Rezumatul zilei — 28 august 2026

Regele Harald al V-lea al Norvegiei a murit vineri dimineață, la ora 6:35, la Spitalul Național din Oslo, la vârsta de 89 de ani, după ce fusese internat pe 17 august pentru o afecțiune rară a sângelui, o anemie hemolitică. Domnea din ianuarie 1991 și era cel mai vârstnic monarh aflat pe tron în Europa. Fiul său, prințul moștenitor Haakon, în vârstă de 53 de ani, i-a succedat automat în momentul decesului și va domni sub numele de Haakon al VIII-lea, cu motto-ul „Totul pentru Norvegia"; el s-a reunit imediat cu guvernul într-un Consiliu de Stat extraordinar și urmează să depună jurământul în fața parlamentului, fără ceremonie de încoronare, pe care Norvegia a renunțat să o mai facă din 1908. Guvernul norvegian a decretat doliu național până după funeralii, cu steaguri în bernă, clopote care au bătut o oră de la prânz, 21 de salve de tun și un minut de reculegere în ziua înmormântării. Președintele Nicușor Dan a transmis condoleanțe reginei Sonja și familiei regale, alături de liderii europeni și de casele regale britanică și suedeză.

Nava comercială „Progress IV", sub pavilionul Republicii Dominicane, a luat foc joi seară și s-a scufundat în zona economică exclusivă a României, la 15-20 de mile marine sud-est de Sfântu Gheorghe, în drum din portul ucrainean Reni spre Turcia, cu o încărcătură de zahăr și mazăre. Toți cei 12 membri ai echipajului — opt ucraineni și patru azeri — au fost salvați până la ora 20:47, într-o operațiune a Gărzii de Coastă desfășurată pe valuri de circa 2,5 metri, cu nave ARSVOM, ale Poliției de Frontieră și o navă comercială redirecționată; trei marinari rămân internați la Tulcea cu răni superficiale, iar cinci au fost externați la Constanța. Vineri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru distrugerea unei nave, deversare de substanțe poluante, operarea unei drone care transportă armament sau materiale explozive și opt infracțiuni de vătămare corporală, precizând că deocamdată nu poate confirma ipoteza loviturii cu dronă. Președintele Nicușor Dan a spus că nava a fost lovită, dar că nu se știe de cine și cu ce, iar ministrul Radu Miruță a afirmat că echipajul a raportat prin sistemul de alertă o lovitură de dronă.

Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri legea privind integritatea, care include așa-numitul „amendament Fritz": aleșii locali și demnitarii găsiți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul. Prevederea îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, în cazul căruia Înalta Curte a menținut definitiv constatarea ANI privind un conflict de interese; mandatul său urmează să înceteze în maximum 30 de zile. Președintele a explicat că a promulgat legea deși își menține obiecțiile de neconstituționalitate — respinse de Curtea Constituțională pe 18 august — pentru că altfel România risca să piardă 770-800 de milioane de euro din PNRR, termenul-limită fiind 31 august, și a cerut Parlamentului să reia discuția pe lege în sesiunea de toamnă. Fritz a anunțat că nu demisionează și rămâne președintele USR, numind legea „caracatița care ne fură banii și speranța", iar viceprimarul Ruben Lațcău va prelua atribuțiile de primar de la sfârșitul lunii septembrie, spunând că nu intenționează să candideze pentru mandatul deplin. Legea fusese adoptată miercuri de Senat, cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă.

