Rezumatul zilei — 5 septembrie 2026

Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii președintelui american Donald Trump, au aterizat sâmbătă pe aeroportul Vnukovo din Moscova, unde au început discuțiile cu partea rusă, iar duminică sunt așteptați la Kiev — prima lor vizită în Ucraina de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Trump a spus că cei doi vin cu o propunere americană de încheiere a războiului și că există o „șansă bună" de reușită, în timp ce Kremlinul consideră șansele unui progres „extrem de reduse", iar adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, cere Washingtonului să țină cont de „realitățile de pe teren". Vladimir Putin a ordonat oprirea atacurilor asupra Kievului timp de trei zile, de la miezul nopții până pe 8 septembrie, iar Volodimir Zelenski a răspuns cu reciprocitate: Ucraina nu va lovi Moscova și celelalte orașe implicate în negocieri sâmbătă, duminică și luni, forțele ucrainene primind ordin de „regim de tăcere" până pe 8 septembrie, ora 23:59. Anunțurile vin după o noapte de bombardamente: Rusia a lansat 167 de drone și rachete balistice, dintre care 128 au fost interceptate, a lovit aeroporturile din Kiev și Borispil și o întreprindere din Kamianske, unde au murit patru oameni, iar vineri o dronă lovise sediul SBU din centrul Kievului. Zelenski a aprobat planurile armatei și ale SBU pentru o ripostă, al cărei moment îl va alege Ucraina, și a anunțat că săptămâna viitoare își va ajusta operațiunile în spațiul aerian rusesc.

Administrația Națională de Meteorologie a emis cod galben de caniculă pentru sâmbătă, 5 septembrie, între orele 10:00 și 21:00, valabil în București și în regiuni din Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, cu temperaturi maxime de 30–36 de grade și un disconfort termic accentuat, indicele temperatură-umezeală depășind pragul critic de 80 de unități. În paralel, un cod galben de vânt puternic vizează Banatul, Crișana și Moldova, cu rafale de 50–70 km/h, iar la munte de 70–90 km/h. Vântul se menține și în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu rafale de peste 90 km/h în Carpații Meridionali și de Curbură, urmând ca duminică să fie emis un nou cod galben de vânt.

Doi băieți de 16 ani au murit sâmbătă dimineață, în localitatea Fântâna Mare din județul Suceava, după ce mașina în care se aflau a ieșit de pe carosabil, a lovit un cap de pod și a luat foc. Apelul la 112 a fost dat în jurul orei 06:00, iar la sosirea pompierilor autoturismul ardea în întregime; după stingerea incendiului, în interior au fost găsite cele două trupuri carbonizate. Potrivit primelor verificări, la volan se afla unul dintre adolescenți, care nu avea permis de conducere și care a pierdut controlul într-o curbă din cauza vitezei excesive. A fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și conducere fără permis, iar anchetatorii încearcă să afle cum a ajuns mașina în posesia minorului.

Un avion de vânătoare F-4 Phantom al Forțelor Aeriene Grecești s-a prăbușit sâmbătă, în jurul orei locale 15:00, în timpul spectacolului Athens Flying Week de la baza aeriană Tanagra, la circa 55 de kilometri nord de Atena, în fața a mii de spectatori. Aeronava a pierdut altitudine la două minute după decolare și s-a prăbușit peste o fostă fabrică unde se află depozitele Nestlé, urmată de o explozie puternică; cei doi piloți, un căpitan și un locotenent, au fost găsiți morți. Incendiul s-a extins spre zona împădurită de lângă Dilesi, iar la stingere au participat 115 pompieri, 36 de vehicule, nouă aeronave și patru elicoptere, sistemul de alertă 112 fiind activat. Spectacolul a fost anulat, publicul evacuat, iar în rândul spectatorilor nu au fost raportate victime; ministrul apărării, Nikos Dendias, s-a întors la Atena, iar cauza accidentului nu era încă știută.

