Rezumatul zilei — 29 august 2026

Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a fost inaugurat sâmbătă, cu două zile înainte de termenul-limită pentru proiectele din PNRR. Unitatea are 105 paturi, dintre care 79 de neurochirurgie și 26 de terapie intensivă, șase săli de operație, un compartiment de neurochirurgie pediatrică, RMN, computer tomograf și angiograf, iar primii pacienți urmează să fie primiți în perioada următoare. Investiția depășește 50 de milioane de euro, bani europeni, fonduri naționale și o contribuție proprie a spitalului de circa 11,54 milioane de lei. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a spus că în neurochirurgie „fiecare minut contează” și a anunțat că luni va fi inaugurată noua clădire a Institutului Inimii din Târgu Mureș, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat că fără investiții și dotări nu poate exista o medicină de calitate. Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a ironizat prezența lui Bolojan, spunând că acesta „a tăiat doar panglica”, și a întrebat cum vor lucra medicii cu finanțare redusă, lipsă de medicamente și angajări blocate.

O delegație a Congresului american, condusă de Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților, s-a întâlnit sâmbătă la București cu ministrul interimar de Externe Oana Țoiu, cu vicepremierul și ministrul interimar de Interne Cătălin Predoiu și cu ministrul interimar de Finanțe Alexandru Nazare. Rogers a spus că two teme au fost prioritare pentru americani: o prezență mai numeroasă și mai permanentă a trupelor SUA în România, în cadrul NATO, și dezvoltarea cooperării în producția industrială de apărare. Țoiu a prezentat avantajele mutării unei părți din producția de apărare în România — forță de muncă, tradiție industrială și acces la piața europeană de achiziții, inclusiv la instrumentul SAFE — și a menționat răspunsul statului la incursiunile de drone. Predoiu a cerut relansarea proiectelor economice cu SUA și a pus întârzierile din ultimele luni pe seama crizei politice și a lipsei unui guvern cu puteri depline, iar Nazare a cerut decizii mai rapide și mai mult capital american în România. Vizita delegației are loc între 28 și 31 august, iar consilierii americani au fost invitați în octombrie la Baza Militară Mihail Kogălniceanu.

Islanda a organizat sâmbătă, 29 august, un referendum prin care alegătorii au răspuns cu „da” sau „nu” la întrebarea dacă țara ar trebui să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană, secțiile fiind deschise între orele 9:00 și 22:00, ora locală. Peste 40.000 de oameni, aproape 15% din electorat, votaseră anticipat până miercuri, iar ultimul sondaj Maskína, făcut între 21 și 25 august, arăta 51,3% pentru reluarea negocierilor și 48,7% împotrivă. Votul a fost promis de coaliția pro-europeană condusă de premierul Kristrún Frostadóttir, după ce Islanda a cerut aderarea în 2009, iar negocierile au fost suspendate în 2013 de un guvern eurosceptic. Chiar dacă trece „da”, aderarea nu ar fi automată: un eventual acord ar fi supus unui nou referendum, iar Ministerul de Externe estimează că negocierile ar putea dura doi ani. Pescuitul și controlul asupra zonelor de pescuit rămân principalul punct sensibil al dezbaterii.

Bilanțul atacului rusesc cu dronă asupra unui depozit de muniții din satul Mîla, lângă Kiev, produs vineri seara, a crescut la cel puțin 37 de morți, față de 27 cât se anunțase inițial, iar autoritățile spun că cifra ar putea să nu fie definitivă. Alte 42 de persoane au fost rănite, între care patru copii, peste 370 de oameni au fost evacuați, iar exploziile au avariat cel puțin 50 de clădiri de locuit, un centru pentru vârstnici și persoane cu dizabilități și un restaurant. Președintele Volodimir Zelenski a spus că munițiile nu ar trebui depozitate lângă zone locuite și a anunțat deschiderea unor dosare penale pentru posibilă neglijență în serviciu, iar premierul Serghei Korețki a reproșat că „lecțiile” unui incident similar din iulie nu au fost învățate. În aceeași noapte, Rusia a atacat Ucraina cu peste 260 de drone și trei rachete, dintre care apărarea antiaeriană a doborât sau bruiat 233, a lovit regiunea Odesa, unde a murit un om și opt nave cu cereale au fost avariate sau incendiate, iar pe front a capturat trei sate din regiunile Donețk și Sumî.