Centralele pe lignit de la Turceni și Craiova nu se închid pe 31 august, cum se angajase România prin PNRR, ci rămân în producție încă un an și jumătate: grupurile Craiova 1 și 2 până la mijlocul lui 2027, Turceni 5 până la începutul lui 2028. Decizia a fost luată vineri printr-un memorandum de guvern, iar România a cerut Comisiei Europene amânarea termenelor, invocând debitul minim istoric al Dunării, temperaturile ridicate prognozate pentru septembrie și producția redusă din eolian și fotovoltaic. Jalonul de decarbonare valorează 771 de milioane de euro, iar penalitatea ar putea ajunge la 124,4 milioane; premierul Ilie Bolojan a spus că țara poate pierde până la 100 de milioane de euro, dar că altfel Craiova ar risca să rămână fără căldură la iarnă. În aceeași ședință, Guvernul a prelungit până la 30 septembrie starea de criză în energie, care permite Transelectrica să pornească grupuri din rezervă și, în ultimă instanță, să limiteze consumul marilor industriali cu preaviz de 24 de ore. Cauza rămâne debitul Dunării, de circa 1.300 m³/s la Baziaș față de o medie de 3.900, care a dus la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă; repornirea e posibilă la mijlocul lui septembrie, iar un raport tehnic final cu soluții e anunțat pentru 13 septembrie.

Președinții Ucrainei, României și Moldovei s-au întâlnit joi la Chișinău, la Palatul Prezidențial, în cadrul manifestărilor pentru 35 de ani de la independența Republicii Moldova, desfășurate sub genericul „Independența ne unește". Maia Sandu a propus o cooperare mai strânsă în domenii strategice: interconectări energetice care să permită schimburi în ambele sensuri, gospodărirea comună a Prutului și Nistrului și funcționarea coordonată a porturilor Giurgiulești, Galați, Reni și Ismail; ea a condamnat încălcările repetate ale spațiului aerian moldovean și românesc de către Rusia și a anunțat investiții în apărarea antiaeriană. Volodimir Zelenski s-a oferit să contribuie la dezvoltarea capacităților de apărare ale României și Moldovei și a insistat pe coordonarea celor trei state în drumul spre Uniunea Europeană. Nicușor Dan a anunțat că România va construi, prin programul european SAFE, autostrăzi până la granițele cu Moldova și Ucraina, a confirmat discuții directe cu Kievul pentru ca navele care aprovizionează rafinăria Petromidia să treacă în siguranță în zona portului rusesc Novorossiisk și a recunoscut că România e în restanță cu promisiunile privind fluidizarea traficului la vamă și simplificarea obținerii cetățeniei române. Cei trei au urmărit parada militară din Piața Marii Adunări Naționale, cu peste 2.000 de militari și grupe port-drapel din opt state partenere.

Ministerul Finanțelor majorează de la 20% la 25% reducerea temporară a accizei la motorina standard, pentru perioada 1-15 septembrie 2026. Acciza scade cu 701,07 lei la mia de litri, ajungând la 2.103,22 lei la 1.000 de litri, respectiv 2.489,05 lei pe tonă. Ministrul Alexandru Nazare a explicat că ajustarea rezultă din formula legii care a declarat starea de criză pe piața produselor petroliere, pe baza unei variații a cotațiilor Platts de +45,65% și a prețului mediu la pompă de +25,45%, și a precizat că măsura e temporară și se recalibrează la fiecare două săptămâni. Benzina nu e afectată, iar unele stații estimează că prețul motorinei ar putea coborî ușor sub 10 lei pe litru.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat vineri un act adițional la contractul de concesiune cu Apa Nova, care aduce un program de investiții de aproape 500 de milioane de euro în rețelele de apă și canalizare și o majorare a tarifului la apă cu 0,85 lei pe metrul cub — în jur de 28 de lei în plus pe lună pentru o familie. Programul prevede lucrări pe 221 de kilometri de rețele în toate cele șase sectoare, două treimi din bani mergând la canalizare: 147 de kilometri de canalizare, dintre care 47 de kilometri de colectoare mari, unele atât de degradate încât riscă prăbușirea carosabilului, și 70 de kilometri de rețele de apă. Sunt incluse bazine de retenție și stații locale de pompare pentru ploile de mare intensitate, precum și sisteme separate pentru apa pluvială în zonele unde se acumulează apa. Primarul general Ciprian Ciucu a spus că sistemul de canalizare al Capitalei nu mai face față, iar tariful bucureștean rămâne al doilea cel mai mic din țară. Finanțarea se întinde pe 10-11 ani, cu circa 220 de milioane de euro din partea Municipiului și 300 de milioane de la Apa Nova; acum se lucrează la studiile de fezabilitate.

