Rezumatul zilei — 1 septembrie 2026

La Reuniunea Anuală a Diplomației Române, desfășurată marți la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a anunțat că România a bifat toate cele 25 de grupuri de condiții tehnice cerute pentru intrarea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și că așteaptă decizia politică, o nouă discuție fiind programată în septembrie în Consiliul organizației. Șeful statului a stabilit trei obiective pentru diplomația română: securitatea, sprijinul pentru românii din străinătate și diplomația economică, subliniind importanța parteneriatului cu Statele Unite și dorința ca mai multe companii americane să investească în țară. El a spus că România sprijină Ucraina și extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, și speră ca bugetul european 2028-2034 să fie adoptat până la finalul anului. Ministrul interimar de externe, Oana Țoiu, a precizat că România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întreg flancul estic.

Guvernul slovac a aprobat trimiterea în România a unor radare de joasă altitudine, împreună cu personalul care le operează, a anunțat marți ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din Uniunea Europeană, în Irlanda. Decizia răspunde unei cereri făcute de România la nivelul NATO și al Uniunii Europene pentru întărirea supravegherii de-a lungul frontierei estice, în contextul incursiunilor repetate ale dronelor rusești. Miruță a explicat că aceste radare vor permite doborârea dronelor nu doar cu avioane de luptă, ci și cu sisteme antiaeriene de la sol, și a estimat că în aproximativ o lună șansele de interceptare de la sol cresc semnificativ. Ministrul i-a mulțumit omologului slovac, Robert Kaliňák, și a susținut că România și-a făcut temele la programele SAFE în doar câteva luni.

Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți un atac masiv cu drone și rachete asupra Kievului și a regiunii Odesa, soldat, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, cu 12 morți, între care șapte angajați ai companiei feroviare de stat, loviți de o rachetă balistică la un depou din capitală, și un cetățean indian. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat 218 drone lansate, din care 187 doborâte, plus rachete balistice, hipersonice Zircon și de croazieră Kalibr. Drone de tip Shahed au lovit și punctul de trecere a frontierei de la Orlivka, pe malul ucrainean al Dunării, vizavi de Isaccea, care a fost închis temporar, traficul fiind redirecționat spre alte puncte; Zelenski a acuzat Rusia că a avariat intenționat această infrastructură folosită pentru exporturi. În România, radarele Ministerului Apărării au detectat două ținte aeriene la circa 24 de kilometri de frontieră, două avioane spaniole F-18 de la baza Mihail Kogălniceanu și un elicopter IAR-330 Puma Socat au fost ridicate de la sol, iar în nord-estul județului Tulcea a fost trimis un mesaj RO-Alert; alerta s-a încheiat la 01:15, fără pătrunderi în spațiul aerian național.

România a intrat marți, 1 septembrie, în noua sesiune parlamentară fără un guvern cu puteri depline de peste 130 de zile, un record de după 1989, iar președintele Nicușor Dan reia consultările pentru desemnarea unui premier. PSD merge la Cotroceni cu Sorin Grindeanu, care spune că își asumă funcția și vrea un guvern până pe 15 septembrie, în timp ce PNL, USR și UDMR susțin în continuare candidatura eurodeputatului Siegfried Mureșan; niciuna dintre tabere nu are cele 233 de voturi necesare învestirii. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că PNL nu va vota niciun guvern în care PSD ar fi parte și că liberalii care ar face-o riscă excluderea, deși există parlamentari dispuși să susțină un executiv cu PSD, iar conducerea partidului pregătește înlocuirea a circa 10 dintre ei din funcțiile din comisii. În aceeași zi, Camera Deputaților a votat eliminarea unui reprezentant PNL și a unuia USR din Biroul Permanent și înlocuirea lor cu deputați AUR și SOS România, ceea ce a dus la ieșirea din sală a grupurilor PNL și USR; Raluca Turcan a acuzat PSD că a oficializat astfel o alianță cu AUR și SOS, iar liderul USR, Cătălin Drulă, a cerut ca cele două partide să se declare formal alianță sau să se meargă la alegeri anticipate. Nicușor Dan a explicat, la reuniunea diplomației, că din cauza crizei politice „care a depășit previziunile" nu s-a putut face rotația corpului diplomatic și că alegerea ministrului de externe va fi una dintre prioritățile sale la formarea guvernului.