Donald Trump a anunțat vineri încheierea unui acord petrolier cu Venezuela, pe care l-a numit „cel mai mare acord petrolier din istoria mondială” și care, potrivit lui, ar da Statelor Unite controlul majoritar asupra unor rezerve estimate la peste 65 de miliarde de barili, dublând practic rezervele americane. Documentul a fost negociat de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul apărării Pete Hegseth cu președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, și implică operatori privați; Rubio spune că ar aduce aproape 100 de miliarde de dolari investiții private în Venezuela. Casa Albă nu a precizat însă ce companii americane ar participa și nici cum ar obține concret SUA controlul asupra resurselor, iar guvernul de la Caracas nu a reacționat oficial. Anunțul vine pe fondul unei presiuni pe piața americană: stocurile strategice de petrol sunt la cel mai scăzut nivel din noiembrie 1982, iar galonul de benzină costă în medie 4,09 dolari, față de 3,21 dolari acum un an. Venezuela are cele mai mari rezerve dovedite din lume, circa 303 miliarde de barili, dar produce doar aproximativ 1% din petrolul global.

Regele Harald al V-lea al Norvegiei a murit vineri, 28 august, la 89 de ani, la spitalul universitar din Oslo, după o internare din 17 august, iar fiul său, prințul moștenitor Haakon, i-a succedat imediat pe tron sub numele de Haakon al VIII-lea. Sâmbătă, Norvegia a coborât drapelele în bernă, iar noul suveran, în vârstă de 53 de ani, s-a întâlnit cu lideri ai Bisericii Norvegiene, ai Parlamentului și ai Curții Supreme; jurământul în fața Parlamentului urmează să fie depus marți, țara neorganizând ceremonii de încoronare. Vineri seara, sicriul a fost dus de la spital la Palatul Regal, iar peste 20.000 de norvegieni s-au adunat pe traseu cu flori și fotografii. Trupul regelui va fi depus în Capela Regală, unde publicul îi poate aduce un ultim omagiu, iar data funeraliilor de stat de la Oslo nu a fost încă stabilită.

Agenția de rating Moody's a publicat vineri seara un comentariu în care critică dur eșecul adoptării noii legi a salarizării în sectorul public, spunând că acesta e un semnal că s-ar putea să nu mai existe consens politic pentru un efort fiscal amplu și de durată. Agenția estimează totuși o reducere semnificativă a deficitului României în 2026, dar leagă direct riscul de bugetul pe 2027 și de dobânzile la care se împrumută țara, iar neadoptarea legii la termen poate însemna pierderea a până la 770 de milioane de euro din granturi europene. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că blocajul e o problemă de credibilitate, nu doar una administrativă legată de un jalon din PNRR, și că reforma salarizării trebuie finalizată până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține. El a precizat că în ultimele 12 luni cheltuielile de personal au scăzut nominal cu 4,7%, adică circa 8 miliarde de lei, după doi ani de creșteri de 20,3% și 17,1%.

Un bărbat de 24 de ani a decolat sâmbătă dimineață fără autorizație cu un avion Cessna 172 furat de pe aerodromul din Kalocsa și s-a îndreptat spre centrala nucleară de la Paks, unde a făcut manevre în aer. Radarul militar a detectat imediat zborul, iar ministrul apărării Romulusz Ruszin-Szendi a anunțat că o pereche de avioane de luptă Gripen aflate în serviciul de alertă a decolat pe loc. După câteva minute, bărbatul a aterizat forțat într-un lan de floarea-soarelui lângă localitatea Gerjen, trenul de aterizare s-a rupt, dar nu au fost victime. El a mers apoi confuz pe drumul 512 și a încercat să ia mașina unui șofer care oprise să-l ajute, fiind arestat de poliție; anchetatorii au stabilit că băuse alcool și verifică dacă se afla și sub influența altor substanțe. Centrala de la Paks a produs în 2024 circa 47% din energia electrică a Ungariei.

Președintele Nicușor Dan a anunțat noi consultări cu partidele parlamentare pe 1 septembrie pentru desemnarea unui premier, după eșecurile anterioare ale lui Eugen Tomac și Adrian Veștea. Șeful statului a exclus varianta unui guvern tehnocrat și a spus că viitorul executiv va fi format mai degrabă din miniștri politici, explicând că nu a mai făcut nominalizări în vacanța parlamentară pentru că nu existau șanse de majoritate, iar eșecuri repetate ar fi afectat imaginea economică a țării înaintea evaluărilor agențiilor de rating. Potrivit unor surse politice, pe lista scurtă au rămas Sorin Grindeanu și Eugen Tomac, după ce varianta ministrului de Finanțe Alexandru Nazare ar fi fost abandonată, iar se conturează un guvern PSD sprijinit de UDMR și de foști membri ai platformei liberal-conservatoare, cu peste 240 de voturi; negocierile pe ministere ar urma să înceapă de luni. Premierul demis Ilie Bolojan a reamintit că PNL îl propune pe Siegfried Mureșan, alături de USR și UDMR, și a avertizat că, dacă blocajul continuă, alegerile anticipate rămân „formula prevăzută de Constituție”.