Cei aproximativ 52.000 de adulți cu handicap din București nu vor mai primi stimulentul lunar de 500 de lei: plata a fost suspendată până la 1 noiembrie 2030, iar beneficiarii deja înscriși vor încasa 250 de lei pe lună, sumă din care Primăria Capitalei își achită restanțele. Consiliul General a adoptat vineri, prin vot secret, pachetul propus de primarul Ciprian Ciucu, cu 28 de voturi pentru și 4 împotrivă la suspendare. Stimulentul pentru copiii cu dizabilități nu mai e uniform de 1.000 de lei, ci diferențiat pe grade de handicap — 1.000 de lei pentru grav, 800 pentru accentuat, 400 pentru mediu și nimic pentru ușor — regula intrând în vigoare pentru toate dosarele de la 1 ianuarie 2027, când se cere și domiciliul unui părinte în Capitală de cel puțin 12 luni. Consiliul a eliminat și voucherele Materna de 2.000 de lei pentru mame și a redus stimulentul pentru nou-născuți de la 2.500 la 2.000 de lei. Ciucu a motivat măsurile prin datoriile Primăriei la acest program, aproximativ 689 de milioane de lei, cu întârzieri de circa 25 de luni și 10.000 de beneficiari noi pe an, susținând că ajutoarele sunt „optimizate", nu eliminate, și că restanțele vor fi plătite lunar până în octombrie 2030.

O investigație publicată de Recorder pe 26 august susține că Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, a fost ofițer al Trupelor de Securitate și că plutonul său a făcut parte din dispozitivul de represiune din zona Universitate-Intercontinental în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, când au fost uciși 48 de oameni și răniți 150, precum și în acțiunile împotriva manifestanților din iunie 1990. Președintele Nicușor Dan, singurul care poate decide demiterea, a respins acuzațiile: spune că Pahonțu nu se încadrează între cei care au participat la represiune, că la numirea lui în funcție, acum 21 de ani, CSAT a cerut verificarea la CNSAS, și că nu consideră prioritară o evaluare a conducerii SPP, deși admite că, moral, nimeni implicat în reprimarea Revoluției sau a mineriadelor nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat. Premierul Ilie Bolojan a comentat pentru prima dată cazul, spunând că fiecare om răspunde pentru ce face și că e nevoie de date fără echivoc despre 1989, și a anunțat că va susține în Parlament limitarea mandatelor la conducerea serviciilor de informații. Douăzeci și cinci de organizații civice, printre care Corupția Ucide, i-au cerut președintelui demiterea lui Pahonțu și au anunțat un protest la Palatul Cotroceni, iar din USR au venit cereri de clarificare de la Dominic Fritz, de la ministrul interimar Irineu Darău și de la deputatul Stelian Ion, care a numit menținerea lui în funcție „absolut anormală".

Președintele Nicușor Dan a anunțat că pe 1 septembrie va chema partidele parlamentare la consultări, formale sau informale, pentru desemnarea unui premier și formarea unui guvern, după ce două nominalizări anterioare au eșuat, iar țara funcționează de circa 115 zile cu un guvern interimar, de la demiterea lui Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai. El spune că are nevoie de un executiv învestit înainte de plecarea la Summitul ONU de la New York și avertizează că noi eșecuri ar da un semnal negativ agențiilor de rating; nu vede susținere pentru miniștri tehnocrați și crede că Parlamentul va vota un guvern în septembrie. Potrivit surselor politice, se conturează un guvern cu majoritate PSD condus de un premier din afara partidelor, cu susținere de la UDMR, președintele urmând să aibă ultimul cuvânt la Externe și Apărare; o nouă nominalizare ar putea veni până la finalul săptămânii viitoare. USR intenționează să propună de la 1 septembrie o guvernare prin rotație cu PSD — social-democrații singuri 10-11 luni, apoi un guvern PNL-USR-UDMR fără PSD pentru 15-16 luni — iar ministrul Radu Miruță a spus că partidul acceptă doar dacă rotația e respectată de la început, fără moțiuni de cenzură între partenerii. Președintele a mai precizat că îi va numi pe șefii serviciilor abia după formarea guvernului, existând un serviciu fără conducere.