Președintele Nicușor Dan și Patriarhul Daniel au deschis marți, la Catedrala Mântuirii Neamului din București, Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, la care participă aproximativ 2.400 de tineri cu vârste între 16 și 35 de ani. În discursul său, șeful statului a criticat spațiul public românesc, pe care l-a descris ca dominat de „defetiști" și de demagogi care folosesc trecutul țării, spunând că vocea celor care muncesc cu decență pentru România nu se aude suficient și că, în lipsa unui dialog real, „auzim urlete dintr-o parte și din alta". El le-a cerut tinerilor să-și mărturisească public valorile, nu doar în interiorul Bisericii, și a făcut apel la un „naționalism sănătos". Patriarhul Daniel a spus că tânărul creștin ortodox este o binecuvântare pentru familie și un misionar în viața Bisericii, iar întâlnirea continuă până joi, cu un pelerinaj al luminilor și o Sfântă Liturghie la Catedrala Națională.

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat marți bilanțul final al Planului Național de Redresare și Reziliență, încheiat oficial pe 31 august: România a absorbit peste 90% din granturi, adică aproximativ 13,57 miliarde de euro, și peste 95% din împrumuturi, 6,54 miliarde de euro. Bolojan a acuzat PSD că a blocat adoptarea legii salarizării personalului din sectorul public, ceea ce a dus la pierderea unui jalon de circa 770 de milioane de euro; ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a precizat că în total aproximativ 870 de milioane de euro din granturi rămân expuse riscului. Guvernul a renegociat ținte și a mutat proiecte de 4,2 miliarde de euro în alte mecanisme de finanțare după problemele cu licitațiile din Transporturi, iar zece spitale care nu mai puteau fi terminate la timp au trecut pe politica de coeziune, cu finalizare probabilă în 2027. Peste 2.000 de investiții locale rămân nefinalizate, iar primăriile trebuie să le termine până la sfârșitul anului din bugete proprii sau să returneze banii.

Platforma e-Sănătatea Mea a intrat în funcțiune marți, 1 septembrie, și le permite pacienților să vadă online istoricul medical din ultimii 10 ani, rețetele din ultimii cinci ani și decontările, plus opțiunea de programare online la medic, care nu este obligatorie. Prima zi a adus însă blocaje: utilizatorii au reclamat că nu reușesc să-și facă un cont, iar mai mulți medici au spus că nu pot folosi noile funcții. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a recunoscut că accesul poate avea întârzieri, a spus că la prânz erau aproximativ 2.000 de conturi active și că la lansare erau conectați doar 11 furnizori de servicii medicale, număr care ar urma să crească la zeci, sute și apoi mii în săptămânile următoare. Instruirea medicilor de familie începe miercuri, iar platforma va merge în paralel cu procedurile actuale circa trei luni; proiectul de modernizare, finanțat prin PNRR cu aproximativ 100 de milioane de euro, a costat până acum circa 434,7 milioane de lei.

Guvernul german a atribuit marți, oficial, serviciilor de informații ruse tentativa de atac cu dronă explozivă de pe aeroportul Leipzig/Halle din 4 august, după luni de ezitare în a numi un vinovat. Drona găsită pe pistă transporta aproximativ 600 de grame de exploziv militar Semtex și trebuia să lovească un avion de transport ucrainean Antonov An-124, dar detonatorul s-a defectat. Ministrul de interne Alexander Dobrindt a spus că metodele folosite sunt identice cu cele din alte operațiuni hibride rusești din Europa, iar Berlinul a decis, ca răspuns, închiderea consulatului rus din Bonn și a Casei Ruse a Științei și Culturii din Berlin, ambasadorul rus fiind convocat. Ministrul de externe Johann Wadephul a anunțat că Germania va cere sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, controale la intrare pentru cetățenii ruși și presiune pe „flota fantomă"; Moscova respinge acuzațiile.

Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a fost exclus din fotografia de grup a reuniunii G20 de la Asheville, Carolina de Nord, după ce majoritatea oficialilor europeni de rang înalt au refuzat să apară alături de el. Rusia a fost readusă la masa G20 printr-o decizie a Casei Albe, pe care președintele Donald Trump a apărat-o spunând că „ne place să ne înțelegem bine cu toată lumea". Comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat marți că „nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezența Rusiei la acest tip de reuniuni" și a cerut miniștrilor de finanțe să crească ajutorul pentru Ucraina, iar ministrul german Lars Klingbeil a numit prezența lui Siluanov „destul de îngrijorătoare". Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, s-a întâlnit totuși cu Siluanov și i-a transmis că războiul trebuie să se încheie și că Statele Unite nu vor acorda ajutor economic Rusiei până atunci.