Primăria Municipiului București a lansat licitația pentru un contract de 63,96 milioane de lei fără TVA, care înseamnă reconstruirea de la zero a Podului Calicilor și amenajarea a 11.000 de metri pătrați pe malurile Dâmboviței, între Piața Unirii și Podul Izvor. Ofertele pot fi depuse până pe 1 octombrie, ora 15:00, criteriul fiind cel mai bun raport calitate-preț, iar lucrările sunt estimate să dureze 18 luni. Podul va lega pietonal strada Șelari de strada Sfinții Apostoli, în zona Palatului de Justiție și a Bisericii Domnița Bălașa, și va avea 32 de metri lungime și 23 de metri lățime, cu cadru metalic, punte din lemn de stejar și balustradă din sticlă securizată. Amenajarea malurilor include platforme pietonale suspendate la circa doi metri deasupra apei, o platformă de belvedere la Izvor, reabilitarea debarcaderului, refacerea spațiilor verzi, iluminat LED și accesibilizare pentru persoanele cu dizabilități.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că doi cetățeni români se numără printre victimele incendiului care a distrus o clădire cu locuințe și un restaurant din orașul Thusis, în estul Elveției, în noaptea de 20 spre 21 august. Autoritățile elvețiene au încheiat identificarea victimelor și au informat Ambasada României la Berna, care este pregătită să acorde asistență consulară familiilor. În total, patru persoane au murit, 14 au reușit să iasă din clădire, iar opt dintre ele au fost rănite, două cu arsuri grave. Românii care au nevoie de ajutor pot suna la Ambasada României la Berna, la +41 31 351 05 46 și +41 31 351 05 47, sau la telefonul de urgență +41 76 387 50 05.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că Statele Unite au transmis Kievului informații despre o serie de întâlniri avute la Moscova în ultimele zile și că a fost în contact cu partea americană atât înainte, cât și după acestea, mulțumind pentru coordonare. Contextul este vizita neanunțată la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, care, potrivit unor surse citate de Reuters, a avertizat Rusia să nu atace țări NATO și a ridicat posibilitatea unei operațiuni rusești împotriva unui stat membru; discuțiile au vizat și sprijinul Rusiei pentru Iran. Donald Trump a descris vizita drept una „semi-rutină”, dar a spus că „ar putea ieși ceva” din ea, în timp ce Kremlinul și Washingtonul au respins speculațiile privind un atac rusesc asupra statelor baltice, iar șeful spionajului rus, Serghei Narișkin, a numit întâlnirea una de rutină. Serviciile de informații europene spun că nu există indicii că Rusia pregătește un atac asupra NATO în acest an.

Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri, 28 august, noua Lege a integrității, inclusiv „amendamentul Fritz”, care duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz ca primar al Timișoarei. Deși și-a menținut public obiecțiile de neconstituționalitate, șeful statului a explicat că nu a retrimis legea Parlamentului pentru că România risca să piardă 770 de milioane de euro din PNRR, jalonul expirând pe 31 august; legea trecuse de Senat cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă, iar Curtea Constituțională o declarase constituțională cu cinci voturi. Fritz, care numește amendamentul introdus de PSD și votat de AUR un „abuz grosolan” și o „răzbunare politică”, a anunțat că mandatul îi va înceta în circa 30 de zile, la sfârșitul lui septembrie, când viceprimarul Ruben Lațcău va prelua interimar conducerea Primăriei, urmând alegeri parțiale. Premierul demis Ilie Bolojan a spus că speră totuși ca Fritz să nu-și piardă funcția, că PNL și USR ar susține un candidat comun la parțiale și că, dacă instanțele europene ar constata o încălcare a dreptului comunitar, Parlamentul ar putea corecta rapid articolul pe care el l-a numit „evident personalizat”.

Administrația Națională de Meteorologie a emis sâmbătă o avertizare de vreme caldă și instabilitate atmosferică pentru cea mai mare parte a țării, valabilă de sâmbătă de la ora 10:00 până duminică la ora 21:00. Maximele vor fi între 30 și 34 de grade, izolat 35-36 de grade în vest, iar în Banat și Crișana indicele temperatură-umezeală atinge pragul critic de 80 de unități. Sâmbătă după-amiază sunt așteptate averse și furtuni în sud-vest și în Munții Apuseni, noaptea în centru și nord-est, iar duminică după-amiază local în Carpații Orientali și Meridionali, cu grindină, rafale de 45-55 km/h și 10-15 litri pe metru pătrat, local peste 20-25. Vremea rămâne caldă și la începutul săptămânii viitoare, cu caniculă în vest și sud-vest.