Guvernul a aprobat vineri alocarea a 135,622 milioane de lei (aproximativ 25,9 milioane de euro) din Fondul de rezervă bugetară pentru ROMATSA, prin suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, ca să asigure continuitatea serviciilor de navigație aeriană. Banii acoperă exact sumele colectate de EUROCONTROL în numele Regiei între 1 iulie și 6 august 2026, devenite temporar indisponibile, și vor merge pe cheltuieli de personal și alte obligații curente, până la finalizarea unei finanțări de la Exim Banca Românească. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că intervenția e temporară, că nu e o subvenție și că sumele vor fi restituite integral la bugetul de stat în maximum 5 zile de la momentul în care EUROCONTROL virează banii. Decizia vine la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a înlăturat definitiv suspendarea pe o lună a certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană al ROMATSA.

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în România, a depus vineri jurământul la Chișinău și a devenit ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, în fața președintei Maia Sandu și a premierului Vasile Tofan. În aceeași zi, Sandu a semnat decretul prin care i-a acordat cetățenia moldovenească, iar Năsui a anunțat că renunță la mandatul de deputat în Parlamentul României. Tofan a motivat propunerea prin experiența economică, guvernamentală și din mediul privat a lui Năsui. Numirea, care a coincis cu Ziua Independenței Moldovei, a stârnit reacții împărțite la Chișinău — unii politicieni au contestat experiența administrativă sau necesitatea unei numiri din afara țării — și un atac de la Moscova, unde Maria Zaharova a susținut că autoritățile moldovene „predau deja în mod deschis țara pe mâna Bucureștiului".

Directorul CIA, John Ratcliffe, a făcut pe 25 august o vizită secretă la Moscova, unde s-a întâlnit cu șeful FSB, Alexander Bortnikov, și a prezentat o evaluare pesimistă a perspectivelor militare și economice ale Rusiei, cerând începerea unor negocieri reale pentru încheierea războiului din Ucraina. Fără să formuleze ultimatumuri, el a avertizat Moscova împotriva oricărei tentative de atac, deschis sau clandestin, asupra unui stat NATO și a cerut oprirea sprijinului economic și militar acordat Iranului; vizita a fost confirmată de șeful spionajului extern rus, Serghei Narîșkin. Deplasarea a venit după un raport al serviciilor ucrainene despre un plan rus de mobilizare a încă 600.000 de militari în 2026-2027 și pe fondul informațiilor că Kremlinul consideră Statele Unite slăbite de războiul din Iran. Donald Trump a minimalizat însă episodul, descriind vizita drept „semi-rutinieră" și afirmând că nu e îngrijorat, fiindcă Putin „nu va ataca un teritoriu al NATO". Kremlinul, prin Dmitri Peskov, a respins relatările presei americane, iar Ministerul rus de Externe a avertizat Marea Britanie și Franța că „se joacă cu focul" prin tehnologia dată Ucrainei pentru lovituri în adâncimea Rusiei, amenințând cu atacarea unor obiective militare britanice.

Pompierii au intervenit vineri la un incendiu izbucnit într-o hală din Autobaza STB Ferentari, pe strada Pășunilor, în sectorul 5 al Bucureștiului. Focul se manifesta cu flacără deschisă și fum dens pe aproximativ 300 de metri pătrați, în ceea ce ar fi o spălătorie, și a afectat un autobuz. Din cauza riscului de propagare au fost trimise zece autospeciale cu apă și spumă, o autospecială de lucru la înălțime, una de descarcerare și un echipaj SMURD. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență nu au fost victime, iar cauza incendiului nu se cunoaște deocamdată.