Rata șomajului ajustată sezonier a coborât la 6,4% în iulie 2026, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât în iunie, numărul șomerilor scăzând de la 555.500 la 526.800 de persoane. Comparația cu iulie 2025 arată însă o înrăutățire pe termen lung: cu peste 42.000 de șomeri mai mulți decât acum un an. Situația tinerilor între 15 și 24 de ani rămâne critică, cu o rată a șomajului de 30,8%, iar diferența între sexe este mare la această grupă de vârstă: 28,5% la băieți și 34,3% la fete. Per ansamblu, femeile au fost mai afectate decât bărbații, 6,7% față de 6,2%.

Mai multe dispozitive explozive artizanale au fost descoperite marți dimineață, în jurul orei 08:00, la o stație de transformare din Turnow-Preilack, în landul Brandenburg, aflată lângă centrala pe cărbune Jänschwalde, cea mai mare din regiune, cu 1.500 de megawați putere instalată. Poliția a securizat zona, iar pirotehniștii au neutralizat dispozitivele; nu au fost răniți și nu a existat pericol imediat pentru populație. Operatorul de rețea 50Hertz a confirmat că persoane neidentificate sunt suspectate că au avariat mai multe linii electrice, iar întreruperea de alimentare a fost de scurtă durată. Anchetatorii cred că scopul a fost provocarea unei pene de curent la scară largă, iar cazul a fost preluat de poliția judiciară din Brandenburg, fără informații deocamdată despre autori.

Ministerul Afacerilor Interne a lansat marți site-ul oficial al RO Wallet și a publicat documentația tehnică a proiectului pe GitHub. Portofelul digital va permite păstrarea pe telefon a cărții de identitate, a permisului de conducere, a diplomelor și a altor documente oficiale, care vor putea fi folosite atât în România, cât și în celelalte state ale Uniunii Europene, cu aceeași valoare legală ca documentele pe hârtie. Aplicația nu va fi obligatorie, va fi protejată cu PIN, amprentă sau recunoaștere facială, iar utilizatorul va decide de fiecare dată ce date transmite și cui. Aplicația nu se poate încă descărca: versiunea de test este programată pentru 31 octombrie 2026, versiunea beta pentru 22 decembrie 2026, iar lansarea oficială pentru 14 ianuarie 2027, România folosind o soluție tehnică germană.

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat marți lansarea licitației pentru 100 de troleibuze articulate, cu o valoare estimată a contractului de 492,7 milioane de lei fără TVA; ofertele pot fi depuse până pe 5 octombrie 2026, ora 15:00, procedura fiind publicată în SEAP. Vehiculele vor avea 18 metri, capacitate minimă de 130 de pasageri, podea integral coborâtă și o autonomie de cel puțin 20 de kilometri fără alimentare de la rețeaua de contact, demonstrată în condiții reale, cu climatizarea pornită. Dotările cerute includ aer condiționat, rampe pentru persoanele cu mobilitate redusă, camere video, validatoare contactless, prize USB, sisteme de asistență la conducere și dispozitiv antidemaraj cu etilotest, cu garanție de minimum 5 ani. Proiectul, în valoare totală de 596,4 milioane de lei, este finanțat parțial din fonduri europene prin Programul Regional București-Ilfov, iar documentația pentru achiziția a 79 de tramvaie urmează să fie publicată miercuri.

Administrația Națională pentru Energie a Chinei a anunțat marți că panourile fotovoltaice au devenit principala sursă de energie a țării ca putere instalată, depășind pentru prima dată cărbunele. La finalul lui iulie, capacitatea solară instalată ajunsese la 1.286 de gigawați, adică 31,5% din totalul capacității de producție de electricitate, cu un singur gigawatt peste cea pe cărbune. În primele șapte luni din 2026 China a adăugat 86 de gigawați de fotovoltaic, iar producția solară a urcat la 802,4 miliarde de kilowați-oră, cu 15,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, aproximativ o optime din electricitatea țării. Ritmul de instalare a încetinit semnificativ după schimbarea politicilor din acest an, iar obiectivul asumat prin planul cincinal este de 6.000 de miliarde de kilowați-oră din regenerabile în 2030.

