Rezumatul zilei — 31 august 2026

România e fără guvern cu puteri depline de aproape patru luni, iar luni PSD a adoptat, la reuniunea de la Sinaia, o rezoluție prin care se declară pregătit să preia guvernarea și anunță că nu va vota nicio formulă din care nu face parte. Sorin Grindeanu, unicul candidat al partidului la funcția de prim-ministru, a confirmat că își asumă postul, dar a recunoscut că PSD nu poate prezenta o majoritate de 233 de voturi, ci doar cele 127 de mandate proprii; partidul susține fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern politic construit în jurul lui, și cere un acord cu 10 priorități pe 24 de luni (energie, apărare, reindustrializare, taxe, educație, sănătate), cu finanțare, termen, responsabil și evaluare publică la 100 de zile. Grindeanu vrea un guvern învestit până la 15 septembrie, înaintea evaluării agenției de rating Standard & Poor's, și spune că desemnarea premierului va veni „destul de repede", contrazicând afirmația lui George Simion că nu se va întâmpla nimic până pe 21 septembrie; el a exclus o alianță cu AUR. Președintele Nicușor Dan a anunțat că reia consultările cu partidele imediat după 1 septembrie, după ce primele două nominalizări au eșuat, și a exclus varianta unui guvern tehnocrat, spunând că viitorul executiv va avea mai degrabă miniștri politici. UDMR, prin Kelemen Hunor, spune că rămâne la candidatul comun cu PNL și USR, Siegfried Mureșan, și nu negociază cu PSD până la o nouă desemnare, în timp ce AUR cere alegeri anticipate.

Ministerul Finanțelor a anunțat luni că deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, adică 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde de lei (3,99% din PIB) în aceeași perioadă din 2025 — o reducere de 28,36 miliarde de lei. Veniturile au crescut cu 11,2%, la 412,31 miliarde de lei, cu încasări din TVA în urcare cu 26,5%, în timp ce cheltuielile au crescut doar cu 2,9%; cheltuielile de personal au scăzut cu 4,06 miliarde de lei, iar cele cu dobânzile au urcat cu 26,5% și au depășit 40 de miliarde de lei. Investițiile au crescut cu 14,83 miliarde de lei, la 76,51 miliarde, peste 71% fiind susținute din fonduri europene și PNRR. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că datele confirmă tendința de scădere a deficitului și că rezultatele sunt un argument important înaintea următoarei evaluări a agenției de rating S&P.

După o pauză de aproximativ o lună, Statele Unite și Iranul au reluat schimburile directe de lovituri. Duminică, forțele americane au atacat cu rachete două lansatoare ale Gărzilor Revoluției de pe insula iraniană Larak, în Strâmtoarea Ormuz, susținând că unitățile iraniene se pregăteau să lanseze rachete cu mine marine împotriva navigației; agenția Tasnim a raportat doi morți și doi răniți, iar CENTCOM a respins acuzația de agresiune, prezentând lovitura ca o acțiune limitată împotriva unei amenințări iminente la adresa comerțului maritim. Luni în zori, Iranul a lovit cu rachete balistice bazele americane King Hussein și Al Azraq din Iordania — apărarea iordaniană a interceptat opt rachete, fără victime — apoi a atacat cu zeci de drone baza aeriană Al Minhad din Emiratele Arabe Unite și a revendicat doborârea unei drone americane MQ-9 Reaper; un petrolier a luat foc în sudul strâmtorii după ce ar fi lovit mine navale. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul „nu caută războiul", dar va răspunde decisiv oricărei agresiuni, iar liderul suprem Mojtaba Khamenei a cerut țărilor musulmane să se unească împotriva SUA și Israelului. Donald Trump a postat pe Truth Social un videoclip în care insula Kharg, nodul exporturilor petroliere iraniene, apare distrusă, cu mesajul „Insula Kharg a fost făcută bucăți!!!"; Reuters a verificat imaginile și a concluzionat că sunt cel mai probabil generate cu inteligență artificială, fără nicio dovadă a unui atac real.