Numărul morților în inundațiile și alunecările de teren din Nepal și Tibet a depășit 600, iar aproape 3.000 de persoane sunt încă date dispărute, după ce miercuri prăbușirea unui ghețar și a unei cornișe stâncoase la granița dintre cele două țări a provocat o viitură uriașă de apă, gheață și resturi care a măturat sate întregi de pe văile râurilor Bhotekoshi și Trishuli. Peste 90.000 de oameni au fost afectați, potrivit Crucii Roșii, iar sâmbătă căutările au fost suspendate temporar în unele zone din cauza ploilor și a ceții, la care se adaugă noroiul de până la 1,5 metri și lipsa comunicațiilor. Nepalul a inclus pe lista dispăruților 933 de muncitori din sectorul hidroenergetic, dintre care peste 100 sunt blocați într-un tunel al proiectului Trishuli 3A, iar în Tibet pericolul reprezentat de un lac format după viitură s-a redus considerabil. Autoritățile din Kathmandu estimează că reconstrucția ar putea costa între 4 și 5 miliarde de dolari, aproape o zecime din economia țării, UNICEF spune că peste 17.000 de copii au nevoie urgentă de ajutor, iar Uniunea Europeană a alocat două milioane de euro. Nepalul are și o legătură directă cu România: în iulie, aproape 25.000 de nepalezi au primit aprobări pentru a veni la muncă aici, țara noastră fiind prima destinație europeană pentru muncitorii nepalezi.

CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad, două centrale modernizate cu bani din PNRR, au fost racordate la Sistemul Energetic Național, după ce Transelectrica și Rețele Electrice România au emis vineri acceptul și notificarea de punere sub tensiune, a anunțat premierul demis Ilie Bolojan. Proiectele sunt considerate finalizate din punctul de vedere al finanțării, urmează în lunile următoare probele și punerea în funcțiune, iar din sezonul rece centralele vor funcționa în regim normal. Centrala din Constanța va avea o capacitate de 97 MW în cogenerare, iar cea din Arad va produce peste 30 MW energie electrică, de aproximativ trei ori mai mult decât înainte de retehnologizare. Ele vor asigura energie electrică și termică pentru zeci de mii de apartamente din cele două orașe și adaugă noi capacități pe gaze în sistemul energetic.

Mihailo Fedorov, demis în iulie din funcția de ministru al Apărării al Ucrainei, a acceptat pe 28 august să devină consilier al ministrului italian al Apărării, Guido Crosetto, pe teme de inovație în apărare, un rol pe care îl va exercita fără plată. El a anunțat pe X că va sprijini Italia să adopte tehnologii moderne de luptă și să-și consolideze sectorul de apărare, discuțiile dintre cei doi vizând drone, sisteme autonome și apărare antiaeriană. Fedorov va continua să locuiască și să lucreze la Kiev, concentrat pe consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, iar Crosetto vrea să adapteze elemente ale modelului ucrainean la sistemul italian. Demiterea lui din guvernul de la Kiev a declanșat în iulie proteste ample, manifestanții cerând repunerea în funcție a unuia dintre cei mai populari miniștri ucraineni.

Uniunea Europeană se apropie de sezonul de încălzire cu depozitele de gaze umplute doar în proporție de 63%, față de o medie de 80% în aceeași perioadă a anilor trecuți, cel mai redus nivel din ultimii 13 ani. Dacă ritmul actual se menține, UE va intra în iarnă cu rezerve cu circa 20% sub media ultimilor cinci ani, iar analiștii de la ING avertizează că va fi greu de atins chiar și obiectivul minim de 75%. Situația a fost agravată de perturbările din Orientul Mijlociu, care au blocat livrările de gaz lichefiat din Qatar: prețurile spot au crescut cu 50% de la mijlocul lui iunie, iar cotațiile la bursa olandeză TTF au urcat la maximele din 2023. Olanda a anunțat prima că nu își va atinge ținta la timp, iar în Marea Britanie reglementatorul a majorat cu 4% plafonul de preț pentru gospodării în perioada octombrie-decembrie. Experții consideră totuși că Europa nu va rămâne efectiv fără gaze în această iarnă, dar prețurile ar putea fi cele mai mari din ultimii patru ani dacă transporturile prin Strâmtoarea Ormuz nu se normalizează.