Bilanțul inundațiilor fulgerătoare de la granița dintre Nepal și China a ajuns la 552 de morți — 547 în Nepal și 5 în China — și aproape 1.400 de dispăruți, mulți dintre ei pelerini aflați în drum spre Muntele Kailash și lacul Mansarovar, printre care sute de turiști străini, cei mai mulți indieni. Cercetătorii au stabilit că fenomenul luat inițial drept cutremur a fost prăbușirea unui ghețar și a unor roci, care a împins un torent de gheață, sedimente și apă pe aproape 100 de kilometri și a format un lac de baraj natural cu peste 2,5 milioane de metri cubi de apă. Vineri, lacul a ieșit din matcă și operațiunile de salvare au fost suspendate: echipele chineze s-au retras în zonă sigură, poliția nepaleză a oprit căutările circa 90 de minute, iar locuitorii din districtul Rasuwa au urcat în grabă pe dealuri; China estimează încă 3 milioane de metri cubi de apă în următoarele zile, cu vârf în jurul datei de 1 septembrie. În ținutul tibetan Gyirong sunt 558 de persoane dispărute, dintre care 260 de străini, iar echipele nu ajunseseră vineri în cea mai afectată zonă. În Nepal, peste 100 de oameni sunt încă blocați într-un tunel al proiectului hidroenergetic Upper Trishuli, unde armata a trimis două elicoptere, după ce a evacuat circa 350 de persoane; peste 3.200 de oameni au fost scoși pe cale aeriană, iar aproximativ 80 de poduri și 40 de kilometri de drum asfaltat au fost avariate.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a virat în august 35,782 milioane de lei pentru tichetele de energie acordate unui număr de 718.656 de consumatori vulnerabili, ajutorul fiind de 50 de lei pe lună. În aplicația dedicată au fost înregistrate 1.046.299 de cereri, din care 741.582 au fost declarate eligibile; 108.519 au fost invalidate din cauza actului de identitate expirat, a neconcordanțelor între codul numeric personal și codul locului de consum sau a erorilor de completare, iar 146.803 au fost anulate de solicitanți. Cei cărora cererea a fost invalidată pentru buletin expirat nu trebuie să depună alta, pentru că eligibilitatea se verifică automat lunar; o cerere nouă e necesară doar la schimbarea domiciliului sau a numărului de persoane din familie. Sprijinul continuă până la sfârșitul anului 2026 și nu se dă în numerar: facturile se plătesc direct la oficiile poștale.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a declarat vineri că nu va propune Guvernului scăderea sprijinului anual pe care elevii îl primesc prin bursele sociale și că, prin ridicarea cu circa 7% a pragului de venit, estimează o creștere a numărului de beneficiari. Documentul aflat în dezbatere publică, încheiată joi, vizează atât perioada în care se acordă bursele, cât și cuantumul lunar minim: o variantă analizată este o sumă lunară mai mare, plătită doar pe durata cursurilor, în locul distribuirii pe tot anul școlar. Dimian a spus că a considerat legitim argumentul „sărăcia nu intră în vacanță", că va ține cont de observațiile primite și că va porni de la principiul „mai mulți copii eligibili, fără diminuarea sprijinului anual acordat fiecăruia" în propunerea trimisă Comisiei de Dialog Social. El a amintit că mecanismul principal împotriva sărăciei rămâne venitul minim de incluziune.

Circulația feroviară a fost reluată joi seară pe relațiile Constanța-București și Fetești-Țăndărei, după ce echipele CFR SA au remediat defecțiunea instalației de centralizare electronică din stația Fetești, devenită nefuncțională la ora 20:46. Instalația comandă macazurile și semnalele și este esențială pentru siguranța traficului, așa că trenurile au staționat în Fetești și în stațiile vecine până la rezolvarea avariei. CFR SA a anunțat că instalația a fost repusă în funcțiune după verificările tehnice și că traficul se desfășoară în condiții de siguranță.