Judecătoria Sectorului 1 a condamnat luni pe Clotilde Armand, fosta primăriță a Sectorului 1 din București, la un an de închisoare pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată, cu patru acte materiale. Instanța a amânat aplicarea pedepsei, cu un termen de supraveghere de doi ani, i-a interzis pentru trei ani dreptul de a fi aleasă și de a ocupa funcții publice și a dispus confiscarea a 18.720 de lei, plus plata a 2.000 de lei cheltuieli judiciare. Dosarul a pornit de la o sesizare a Agenției Naționale de Integritate, iar acuzația este că Armand s-a desemnat manager într-un proiect cu fonduri europene care avea ca temă promovarea anticorupției. Decizia nu este definitivă, poate fi atacată cu apel în 10 zile, iar Armand a anunțat pe Facebook că o va contesta.

Luni, 31 august, s-a încheiat programul PNRR pentru România, iar Guvernul a aprobat într-o ședință extraordinară hotărârile care închid ultimele aspecte ale planului. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că România rămâne cu granturi de 12-13 miliarde de euro și cea mai mare parte a împrumutului, dar pierde 770 de milioane de euro fiindcă partidele nu au reușit să adopte legea salarizării unitare a bugetarilor, plus până la 100 de milioane de euro pentru jalonul de decarbonizare. Bolojan a spus că guvernul pe care îl conduce nu are responsabilitate pentru aceste pierderi, iar bugetul PNRR pentru sănătate a scăzut de la peste 2 miliarde la puțin peste 1 miliard de euro, astfel că din 19 spitale prevăzute inițial au fost finalizate practic doar 8, restul fiind mutate pe alte finanțări. Comisia Europeană a transmis că ia act de lipsa consensului politic din România și că este pregătită să sprijine autoritățile pentru a păstra esența reformei; partidele s-au angajat să adopte legea până la sfârșitul anului, în limita cheltuielilor salariale negociate cu Bruxelles. Bloomberg și Financial Times avertizează că eșecul crește riscul retrogradării ratingului României în categoria „junk".

Agenția Națională de Integritate a anunțat luni că 55 de aleși locali, funcționari și alte persoane cu funcții publice își pierd mandatul sau funcția în urma intrării în vigoare a Legii nr. 180/2026. Toți continuau să ocupe funcții publice deși, în cazul lor, fuseseră constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate, iar interdicția de până la trei ani nu expirase; potrivit normelor tranzitorii, mandatele încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Pe listă sunt 10 primari (inclusiv unul de municipiu), 17 consilieri locali și județeni, 9 viceprimari, administratori publici și secretari generali, 13 funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere, plus 6 alte funcții. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amendă între 5.000 și 50.000 de lei, iar actele încheiate în această perioadă sunt lovite de nulitate absolută; ANI spune că va verifica pe teren dacă persoanele și-au părăsit efectiv funcțiile.

La deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române, ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat că România a răspuns „furtunilor" din politica internațională nu doar defensiv, ci asertiv, punându-și propria agendă în forumurile internaționale. Ea a spus că România nu trebuie să aleagă între relația cu Statele Unite și cea cu Uniunea Europeană, amintind că peste 70% din comerțul țării este cu piața unică, și că România stă pe primul loc între statele care aderă la OCDE, cu 24 din cele 25 de avize formale necesare obținute și o nouă reuniune de evaluare în septembrie; Banca Națională estimează un plus de 0,8-1% din PIB după aderare. Pe securitate, Țoiu a precizat că România a avut cele mai multe incursiuni cu drone din tot flancul estic al NATO, că au fost introduse pedepse cu închisoarea pentru eludarea sancțiunilor impuse Rusiei și că țara a obținut a doua cea mai mare alocare din programul european SAFE, inclusiv pentru finalizarea autostrăzii A8. Ea a anunțat și instituirea Premiului Rațiu pentru diplomați, iar reuniunea, cu aproximativ 200 de diplomați și consuli, continuă marți la Palatul Cotroceni și la Guvern; miniștrii de externe ai Ucrainei și Republicii Moldova au transmis mesaje de mulțumire pentru sprijinul României.