România se apropie de patru luni fără un guvern cu puteri depline, de la demiterea Cabinetului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026, iar cele două nominalizări făcute între timp de președintele Nicușor Dan — Eugen Tomac și Adrian Veștea — au fost respinse de Parlament, ultima pe 22 iunie, cu doar 23 de voturi pentru din 212 exprimate. Pe 3 septembrie, șeful statului a declarat că problema desemnării premierului trebuie tranșată acum și că viitorul executiv va fi cel mai probabil unul politic, explicând că a amânat pentru că parlamentarii erau în vacanță și pentru că mai multe eșecuri consecutive la învestitură ar fi vulnerabilizat România în fața agențiilor de rating. Potrivit unor surse citate de PS News, Nicușor Dan s-a întâlnit vineri cu Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor; o nouă nominalizare a lui Tomac s-ar lovi de refuzul UDMR, iar varianta Grindeanu îl reține pe președinte de teama unei eroziuni rapide a unui guvern PSD, în beneficiul AUR. Pozițiile partidelor rămân blocate: PSD se declară pregătit să dea premierul, PNL insistă pe Siegfried Mureșan și refuză un guvern cu PSD, iar AUR cere alegeri anticipate.

La punctul de trecere a frontierei Galați se circulă greu sâmbătă pe sensul de ieșire din țară, cu timpi mari de așteptare pentru camioane, anunță Poliția de Frontieră Română. Verificările se fac fără întrerupere, dar numărul mare de transporturi, multe dintre ele dinspre Ucraina, a depășit capacitatea de preluare a părții ucrainene: la Reni, autoritățile ucrainene lasă camioanele să intre doar în grupuri de maximum cinci și opresc controalele în timpul alertelor aeriene. Aproximativ 20 de camioane care au terminat formalitățile de ieșire din România așteaptă pe segmentul dintre puncte, iar aglomerația a fost accentuată de redirecționarea transportatorilor spre Galați după atacurile asupra punctului Orlivka din Ucraina. Autoritățile recomandă verificarea situației în aplicația Trafic Online și folosirea altor puncte: Albița, Oancea și Sculeni pentru Republica Moldova, Siret și Vicovu de Sus pentru Ucraina.

Aproximativ 50 de membri ai Statului Major Interarme american au fost supuși în august testelor cu detectorul de minciuni, în ancheta privind scurgerea către presă a unor informații clasificate despre epuizarea stocurilor de muniție avansată în conflictul cu Iranul. Niciunul dintre cei testați nu a picat testul, iar generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, nu a fost verificat. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a anunțat în iulie un grup operativ comun cu Departamentul Justiției pentru urmărirea penală a celor bănuiți de divulgări, susține că informațiile scurse pun vieți în pericol, iar purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, spune că departamentul tratează cu maximă seriozitate orice divulgare. Datele apărute în presă arată un consum masiv de armament: aproape 60% din arsenalul de rachete Patriot în 39 de zile, până la 80% din interceptoarele THAAD în cinci luni, circa 60% din rachetele SM-3 și 30% din rachetele Tomahawk, refacerea stocurilor urmând să dureze ani; oficialii americani resping însă ideea că ar exista o lipsă de muniție.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat sâmbătă reținerea pentru 24 de ore a doi asistenți universitari și a două studente de la Facultatea de Medicină a Universității „Ovidius" din Constanța, acuzați de luare de mită și complicitate la luare de mită, în formă continuată, cu câte 15 acte materiale. Potrivit procurorilor, asistenta universitară Raluca Talpeș ar fi cerut și primit, între mai și septembrie 2026, bani de la studenți, prin intermediul celorlalți trei, pentru promovarea frauduloasă a colocviilor și examenelor restante la anatomie: între 600 de euro pentru un colocviu și 2.500 de euro pentru un examen, totalul depășind 37.100 de euro. Intermediarii ar fi recrutat cel puțin 15 studenți dispuși să plătească. Cei patru urmează să fie prezentați Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, după perchezițiile de vineri în 26 de locații din județ, iar cercetările continuă și față de alte persoane.