Sâmbătă au fost descoperite trei fragmente care par a fi de dronă pe plajele din Eforie Nord și Eforie Sud, în județul Constanța. Primul a fost semnalat la ora 10:00 pe plaja Vraja Mării din Eforie Nord, unde polițiștii au delimitat zona și au ridicat obiectul, care nu conținea explozibil și a fost predat Poliției Constanța. Un al doilea fragment a fost adus de valuri la mal pe plaja Gloria din Eforie Sud, unde salvamarii au îndepărtat turiștii și au sunat la 112, iar al treilea a fost scos din apă de o turistă în zona Belona. Salvamarii le cer turiștilor să nu atingă obiectele necunoscute aduse de mare, să se îndepărteze de ele și să anunțe imediat un salvamar sau 112, iar autoritățile verifică natura și proveniența fragmentelor.

Spania a solicitat vineri ajutorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru verificarea migranților aflați ilegal în enclava nord-africană Ceuta, la aproape o lună după intrarea masivă de persoane dinspre Maroc. Ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska a cerut și 10 ofițeri suplimentari de la Frontex pentru această operațiune. Criza a început pe 30 iulie, când cel puțin 72.000 de persoane au trecut din Maroc în Ceuta într-un interval scurt, iar între 5.000 și 8.000 au rămas în enclavă; 82 de migranți au murit de partea spaniolă a frontierei, iar Marocul a confirmat alte 14 decese. Tensiunile continuă: corturile de pe plaja Trampolín au fost atacate și incendiate, iar joi doisprezece migranți au fost arestați după ce au aruncat cu pietre într-un vehicul al armatei, rănind un soldat și patru migranți, unsprezece dintre ei fiind expulzați din Ceuta.

Aproximativ 400 de nave și circa 6.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic și nu au putut pleca în siguranță de la începerea conflictului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, a avertizat vineri secretarul general al Organizației Maritime Internaționale, Arsenio Dominguez. Organizația a verificat 70 de atacuri asupra unor nave internaționale în Golf și în jurul Strâmtorii Ormuz de la declanșarea conflictului, în care au fost uciși 19 marinari. Comandamentul SUA pentru Orientul Mijlociu a redirecționat până acum 82 de nave comerciale, a scos din funcțiune trei și a urcat la bordul a două, în cadrul blocadei navale asupra porturilor iraniene. Donald Trump a declarat recent că Strâmtoarea Ormuz este complet deminată și „100%” sub control american, afirmație contestată de expertul în securitate națională Danny Citrinowicz, care spune că deplasarea petrolierelor noaptea, cu transponderele oprite și sub protecție militară, nu înseamnă control asupra strâmtorii.

Primăria Sectorului 6 a inaugurat sâmbătă, 29 august, un nou tronson din Parcul Liniei, între strada Moinești și Lujerului, amenajat pe locul unei foste linii de cale ferată industrială, pe aproximativ 4 hectare și aproape 1,2 kilometri lungime. Este prima jumătate a Fazei III, ultima și cea mai amplă etapă a proiectului, care are în total 81.500 de metri pătrați și circa trei kilometri, între Lujerului și Valea Cascadelor, cu recepția finală prevăzută pentru sfârșitul anului. Spațiul deschis publicului include zone de sport, locuri de joacă, pistă de biciclete, pajiști și o micro-pădure urbană, cu câteva sute de copaci și câteva mii de plante nou plantate, iar circa 80% din suprafață este permeabilă. Finanțarea, de 1,5 milioane de euro, a venit de la Platforma de mediu pentru București, iar primarul interimar Paul Moldovan a spus că proiectul este un model pentru București și pentru România. În weekend, în parc au loc ateliere pentru copii, jocuri și muzică, iar sâmbătă și duminică seara, de la ora 19:00, sunt proiectate filme în cadrul „Cinema sub Stele”.

Restaurantul Apollon din Sozopol, stațiune de pe litoralul bulgăresc, a fost distrus complet vineri dimineață de un incendiu semnalat în jurul orei 5:04 pe strada Cherno More, lângă plaja centrală. Pompierii spun că focul a pornit din bucătărie, s-a extins în exterior, a cuprins o structură din lemn și a urcat pe fațadă spre etajele superioare, arzând complet și fațada din lemn a unei baze a Crucii Roșii Bulgare și avariind camere de hotel din zonă. Între 20 și 25 de persoane au fost evacuate din unitățile de cazare din apropiere, a confirmat inspectorul Ivan Kirov, iar trei autospeciale au intervenit; nu au fost răniți sau morți. Potrivit primelor informații ale Direcției Regionale Burgas a Ministerului de Interne, incendiul ar fi fost provocat de un frigider defect.