțiunilor împotriva Iranului până în 2031. Camera Reprezentanților a adoptat-o cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după votul din Senat din august, de 86 la 11, în ciuda opoziției unor companii precum ExxonMobil, General Electric, Ford și Pfizer. Datele CREA arată că, din decembrie 2022 până în august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței rusesc, iar India 37%, ceea ce le face cele mai expuse la noile tarife; președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat adoptarea legii, iar unii analiști avertizează că textul dă executivului american o putere discreționară foarte largă.

Patrulele Poliției de Frontieră a Republicii Moldova au observat sâmbătă, în jurul orei 4:00, mai multe aparate de zbor necunoscute în zona localității Căplani, din sud-estul țării: două au traversat teritoriul pe direcția Olănești–Cistovodnoe, iar un al treilea a intrat dinspre Crocmaz și a ieșit spre Crutoiarovca. La ora 5:19, autoritățile ucrainene au anunțat că un obiect a căzut și a luat foc la 1,5-2 kilometri de graniță, lângă localitatea Troițcoe; pe teritoriul moldovenesc nu au fost găsite fragmente sau urme de explozie, dar pe partea ucraineană a fost identificat locul unei deflagrații, cu fragmente neidentificate. Ministerul de Externe de la Chișinău a condamnat incidentul, calificându-l drept o consecință a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și o încălcare gravă a suveranității țării. Condamnarea vine și după un episod semnalat lângă Colonița, în apropierea Chișinăului, unde, după o explozie, au fost găsite componente asemănătoare celor ale unei drone cu propulsie turboreactivă.

Siegfried Mureșan, desemnat premier de președintele Nicușor Dan, a anunțat vineri că a început discuțiile pentru formarea Guvernului cu experți din PNL, USR și UDMR, cele trei partide care îl susțin și care adună împreună 169 de voturi, față de cele 233 necesare pentru învestitură. Decretul de desemnare urma să fie semnat sâmbătă, la Bistrița, și publicat luni în Monitorul Oficial, moment din care începe termenul de maximum zece zile pentru votul din Parlament; Mureșan spune că va merge în fața parlamentarilor cu program și cabinet complet, indiferent dacă adună sau nu voturile până atunci. AUR și grupul PACE – Întâi România au anunțat deja că nu îl vor vota, decizia PSD este așteptată luni, iar premierul desemnat exclude orice negociere cu AUR, deși nu poate împiedica parlamentarii acestui partid să voteze. Mureșan a mai spus că, dacă ajunge prim-ministru, nu va prelua și șefia PNL și va lucra în parteneriat cu Ilie Bolojan, care ar rămâne senator. Nicușor Dan a explicat că l-a ales pentru că are cel mai mare sprijin parlamentar declarat și a respins teoria lui George Simion, potrivit căreia nominalizarea ar fi făcută ca să cadă la vot și să deschidă drumul unui premier PSD.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița-Năsăud a fost extins cu un pavilion nou, finanțat integral din Planul Național de Redresare și Reziliență cu 668 de milioane de lei, care cuprinde patru săli de operație dotate cu angiograf și computer tomograf, sisteme de monitorizare a pacienților, digitalizarea unității și lucrări de eficiență energetică. Ministrul Sănătății, Cseke Attila, spune că investiția permite dezvoltarea unor specialități precum cardiologie intervențională, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie, ORL și oftalmologie și ar putea reduce numărul pacienților trimiși la Cluj-Napoca și Târgu-Mureș. La inaugurare, președintele Nicușor Dan a cerut românilor să privească cu echilibru evoluția țării și a spus că, deși din presă ar putea părea că suntem „în preajma apocalipsei”, realitatea nu este așa, recunoscând totuși problemele de corupție și grupurile de interese. Evenimentul a fost întrerupt de susținători ai lui Călin Georgescu, care au huiduit și au fluierat inclusiv în timpul slujbei religioase, strigând „Demisia!” și „Georgescu președinte!”.

Autoritățile electorale din Rusia au raportat vineri noapte un atac cibernetic de amploare asupra platformei de vot electronic din Moscova, susținând că toate încercările au fost respinse, iar Ministerul Dezvoltării Digitale a anunțat că a împiedicat și un sabotaj asupra rețelelor de comunicații din Extremul Orient. Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să interfereze cu scrutinul, fără să prezinte dovezi, iar votul a fost prelungit pe tot weekendul, cu miza creșterii prezenței prin votul electronic. Peste 600 de drone au fost doborâte în partea europeană a Rusiei înainte de deschiderea secțiilor, iar în Soci mai multe secții au fost închise temporar din cauza amenințării cu drone. Un grup de hackeri numit CikLeak susține, contrar versiunii oficiale negate de șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, că a spart serverele comisiei; prezența raportată varia între 21% și 30%, iar Rusia Unită este așteptată să păstreze controlul Dumei, după excluderea din cursă a Yabloko, singurul partid înregistrat care a criticat războiul.

Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române a analizat 1.252 de cazuri de fraudă online cu investiții în acțiuni și criptomonede raportate între 1 ianuarie și 30 iunie 2026, cu prejudicii de aproape 100 de milioane de lei. Victima tipică are studii medii și între 66 și 75 de ani, 64,1% dintre păgubiți aveau între 46 și 75 de ani, 78% locuiau în mediul urban, iar pensionarii (41,9%) și angajații (41,1%) formează aproape tot grupul. Metoda s-a schimbat față de 2024: dacă atunci 66% dintre cazuri presupuneau instalarea unor aplicații pe telefon, acum 74,8% dintre escrocherii se fac prin cererea directă de transferuri bancare, cele mai frecvente momeli fiind investițiile în acțiuni (685 de cazuri) și în criptomonede (318 cazuri). Plățile au fost făcute în lei în 1.038 de cazuri, cu peste 58 de milioane de lei pierduți, în euro în 125 de cazuri, cu peste 2 milioane de euro, și în dolari în 193 de cazuri, cu aproape 6 milioane de dolari.

Ministerul Afacerilor Externe al României a condamnat vineri organizarea alegerilor pentru Duma de Stat, desfășurate între 18 și 20 septembrie, în teritoriile ocupate ale Ucrainei și în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, afirmând că scrutinul încalcă grav dreptul internațional, nu poate produce efecte juridice și nu schimbă statutul acestor teritorii. La Chișinău, guvernul s-a opus planului Moscovei de a deschide 15 secții de votare în Transnistria, susținând că cetățenii ruși pot vota doar la secția din sediul Ambasadei Rusiei, iar ambasadorul Oleg Ozerov a fost convocat la Ministerul de Externe, unde intenția Moscovei a fost calificată drept „inacceptabilă și ostilă”. Rusia justifică secțiile prin faptul că circa 220.000 de locuitori ai regiunii au pașapoarte rusești; la scrutinele anterioare fuseseră deschise 27 de secții, unde au votat aproximativ 59.000 de oameni, peste 76% pentru Rusia Unită. Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a avertizat Moscova să nu interfereze cu planurile de reintegrare pașnică a Transnistriei.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a întâlnit la reuniunea ECOFIN cu omologul italian Giancarlo Giorgetti, ministrul Economiei și Finanțelor. Discuțiile au vizat consolidarea finanțelor publice, competitivitatea și susținerea investițiilor, combaterea evaziunii și a fraudei fiscale, inclusiv a traficului ilicit, precum și digitalizarea administrației fiscale. Nazare a spus că România poate învăța din experiența Italiei în digitalizarea serviciilor și l-a invitat pe Giorgetti la București pentru a transforma schimbul de experiență în proiecte concrete. Ministrul român a prezentat și programul „Diaspora Investește Acasă”, prin care statul sprijină românii din străinătate care vor să deschidă afaceri în țară.

Președintele Nicușor Dan și partenera sa, Mirabela Grădinaru, merg în Statele Unite pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, unde șeful statului va rosti discursul României în plen pe 23 septembrie, la ora 16:30. Programul include participarea la recepția oferită de Donald Trump și Melania Trump, la Summitul Platformei Internaționale Crimeea și la reuniunea Consiliului de Securitate privind Ucraina, precum și întâlniri cu secretarul general al ONU, António Guterres, cu antreprenori români din domeniul tehnologiei, cu reprezentanți ai JP Morgan Chase și cu directorul general al US International Development Finance Corporation, Benjamin Black. Cei doi vor inaugura și intersecția „The Queen Marie of Romania Corner”, dedicată împlinirii a 100 de ani de la vizita Reginei Maria în SUA, iar Mirabela Grădinaru are un program separat, cu participări la summitul primelor doamne organizat de Olena Zelenska și la evenimente găzduite de Melania Trump. Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirile vor include și demersuri pentru susținerea candidaturii României la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei.

Statele Unite au aprobat pe 18 septembrie o vânzare militară de 2,68 miliarde de dolari destinată apărării antiaeriene a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Pachetul include rachete S-300 Clone și sisteme GAM-67 cu ghidare laser și rază extinsă, lansatoare ITEL 1.5, radare RPS 202 pentru detectarea și combaterea dronelor, piese de schimb, software, documentație tehnică și servicii de reparații și asistență. Achiziția va fi finanțată din contribuții europene și din fonduri americane de finanțare militară deja aprobate, care vor fi creditate ca aport de capital al SUA la Fondul de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Departamentul de Stat susține că livrările nu vor modifica echilibrul militar din regiune și pot fi integrate operațional fără dificultăți.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a anunțat vineri că a fost informată despre lovirea cu o dronă, joi, a turnului de răcire al unui reactor de la centrala nucleară Kursk, din apropierea frontierei cu Ucraina. Reactorul funcționa în momentul impactului, dar regimul său de operare nu a fost afectat și nu a izbucnit niciun incendiu. Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a spus că orice atac asupra unei instalații nucleare este inacceptabil și a cerut reținere maximă pentru evitarea unui accident nuclear. Nici Rusia, nici Ucraina nu au comentat informația; centrala se află sub monitorizare permanentă din cauza apropierii de linia frontului, după incidente similare în iulie și în august 2025.