Departamentul de Stat american a aprobat vineri tranzacții de armament în valoare totală de 6,1 miliarde de dolari cu trei state din Orientul Mijlociu. Cea mai mare este vânzarea către Arabia Saudită de bombe, kituri de ghidare și alte echipamente, de 5 miliarde de dolari, prezentată ca o consolidare a apărării aeriene saudite și a interoperabilității cu forțele americane din regiunea Golfului. Omanul poate cumpăra servicii de mentenanță de 188 de milioane de dolari pentru flota sa de avioane F-16, iar Irakul elicoptere Bell 412EPX, într-o tranzacție estimată la 150 de milioane de dolari. Congresul a fost informat, iar aprobarea finală pentru contractul saudit depinde de parlamentarii americani.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat sâmbătă bilanțul investițiilor din PNRR la ministerele pe care le coordonează, respingând ideea că programul ar fi dăunat țării. El a enumerat 71.000 de gospodării cu panouri solare sau sisteme de stocare — peste 50.000 aparținând unor persoane vulnerabile — și 14.000 de locuințe ale populației vulnerabile renovate energetic, pentru care s-au decontat 5,36 miliarde de lei, plus 220 de obiective de patrimoniu restaurate, Autostrada Moldovei, 1.500 de kilometri de cale ferată, șapte spitale, 1.200 de ambulanțe, 885 de locuințe pentru tineri și 78 de centre comunitare integrate. Pîslaru susține că a îndeplinit complet țintele și jaloanele PNRR la cele două ministere și că Guvernul Bolojan a asigurat absorbția a peste 90% din fondurile nerambursabile și a peste 95% din componenta de împrumuturi. Ministrul a spus că reforma salarizării în sectorul public nu a putut fi finalizată din cauza „iresponsabilității unor politicieni".

Nodul rutier Bacău Nord de pe Autostrada Moldovei A7 a fost deschis circulației sâmbătă, 5 septembrie 2026, ceea ce permite șoferilor să parcurgă fără întrerupere întreaga variantă ocolitoare a municipiului Bacău. Constructorul UMB a terminat asfaltarea, marcajele și parapetele, iar după deschidere sunt circulabili aproximativ 258 din cei 335 de kilometri ai autostrăzii până la Pașcani. Deschiderea vine la câteva zile după cea din 31 august, când au fost date în trafic 47,1 kilometri între Adjud și Bacău Sud; racordarea cu Centura Bacău va adăuga încă 4 kilometri, iar restul de 77 de kilometri de pe secțiunea Bacău–Pașcani vor fi finalizați după expirarea termenului PNRR, din bugetul de stat. Poliția din Bacău recomandă prudență și anunță prezența polițiștilor rutieri pentru supravegherea traficului în noile condiții.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a închis temporar activitatea a 12 operatori economici din județul Constanța și a dat amenzi de circa 400.000 de lei, după controale făcute între 31 august și 4 septembrie la 53 de operatori, unde a găsit probleme grave de igienă, depozitare, dotare și siguranță. La hotelul Neko din Saturn, peste 40 de turiști au avut nevoie de îngrijiri medicale de urgență din cauza deficiențelor de la blocul alimentar, unde comisarii au constatat mizerie în bucătărie; s-a dispus oprirea temporară a serviciilor, retragerea unor produse neconforme de peste 27.800 de lei și restituirea banilor către persoanele afectate. Tot în Saturn au fost oprite temporar și hotelurile Cupidon, Cleopatra, Narcis și Mureș, iar la zonele de agrement au fost găsite echipamente improprii și două tobogane cu probleme de stabilitate. Președintele ANPC, Csaba Lajos Békési, a cerut extinderea verificărilor la alte structuri de cazare și alimentație, mai ales la operatorii reclamați de turiști.

Ministrul de externe Oana Țoiu a calificat drept „minciună sfruntată" informațiile potrivit cărora România ar urma să renunțe la dreptul de veto în Uniunea Europeană, spunând că acest drept este imposibil de luat, fiind parte din Tratatul UE. România a semnat, alături de alte state, o scrisoare prin care se cere reformarea folosirii vetoului în politica externă europeană: printre variantele discutate se numără obligația statului care invocă vetoul de a-și motiva decizia sau posibilitatea ca un stat să nu aplice o măsură fără a bloca celelalte state. Țoiu a subliniat că orice modificare a tratatelor cere votul unanim al celor 27 de state membre, așa că nimic nu se poate decide fără acordul României, și a amintit că aproximativ 70% din comerțul României în 2026 este legat de piața unică europeană.