Ziua Limbii Române a fost marcată luni, 31 august, pentru prima dată în același timp în România, Republica Moldova și Ucraina, a anunțat președintele Nicușor Dan printr-un mesaj pe rețelele sociale. Șeful statului a spus că limba română ancorează românii în istorie și că protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii române rămân obiective esențiale ale statului. Sărbătoarea este marcată în Ucraina după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat, la 12 martie 2026, decretul prin care 31 august a devenit Ziua Limbii Române — aceeași zi în care Kievul și Bucureștiul au lansat parteneriatul strategic dintre cele două țări.

De luni, 31 august, de la ora 16:00, se circulă pe tronsonul Adjud–Bacău Sud al autostrăzii Moldovei A7, lung de 47 de kilometri, astfel că devin operaționali aproximativ 242 din cei 319 kilometri ai autostrăzii. Pentru șoferii care pleacă din București, drumul de mare viteză se întinde acum pe peste 300 de kilometri pe A3 și A7, până după Bacău, iar CNAIR estimează o durată legală de deplasare de două ore și 38 de minute. Deschiderea a avut loc chiar în ultima zi în care România mai putea deconta lucrări de autostradă prin PNRR; pe un sector al tronsonului nu se poate circula deocamdată, iar după racordarea cu varianta ocolitoare a Bacăului se vor adăuga încă 4 kilometri până la nodul Bacău Nord. CNAIR estimează că primele două loturi ale autostrăzii Bacău–Pașcani vor fi gata până la sfârșitul anului, iar lotul Mircești–Pașcani abia în primăvara anului viitor.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat luni, la Târgu Mureș, că termocentrala de la Iernut va fi pusă sub tensiune până la sfârșitul anului 2026, iar din iarnă vor începe probele tehnologice și livrarea primilor megawați în Sistemul Energetic Național; la capacitate maximă urmează să funcționeze în primul trimestru din 2027. Din a doua jumătate a lunii septembrie vor fi operaționale toate contractele necesare pentru accelerarea lucrărilor, peste 30 fiind deja încheiate cu subcontractorii preluați în administrare directă de Romgaz. Centrala trebuie să înlocuiască grupurile pe cărbune și să acopere deficitul de energie din centrul și vestul țării, unde producția e insuficientă, în timp ce sud-estul are surplus, reducând presiunea pe rețelele Transelectrica. Proiectul este în lucru de aproximativ zece ani, a trecut prin două contracte reziliate și falimentul constructorului spaniol, iar Romgaz l-a preluat direct când era realizat în proporție de 90%.

Romgaz a anunțat luni, la Bursa de Valori București, că a finalizat tranzacția de preluare a combinatului de îngrășăminte Azomureș din Târgu Mureș, după îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive; data efectivă a finalizării este 1 septembrie 2026. Prețul este de 46,459 milioane de euro, plus costuri pentru consumabile, materii prime și menținerea activității, iar de la 1 septembrie Romgaz preia activele, contractele și cei peste 800 de angajați. Punerea în funcțiune începe în septembrie, iar combinatul va lucra la capacitate din primul trimestru din 2027, compania urmărind valorificarea industrială a gazelor, inclusiv din Neptun Deep; Ministerul Energiei a aprobat și un ajutor de stat european de peste 28 de milioane de euro din Fondul de Modernizare pentru eficiență energetică și electrificarea instalațiilor de acid azotic. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că preluarea asigură producția internă de îngrășăminte pentru agricultură și mai multă predictibilitate a prețurilor de la anul.