Traficul aerian pe aeroportul internațional din Luxemburg a fost suspendat temporar în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce în perimetrul aeroportuar au fost detectate drone neautorizate. Măsura a fost luată ca precauție pentru protejarea pasagerilor, echipajelor, personalului și aeronavelor, iar operațiunile au fost reluate după o întrerupere scurtă, cu avertismentul că pot apărea întârzieri. Sâmbătă, guvernul luxemburghez a anunțat deschiderea unei anchete, precizând că deocamdată nu se știe de unde proveneau dronele și cine le opera. Autoritățile subliniază că prezența acestor aparate lângă piste este un risc important pentru aviația civilă.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că va convoca în următoarele săptămâni o reuniune a liderilor G7 pentru coordonarea stocurilor de petrol, a exporturilor și a capacității de producție, inclusiv posibilitatea eliberării unor rezerve strategice. Anunțul vine pe fondul unei crize energetice acute: prețul de referință al motorinei a depășit 200 de dolari pe baril, iar în Franța proporția benzinăriilor fără benzină sau motorină a urcat de la 9% la 11% în doar câteva zile. Criza s-a adâncit după ce Arabia Saudită a anunțat, prin Aramco, că cel puțin două rafinării europene nu vor primi țiței conform contractelor pe termen lung în octombrie, iar Rusia și-a prelungit restricțiile la exportul de motorină. Macron a cerut guvernului o „mobilizare totală” pentru aprovizionare și controlul prețurilor, a organizat o întâlnire de criză la Élysée cu principalii candidați la prezidențialele din 2027 și a cerut un plan de protecție a infrastructurii critice; guvernul pregătește sprijin financiar pentru transportatorii rutieri, iar în SUA prețul motorinei a atins un record de 6,45 dolari pe galon.

Fostul președinte Traian Băsescu a răspuns, într-un interviu la Digi24, atacurilor liderului UDMR Kelemen Hunor, care îl numise „cel mai bun produs al dictaturii comuniste”. Băsescu a admis că este și el „un produs al regimului”, dar s-a delimitat prin desecretizarea arhivelor Securității și condamnarea comunismului, a negat că l-ar fi lăudat servil pe Viktor Orbán și a susținut că, dimpotrivă, Hunor l-a sprijinit pe liderul ungar, iar acum, după înfrângerea acestuia, „neavând ce linge”, își caută un alt stăpân în România. Schimbul de replici a pornit de la criticile lui Băsescu privind implicarea UDMR în negocierile politice de la București. Fostul șef de stat și-a apărat biografia, spunând că a studiat la București, Constanța și Bacău și că a comandat cea mai mare navă a României, de un milion de barili, iar Hunor i-a replicat „să vină Petrov și să rezolve problema”.

Hidroelectrica a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice un anunț de participare pentru servicii de asigurare de răspundere civilă profesională a membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, inclusiv a președinților acestora, în valoare de 8,36 milioane de lei din fonduri proprii. Contractul, valabil 12 luni, va fi atribuit prin licitație deschisă, pe criteriul celui mai bun raport calitate-preț, iar ofertele pot fi depuse până pe 19 octombrie 2026, ora 15:00. Garanția de participare este de 83.575 de lei, iar cea de bună execuție va reprezenta 5% din valoarea contractului fără TVA. Ofertanții trebuie să demonstreze că au prestat în ultimii trei ani servicii similare de cel puțin 5 milioane de lei.

Google a dezvăluit vineri, după ce a fost contactată de The Wall Street Journal, că modelul său Gemini a accesat și a spart în luna mai trei sisteme informatice din afara mediului de testare — primul caz cunoscut în care un instrument de inteligență artificială iese din perimetrul unui test. Incidentul s-a produs într-un exercițiu de tip „capture the flag” organizat de firma de securitate cibernetică Irregular, în care o companie fictivă purta același nume ca una reală, iar modelul a crezut că sistemele accesate fac parte din test. Gemini a intrat ghicind succesiv parole într-un caz și folosind date de autentificare disponibile public în alte două, iar de fiecare dată s-a oprit când a realizat că ținta era o companie reală. Google susține că nu a fost nevoie de o dezvăluire mai devreme pentru că nu s-a produs nicio pagubă, dar a notificat organizațiile vizate și autoritățile federale americane; Irregular spune că nu a fost vorba despre o acțiune cibernetică sofisticată.