Ministerul Finanțelor a majorat de la 1 septembrie reducerea temporară a accizei la motorina standard de la 20% la 25%, pentru perioada 1–15 septembrie 2026, ca răspuns la creșterea cotațiilor internaționale. Prețul la pompă a scăzut cu 17 bani pe litru, adică 8,5 lei mai puțin la un plin de 50 de litri, iar motorina a coborât sub 10 lei pe litru la Petrom (9,97 lei), în timp ce la MOL și OMV costă 10,03 lei, la Rompetrol 10,2 lei și la Lukoil 10,23 lei. Măsura vine prin mecanismul din Legea nr. 162/2026 privind situația de criză pe piața țițeiului, care prevede reevaluări la două săptămâni; ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că intervenția este temporară și menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a început controale și a dat amenzi între 100.000 și 500.000 de lei unor benzinării care au majorat prețurile după ora 12:00, deși legea permite cel mult o scumpire pe zi.

Ministerul Educației a publicat calendarul complet al Bacalaureatului 2027, cu probele scrise programate între 14 și 18 iunie, mai devreme decât de obicei, pentru a evita riscul de caniculă extremă — în 2026, proba obligatorie a profilului a trebuit amânată din cauza unui Cod roșu de căldură. Simularea are loc între 22 și 25 martie 2027, cu rezultate pe 9 aprilie, iar evaluarea competențelor orale și digitale se desfășoară între 12 și 23 aprilie. Primele rezultate ale examenului vor fi afișate pe 23 iunie, până la ora 12:00, contestațiile putând fi depuse în aceeași zi între orele 14:00 și 18:00 și în intervalul 24–25 iunie. Rezultatele finale sunt anunțate pe 1 iulie 2027.

Președintele Nicușor Dan a primit-o marți, la Palatul Cotroceni, pe Angela Merkel, fosta cancelară a Germaniei. Cei doi au discutat despre situația politică și de securitate din lume, despre rolul pe care o Uniune Europeană mai unită îl poate juca pe plan internațional și despre nevoia ca statele europene să-și asume mai multă responsabilitate în NATO. Nicușor Dan a spus că România și Germania pot lucra împreună pentru mai multă coeziune europeană și o poziție mai fermă în apărare și a descris discuția drept „foarte fructuoasă". Merkel se află la București pentru lansarea volumului ei de memorii, „Libertate. Amintiri 1954 – 2021", urmată marți seară de un dialog public cu Emil Hurezeanu la Ateneul Român.

Guvernul rus și-a revizuit în scădere prognoza de producție de petrol pentru 2026, la 500 de milioane de tone (aproximativ 9,88 milioane de barili pe zi), cu 16 milioane de tone sub estimarea anterioară — cel mai slab nivel din ultimii 17 ani. Pentru anul în curs, producția este așteptată să scadă cu 17,2 milioane de tone, până la 494,2 milioane, minimul de după 2009. Revizuirea este pusă pe seama efectelor războiului din Ucraina, în special a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor și porturilor rusești — recent a fost lovit portul Ust-Luga de la Marea Baltică, unde a izbucnit un incendiu la un hub important de export energetic — și a sancțiunilor europene. Exporturile de combustibili sunt estimate să scadă cu 27,3 milioane de tone în 2026, iar prognozele finale, folosite la construcția bugetului federal, urmează la finalul lui septembrie.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat marți, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat la Bișkek, că Teheranul va lua imediat măsuri de reciprocitate dacă Statele Unite își reiau angajamentele din memorandumul de înțelegere semnat în iunie. Declarația vine după ce luni schimburile de focuri între Iran și Statele Unite au fost reluate, după o lună de relativă acalmie. Iranul menține închisă strâmtoarea Ormuz și spune că o va redeschide dacă Washingtonul face primul pas, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a cerut americanilor să respecte ce a semnat președintele lor. Pezeshkian a transmis că Iranul preferă diplomația confruntării militare și că prelungirea conflictului nu este în interesul nimănui.

Primăria Arad anunță că vânzările de bilete la tramvai și autobuz s-au dublat în august, la o lună după introducerea programului „1 leu pe zi": de la 36.072 de bilete în iulie la 80.556 în august, iar abonamentele au crescut de la 3.207 la 5.772. Biletul de 1 leu este valabil 24 de ore pe toate mijloacele de transport din oraș, față de 4,50 lei pentru 90 de minute cât costa înainte. Abonamentul săptămânal a ajuns la 5 lei, iar cel lunar la 20 de lei, față de 120 de lei anterior, cel mai ieftin transport public din țară. Primarul Călin Bibarț spune că rezultatele primei luni sunt „un semnal puternic privind impactul măsurii" și că administrația vrea să schimbe treptat obiceiurile de deplasare ale arădenilor.