Liderii Rusiei, Chinei și Indiei s-au reunit luni la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul de două zile al Organizației de Cooperare de la Shanghai. Premierul indian Narendra Modi i-a transmis lui Vladimir Putin că India este pregătită să contribuie activ la încheierea războiului din Ucraina, spunând că fiecare zi de conflict împinge omenirea înapoi și că trebuie oprite operațiunile militare. Putin a început, imediat după aterizare, discuțiile cu Xi Jinping, la a șasea lor întâlnire de la invadarea Ucrainei, încercând să avanseze proiectul conductei de gaze „Puterea Siberiei-2", blocat de peste un deceniu din cauza prețului: Beijingul cere aproximativ 50 de dolari pentru o mie de metri cubi, de cinci ori mai puțin decât tarifele actuale. Putin are în total nouă întâlniri bilaterale, inclusiv marți cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și una cu Recep Tayyip Erdogan despre securitatea Mării Negre; sesiunea plenară a summitului are loc pe 1 septembrie, iar China prezintă organizația ca o alternativă la formate occidentale precum G7.

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș a inaugurat luni noul Centru Chirurgical Cardiovascular, o investiție de peste 782 de milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro), din care aproape 500 de milioane de lei din PNRR și circa 190 de milioane de lei de la Ministerul Sănătății. Clădirea are peste 19.300 de metri pătrați, 219 paturi, un bloc operator cu patru săli de operație, inclusiv una hibridă, terapie intensivă, cardiologie pediatrică, laboratoare și imagistică, și reunește într-un singur loc activități care erau împrăștiate în mai multe spații. Proiectul avea termen de finalizare 30 iunie 2026 și a fost recepționat la limită, după ce ministerul a virat în iunie o tranșă suplimentară de 79,2 milioane de lei. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a spus că valoarea investiției se va măsura în pacienți tratați și vieți salvate și că românii nu ar trebui să fie nevoiți să plece din țară pentru tratament, iar institutul a scos la concurs 34 de posturi de asistente, infirmiere și îngrijitoare.

Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a anunțat luni majorarea tarifelor pentru trei documente auto, începând cu 15 septembrie 2026. Permisul de conducere va costa 139 de lei, în loc de 89, certificatul de înmatriculare 76 de lei, în loc de 49, iar autorizația de circulație provizorie 25 de lei, în loc de 13. Plățile se pot face la ghișeu, prin terminale SelfPay sau online pe Ghișeul.ro, iar instituția atrage atenția că sumele achitate înainte de 15 septembrie nu vor mai putea fi folosite după intrarea în vigoare a noilor tarife.

Administrația Națională de Meteorologie a emis luni, 31 august, o atenționare Cod galben de caniculă valabilă între orele 10:00 și 21:00 în 13 județe din vestul și sud-vestul țării. Temperaturile maxime au ajuns la 33-37 de grade Celsius în Banat, Crișana, Maramureș, vestul Transilvaniei, vestul și sudul Olteniei și sud-vestul Munteniei, cu indicele temperatură-umezeală la pragul critic de 80 de unități. Vremea rămâne călduroasă marți și miercuri în regiunile vestice și sudice, dar sunt anunțate și averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului în mai multe zone.

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a cerut Parlamentului să decidă cât mai repede dacă prevederea din 2023 privind concursul separat de admitere în clasa a IX-a rămâne în vigoare, este abrogată sau amânată, iar dezbaterea proiectului de lege se reia marți, 1 septembrie, în comisia de specialitate a Senatului. Dimian a explicat că, pentru ca schimbarea să se aplice deja din anul școlar 2026-2027, legea trebuie să conțină o derogare explicită de la articolul 10 alineatul (2) din Legea învățământului preuniversitar; altfel, ea ar intra în vigoare abia din 2027-2028. Până atunci, ministerul e obligat să aplice regula actuală și pregătește metodologia și calendarul admiterii, cu supraveghere audio-video, securizarea lucrărilor și evaluare digitalizată, care vor fi discutate miercuri în Comisia de dialog social. Ministrul a propus ca, dacă examenul separat se păstrează, el să fie aplicat la început doar în câteva licee, ca proiect-pilot, și a recomandat liceelor prudență; proiectul s-a blocat săptămâna trecută în Senat, unde a fost retrimis la comisie după dispute între senatorii USR și PSD.