Alegătorii din landul german Saxonia-Anhalt votează duminică, 6 septembrie, într-un scrutin în care Alternativa pentru Germania (AfD) apare în sondaje cu 41–42% din intențiile de vot, cu 15–20 de puncte peste CDU (23–26%), și ar putea obține prima majoritate absolută într-un land. În caz de victorie, Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, ar deveni primul premier regional din partea AfD de după al Doilea Război Mondial. Programul partidului prevede expulzarea migranților ilegali, retragerea statutului de refugiat de război pentru ucraineni, clase separate pentru copiii refugiaților, interzicerea steagurilor curcubeu și a chemării la rugăciune în moschei, extinderea predării limbii ruse, grupuri de „pază cetățenească" și interzicerea parcurilor eoliene. Aproximativ 1,7 milioane de oameni au drept de vot, iar premierul landului, Sven Schulze, a descris scrutinul drept „o decizie care va stabili cursul viitor al Germaniei".

Administrația Prezidențială a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu mai multe diplome suspecte emise de Școala Gimnazială „Sfânta Treime" din București pe numele unor politicieni, între care Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, George Simion și chiar Donald Trump. O expertiză criminalistică extrajudiciară cerută de profesoara Daniela Radu a concluzionat că semnătura de pe diploma lui Nicușor Dan aparține directorului Șerban Mihail Adrian, iar ștampilele provin de la ștampila școlii, în timp ce Inspectoratul Școlar al Municipiului București nu a găsit în evidențele unității documente care să confirme emiterea diplomelor sau desfășurarea activităților menționate pe ele. Corpul de Control al Premierului a trimis Poliției Capitalei două sesizări primite de la aceeași profesoară, iar inspectoratul școlar sesizase deja organele de urmărire penală. Directorul școlii a depus la rândul lui o plângere penală, susținând că este victima unei acțiuni de discreditare.

Prețurile carburanților au crescut din nou sâmbătă, 5 septembrie, după o majorare făcută cu o zi înainte: litrul de benzină standard ajunge la 9,79 lei, un maxim istoric pe piața din România, cu o medie națională de circa 9,69 lei, iar motorina a depășit 10 lei în toate stațiile, cu o medie de aproximativ 10,19 lei și prețuri între 10,10 și 10,25 lei. OMV Petrom a scumpit sâmbătă dimineață fiecare carburant cu 9 bani pe litru, iar la Lukoil și SOCAR benzina a crescut cu 10 bani. Reducerea accizei la motorină, intrată în vigoare pe 1 septembrie și care adusese o scădere de 17 bani pe litru, a fost anulată în mai puțin de o săptămână de creșterea cotațiilor internaționale: cotația Platt's Med a urcat cu 140 de dolari pe tonă la motorină și cu circa 60 de dolari pe tonă la benzină, pe fondul unei crize de motorină în Europa care a forțat importuri din Coreea de Sud și Mexic. Un plin de 50 de litri costă acum aproximativ 485 de lei la benzină și 510 lei la motorină.

Casa Albă a lansat joi site-ul „Arcade", cu cinci jocuri video în stil retro care ilustrează politicile președintelui Donald Trump, printre care „Build the Wall", în care jucătorii construiesc un zid la frontieră pentru a se apăra de zombi, și a anunțat un al șaselea joc. The Tetris Company a anunțat vineri că nu a fost implicată în conceperea jocului și că nu a autorizat folosirea mărcii Tetris sau a conținutului protejat de drepturi de proprietate intelectuală, precizând că analizează cazul. Casa Albă a explicat că inițiativa vrea să traducă agenda lui Trump într-un format interactiv, dar nu a răspuns imediat la acuzațiile privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Donald Trump a anunțat vineri că lucrările de consolidare a securității avionului Boeing de lux primit cadou din Qatar vor începe în octombrie și vor dura aproximativ 60 de zile, mai mult decât se estimase inițial. Cu toate acestea, președintele american intenționează să folosească aeronava pentru deplasarea în Irlanda, programată pe 12–13 septembrie 2026 — prima ei utilizare în afara Statelor Unite de când au apărut întrebări despre capacitățile sale de protecție, după summitul NATO din Turcia din iulie, când oficialii americani au descoperit o amenințare și au schimbat planul de zbor. Vizita include întâlniri cu președinta Catherine Connolly și premierul Micheál Martin, posibil punerea pietrei de temelie a noului complex al Ambasadei SUA din Dublin și o oprire la terenul de golf al familiei Trump din Doonbeg. Casa Albă a refuzat să dea detalii despre modernizări, iar un înalt oficial a descris aeronava, evaluată la circa 400 de milioane de dolari, drept „cel mai bun avion prezidențial construit vreodată".