Elon Musk i-ar fi comunicat fostului ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, că nu se opune folosirii sistemelor Starlink pentru atacuri ucrainene în interiorul Rusiei, dar că decizia finală este politică și aparține Casei Albe, nu companiei SpaceX. Volodimir Zelenski ar fi cerut, în negocierile din 28 iulie cu administrația americană, permisiunea de a folosi drone echipate cu Starlink pentru a lovi lansatoare de rachete balistice rusești la distanțe de până la 200 de kilometri; potrivit revistei The Atlantic, Musk ar fi respins inițial cererea. Fedorov spune că intensificarea atacurilor cu rază lungă este cea mai realistă cale de a-l forța pe Vladimir Putin să oprească războiul, dar că e nevoie de mai multe drone, rachete ieftine și rachete ghidate cu inteligență artificială. Nici Musk, nici SpaceX nu au confirmat oficial discuțiile, iar reprezentanții companiei nu au răspuns solicitărilor Financial Times.

Platforma digitală „e-Sănătatea Mea" devine disponibilă pentru toți românii de marți, 1 septembrie, inclusiv pentru persoanele neasigurate, iar accesul se face prin conturi create pe portalul ROeID. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat luni că folosirea Cărții Electronice de Identitate nu devine obligatorie pentru furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive de la 1 septembrie 2026: cardul național de sănătate poate fi folosit în continuare pe perioada adaptării aplicațiilor informatice, iar perioada de grație a fost prelungită cu o lună. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a spus că implementarea se face treptat, începând cu modulul de programări, că medicii și pacienții nu au obligații suplimentare și că infrastructura hardware și software a fost schimbată integral printr-un proiect PNRR, astfel încât platforma nu se va bloca. De luni au început discuțiile tehnice și instruirile cu furnizorii, iar CNAS a publicat pe site specificațiile de interfațare necesare dezvoltatorilor de aplicații.

Statele Uniunii Europene au produs în 2025 un total de 34,4 miliarde de litri de bere, cu 0,7% mai puțin decât în 2024, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. România s-a clasat pe locul nouă, cu 1,594 miliarde de litri, din care 1,491 miliarde cu conținut de alcool peste 0,5% și aproape 104 milioane de litri de bere slab alcoolizată sau fără alcool. Clasamentul e dominat de Germania, cu 7,4 miliarde de litri (21,6% din producția vândută a Uniunii), urmată de Spania cu 5,3 miliarde, Polonia cu 3,5 miliarde, Țările de Jos cu 2,4 miliarde și Franța cu 2,1 miliarde de litri.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a semnat luni ordinul care aprobă scrisoarea de așteptări pentru viitorul Consiliu de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru mandatul 2027-2031, cu obiective și indicatori trecuți direct în contractele de mandat. Componenta variabilă a remunerației se va plăti doar dacă gradul de realizare a indicatorilor depășește 85%, iar sub acest prag va fi zero; Miruță spune că se încheie cu sinecurile și că selecția nu va mai fi politică, ci pe performanță. Regulile prevăd un raport anual public despre starea rețelei, inspecție tehnică valabilă pentru fiecare pod cel puțin o dată la doi ani și un registru public al podurilor, limitarea la 10% a abaterii față de valoarea contractată la contractele mari, publicarea în format deschis a contractelor și plăților, camere web și monitorizare GPS pe marile șantiere, plus revocarea membrilor consiliului trimiși în judecată pentru corupție. Ministrul a precizat că CNAIR are creanțe restante de peste un miliard de lei, care trebuie recuperate cu minimum 10% pe an, iar noul consiliu va începe cu un audit de moștenire publicat în primele 100 de zile.