Operatorii de transport de gaze naturale din Serbia (Transportgas Srbija) și din Macedonia de Nord (NOMAGAS JSC Skopje) au intrat în proiectul Coridorului Vertical, printr-un memorandum de înțelegere semnat vineri, 4 septembrie, la Salonic, la Forumul de Energie din Europa de Sud-Est. Coridorul urmărește interconectarea sistemelor de transport al gazelor din Grecia, Bulgaria și România cu cele din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia și Germania, pentru diversificarea surselor și reducerea dependenței de gazul rusesc. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a amintit că România promovează conceptul din 2016 și că primul memorandum a fost semnat la București în iulie 2017, iar secretarul de stat Cristian Bușoi a spus că securitatea energetică este un pilon strategic al securității naționale. La proiect contribuie și terminalul de gaze lichefiate de la Alexandroupolis, operațional din octombrie 2024, cu o capacitate de regazificare de 5,5 miliarde de metri cubi, printre beneficiarii căruia se numără și România.

Călin Georgescu a mers sâmbătă în județul Vaslui, unde a vizitat piața agroalimentară din Codăești și s-a întâlnit cu sute de oameni, care au scandat sloganuri de susținere și au ascultat muzică patriotică din mașini. Vizita a fost marcată și de incidente: la Podul Înalt câțiva localnici l-au huiduit, susținătorii au încercat să-i îndepărteze și i-au jignit, iar tensiunile au reizbucnit la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, unde polițiști în civil au intervenit pentru a preveni escaladarea. Mai multe opriri prevăzute într-un program neoficial care circula online nu au avut loc, pentru că reprezentanții locurilor respective au refuzat să-l primească: Episcopia Ortodoxă din Huși a transmis că nu autorizează și nu va autoriza evenimente politice în bisericile din eparhie, invocând regulamentul Bisericii Ortodoxe Române, iar fabrica de mobilă Marcomovas a anunțat că vizita nu se ține.

Forțele americane au lovit sâmbătă trei petroliere iraniene în Golful Persic și Golful Oman, ca represalii pentru un atac lansat de Garda Revoluției asupra a două nave militare americane care patrulau în regiune. Comandamentul Central al SUA a anunțat că un portavion și un distrugător au evitat mai multe atacuri cu rachete balistice și că niciun militar american nu a fost rănit. Navele lovite au fost identificate ca M/T Downy și M/T Stark 1, scoase definitiv din funcțiune, și M/T Kylo, distrus complet, echipajele primind ordin să evacueze înainte de lovituri. Amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, a spus că răspunsul a fost proporțional — dacă Garda Revoluției trage în două nave americane, SUA distrug trei nave iraniene — și a avertizat că Washingtonul va distruge flota petrolieră a Iranului dacă va fi nevoie; Teheranul nu a reacționat oficial până acum.

Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri rezoluția „Corectați harta", care susține renunțarea treptată la proiecția Mercator, folosită din 1569 pentru navigația maritimă, cu 164 de voturi pentru, șase abțineri și un singur vot împotrivă, al Statelor Unite. Textul, propus de Togo în numele Uniunii Africane și cosponsorizat de Franța, recomandă reprezentări mai exacte ale suprafețelor, între care proiecția Equal Earth, care corectează distorsiunile ce fac Africa și Groenlanda să pară de dimensiuni apropiate, deși Africa este de circa 14 ori mai mare. Ministrul de externe al Togo, Robert Dussey, a spus că hărțile nu sunt niciodată neutre, dar că inițiativa nu vizează vreo națiune sau tradiție cartografică, în timp ce reprezentanta SUA, Yaryna Ferencevych, a acuzat rezoluția de o agendă ideologică ce ridiculizează activitatea Adunării Generale. Rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, dar cele 54 de state ale Uniunii Africane au adoptat deja Equal Earth, iar Franța trece la proiecția Eckert IV; Togo pregătește pentru primul trimestru al anului viitor o reuniune la Lomé cu UNESCO, Uniunea Africană și companii de tehnologie.